Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a susținut o conferință de presă la sediul Guvernului României, context în care a răspuns jurnaliștilor cu privire la subiecte importante și actuale, inclusiv cazul diplomatului român care a fost agresat în Federația Rusă. 

„Am știut din capul locului despre ce a fost vorba. Incidentul ne-a fost comunicat. Cunoaștem identitatea diplomatului, este angajatul serviciului de diplomație externă al Uniunii Europene. Evenimentul s-a întâmplat la sfârșitul lunii mai. Persoana a părăsit teritoriul Federației Ruse, se află în perfectă siguranță și în sănătate deplină la Bruxelles, urmând ca serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, ale Uniunii Europene, inclusiv la nivelul investigațiilor și concluziilor să-și facă datoria”, a transmis înaltul oficial român. 

De asemenea, Emil Hurezeanu a informat propriile servicii de investigații naționale: „Din păcate -nu știu dacă e formula cea mai potrivită – pentru păstrarea, să zicem, a secretului confidențialității datelor personale, nu vă pot spune mai mult. Suntem informați, însă, din capul locului. De altfel, diplomatul respectiv a vizitat chiar Bucureștiul la un moment dat, Ministerul Afacerilor Externe cu două săptămâni în urmă.”

MAE nu a putut confirma dacă un ofițer FSB a fost implicat în acest incident, așa cum relatează presa străină: „Este o presupunere pe care o face reporterul de la Der Spiegel după o discuție off-the-record care s-a transformat, iată, într-o discuție on-the-record cu un reprezentant al serviciului diplomatic extern al Uniunii Europene. (…) Această informație este în curs de cercetare. Concluziile le vor avea doar instituțiile specializate ale organismului, Serviciul Diplomatic Extern al Uniunii Europene al cărui angajat este diplomatul român.”

Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres. 

Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.

„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.

Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.

Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.

Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.

Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.

Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.

Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri lui Donald Trump, într-o conversație telefonică, că Moscova va trebui să răspundă recentelor atacuri ucrainene cu drone, a declarat președintele american, potrivit Reuters.

Trump a declarat că cei doi bărbați “au discutat despre atacul asupra avioanelor andocate ale Rusiei, de către Ucraina, și, de asemenea, despre diverse alte atacuri care au avut loc de ambele părți”.

Putin “a spus, și foarte ferm, că va trebui să răspundă la atacul recent asupra aerodromurilor”, a declarat Trump într-o postare pe rețelele sociale.

Trump a spus că “a fost o conversație bună, dar nu o conversație care va duce la pace imediată”.

Moscova a declarat mai devreme miercuri că opțiunile militare au fost “pe masă” pentru răspunsul său la atacurile ucrainene din adâncul Rusiei și a acuzat Occidentul că este implicat în acestea.

Rusia a îndemnat, de asemenea, SUA și Marea Britanie să rețină Kievul după atacuri, pe care oficialii ucraineni le-au lăudat ca demonstrând că Kievul încă poate riposta după mai mult de trei ani de război.

Oficialii britanici și americani au declarat că nu au avut cunoștință în prealabil de atacurile ucrainene asupra bombardierelor rusești cu rază lungă de acțiune și capacitate nucleară.

Poziția liderului american după convorbirea cu Putin vine în contextul în care, duminică, forțele ucrainene au folosit drone pentru a ataca mai multe baze aeriene rusești care găzduiesc bombardiere capabile să transporte arme nucleare. În cadrul operațiunii “Pânza de Păianjen”, Kievul susține că a lovit peste 40 de bombardiere, inclusiv la 4.300 de kilometri distanță de linia frontului

În postarea sa de pe rețelele sociale, Trump a afirmat că el și Putin au discutat și despre Iran. Putin a sugerat că ar participa la discuții menite să ajungă la un nou acord nuclear cu Teheranul, a precizat liderul de la Casa Albă.