Uniunea Europeană  a amânat până la jumătatea lunii aprilie planul său de a viza produsele americane ca represalii la taxele impuse de administrația Trump asupra oțelului și aluminiului, informează Deutsche Welle.

Tarifele ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 aprilie, însă UE a decis să acorde încă două săptămâni pentru dialog, în ciuda faptului că taxele președintelui american Donald Trump au fost deja adoptate.

De asemenea, este planificat un al doilea set de tarife care vizează produsele industriale și agricole americane.

Potrivit comisarului UE pentru comerț, Maros Sefcovic, decizia a venit ca o încercare de ”a găsi o soluție reciproc acceptabilă”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anterior că este responsabilitatea UE să își protejeze consumatorii și întreprinderile.

Blocul celor 27 de membri era pe punctul de a restabili tarifele pentru blugi, whiskey bourbon, motociclete și unt de arahide, tarife care datează din primul mandat al lui Trump ca președinte al SUA.

Măsura UE vizează statele americane controlate de Partidul Republican al lui Trump, precum și mărfurile care, în opinia UE, ar aduce prejudicii întreprinderilor americane într-o măsură care l-ar determina pe președintele SUA să reducă taxele vamale asupra mărfurilor europene.

Franța, Spania și Italia au făcut presiuni asupra Comisiei Europene pentru a amâna măsurile, a relatat agenția franceză de presă AFP, citând două surse europene.

Conform relatării AFP, whisky-u bourbon ar putea fi, de asemenea, retras de pe lista produselor vizate. Acest lucru vine în contextul în care Trump a amenințat cu tarife de 200% pentru vinurile și băuturile spirtoase europene.

Trump ar putea aplica mai multe tarife UE la 2 aprilie, deși administrația sa nu a publicat încă toate detaliile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacurile cu drone rusești asupra orașului-port Odesa, din sudul Ucrainei, ce au avut loc joi seara, subliniind că se așteaptă ca Statele Unite și Europa să exercite „o presiune reală” asupra Moscovei.

Potrivit președintelui ucrainean, începând de joi seară, Rusia a atacat regiunile Ucrainei cu peste două sute de drone de atac și drone de tipul „decoy”. De asemenea, au fost folosite bombe aeriene ghidate.

„Ca urmare a loviturilor masive ale ocupanților asupra regiunii Odesa, au izbucnit incendii într-un mall și în mai multe magazine, iar o clădire rezidențială a fost avariată. Trei copii au fost răniți. În Zaporojie, șase persoane au fost rănite de bombele aeriene rusești, inclusiv un copil de 4 ani. Casele obișnuite și vehiculele au fost avariate. În aceste și toate celelalte regiuni afectate, se acordă asistență victimelor. Serviciile de urgență sunt la fața locului și lucrează”, a scris Volodimir Zelenski, pe platforma X.

Starting in the evening, Russia attacked regions of Ukraine with over two hundred strike drones and decoy drones. Guided aerial bombs were also used. Odesa, Zaporizhzhia, Sumy, Kyiv, Khmelnytskyi, and Chernihiv regions came under fire.

As a result of the massive strikes by the… pic.twitter.com/0SKnWgDwMk

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 21, 2025

Președintele ucrainean a subliniat că presiunea comună asupra Rusiei, alături de sancțiuni mai dure și un sprijin mai puternic pentru apărarea Ucrainei, este ceea ce va deschide calea pentru a pune capăt acestui tip de teroare și prelungirii războiului.

„Ne așteptăm la o presiune reală asupra Rusiei din partea Statelor Unite, Europei și a tuturor partenerilor noștri. Aceasta va permite diplomației să funcționeze. Mulțumesc tuturor partenerilor noștri care înțeleg acest lucru și continuă să ajute Ucraina”, a punctat Zelenski.

Odesa a fost vizată începând de joi seara de un atac masiv cu drone care a lăsat o parte a orașului în flăcări și care a avut loc exact când președintele ceh Petr Pavel se afla într-o vizită în acest oraș, informează Reuters și AFP, potrivit Agerpres.

„Odesa este în flăcări, drone ruse au lovit obiective civile în oraș”, a scris Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale a Ucrainei, pe Telegram. Există răniți, potrivit lui Iermak, care nu a oferit însă alte detalii.

Radiodifuziunea publică ucraineană Suspilne a raportat mai mult de 15 explozii în întreg orașul. Înregistrări video postate pe rețelele sociale arată incendii uriașe și locuri ce par să fi fost vizate de lovituri, în timp ce zone din oraș au rămas fără curent.

În pofida acordului între Donald Trump și Vladimir Putin, validat de Kiev la presiunea americană, pentru un armistițiu limitat la loviturile asupra infrastructurilor energetice ale celor două tabere, bombardamentele ruse și ucrainene care au vizat astfel de situri au continuat în ultimele zile.

Japonia a reiterat vineri hotărârea sa de a-și consolida alianța militară cu SUA, după informații apărute în presă conform cărora Washigtonul a intenționa să renunțe la un proiect de extindere a forțelor americane staționate în arhipelag, informează AFP, citat de Agerpres.

În luna iulie a anului trecut, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a anunțat o decizie ”istorică” de modernizare a structurii comandamentului militar din Japonia, subliniind amenințările reprezentate de China în Indo-Pacific.

Statele Unite intenționează să reconstituie Forțele SUA din Japonia (USFJ) ca un cartier general al forțelor comune (JFHQ) care să raporteze comandantului Comandamentului SUA pentru regiunea Indo-Pacific (USINDOPACOM).

Potrivit unor informații apărute în CNN și NBC News, această decizie ar putea fi repusă în discuție de administrația președintelui Donald Trump, angajată într-o amplă campanie pentru reducerea cheltuielilor.

Purtătorul de cuvânt al guvernului nipon, Yoshimasa Hayashi, a declarat vineri că nu există ”nicio schimbare” în acordul încheiat între cele două țări în vederea întăririi capacităților lor de disuasiune în cadrul alianței americano-nipone.

”Vrem că continuăm discuțiile strânse între Japonia și SUA pentru a întări interoperabilitatea și capacitatea de reacție a celor două armate”, a declarat Hayashi în fața presei, fără a preciza dacă SUA au anunțat noi proiecte în Japonia.

Aceste informații, care nu au fost confirmate de Washington, citează un document de lucru, precum și un responsabil american în domeniul apărării.

Citiți și: Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică

Potrivit media americane care invocă această decizie, oprirea expansiunii prevăzute a forțelor americane în Japonia ar permite economisirea a circa 1,1 miliarde de dolari, însă ele avertizează de asemenea asupra riscului politic pe care acest lucru l-ar reprezenta pentru SUA și Japonia, reducând de asemenea comandamentul și controlul americane în regiunea Pacific.

Japonia servește drept bază pentru proiectarea puterii militare a SUA în regiunea Indo-Pacific, găzduind 54 000 de soldați americani, sute de avioane americane și singurul grup de atac de portavioane al Washingtonului dislocat în avans.