Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ucraina și R. Moldova sunt pregătite să înceapă negocierile oficiale de aderare la UE, anunță Comisia Europeană: Decizia este acum în mâinile statelor membre

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a transmis vineri ambasadorilor țărilor membre la UE că Ucraina și Republica Moldova au îndeplinit condițiile pentru a începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, informează Agerpres.

”Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări”, a declarat vineri o purtătoare de cuvânt a Comisiei. ”Acum decizia este în mâinile statelor membre”, a spus ea, citată de DPA.

O parte dintre statele membre, printre care și România și Germania, sunt în asentiment cu Comisia Europeană.

Acestea, 11 la număr, au semnat o scrisoare prin care solicită Consiliului să adopte cadrele de negociere pentru aderare cu Ucraina și Republica Moldova în vederea deschiderii discuțiilor oficiale la finele lunii iunie.

De altfel, România se numără printre principalii susținători ai Republicii Moldova și Ucrainei în acest proces și nu o spun oficiali de la noi din țară, ci oficiali ai celor două țări.

Conform unor informații recente, Belgia, țară care deține în prezent președinți semestrială a Consiliului Uniunii Europene, planifică să inițieze negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova în această lună, așadar calendarul cerut de țările membre mai sus menționate pare că se confirmă.

Amintim că la 3 martie 2022 autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, călcând pe urmele Kievului, care a făcut un pas identic, la 28 februarie, la doar patru zile după ce Putin a pornit războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

La 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de  țări candidate la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023, când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu decizia Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie, în acest an, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

Published

on

Majoritatea pro-europeană pe care Partidul Popular European (PPE), Socialiștii Europeni (S&D) și liberalii de la Renew Europe o vor putea păstra în următorul Parlament și creșterea influenței extremei drepte ar putea declanșa un consens neobișnuit de timpuriu și rapid asupra funcțiilor de top de la nivelul Uniunii Europene, respectiv poziția de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European, de președinte al Parlamentului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

“Dacă vă așteptați la luni întregi de dueluri, la acțiuni politice palpitante și la puterea de la Bruxelles care scoate cuțitele ascuțite pentru a-și asigura posturile de conducere din UE în urma alegerilor europene, s-ar putea să fiți dezamăgiți”, scrie Politico Europe, într-un material în care citează diplomați europeni.

Astfel, “un consens neobișnuit de timpuriu pare să se contureze” în privința funcțiilor de top din conducerea UE, scrie Politico Europe, numindu-i pe Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, pe fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, pe Roberta Metsola ca președintă a Parlamentului European și pe prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

O explicație succintă: Cum se derulează acest proces?

Numirea liderilor instituțiilor Uniunii Europene este un proces care se desfășoară după reguli stabilite de Tratatul Uniunii Europene și criterii stabilite de liderii statelor membre. Consiliul European, fieful celor 27 de șefi de state sau de guverne, este instituția care decide cine vor fi președintele Consiliului European (doi ani și jumătate cu posibilitatea reînnoirii), Înaltul Reprezentant (cinci ani) și președintele Comisiei Europene (cinci ani). Deținătorul funcției de președinte al Parlamentului este ales la nivelul eurodeputaților pentru un mandat de doi ani și jumătate, cutuma prevede că poziția este împărțită de către cele două mari forțe politice – PPE și S&D -, fiecare câte o jumătate de mandat, dar ea ilustrează și echilibrul de forțe convenit la nivelul Consiliului European.

Dacă decizia în ceea ce privește președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant este una singulară, candidatul pentru șefia Comisiei Europene are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European, pentru a ajunge la votul din Parlamentul European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată (minim 55% din statele membre care reprezintă 65% din populația UE) asupra unui candidat.

Rezultatele alegerilor europene, extinderea succesivă a Uniunii Europene și reforma UE prin înființarea funcțiilor de Înalt Reprezentant (în 1999) și președinte de Consiliu European (în 2009) i-a determinat pe liderii europeni să introducă și criterii politice pentru stabilirea liderilor acestor instituții: apartenența politică, proveniența geografică și echilibrul de gen.

Consensul menționat de Politico Europe regăsește aceste propuneri în următoarea situație: Ursula von der Leyen, candidat pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, face parte din Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene, și provine din Germania (centru-nord). Roberta Metsola, actuala președintă a Parlamentului European, este tot din PPE, provine din Malta (sudul Europei). Fostul premier portughez Antonio Costa este un lider influent al Socialiștilor și Democraților Europeni și provine din sud-vestul Europei. Kaja Kallas face parte din familia politică liberală Renew Europe și provine din Europa de Est.

Politico Europe: Nimic nu este scris în piatră, dar schița unui acord este pregătită pentru primul summit din 17 iunie

Opt oficiali și diplomați europeni au declarat pentru Politico Europe că deși nimic nu este stabilit în piatră, se așteaptă schița unui acord până prima reuniune a liderilor europeni.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Bateți în lemn, dar, de data aceasta, lucrurile ar putea merge relativ repede”, a declarat un oficial european, deși a avertizat că un acord oficial nu va fi încheiat până când liderii nu se vor întâlni din nou pe 27-28 iunie.

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte

Alinierea diplomatică rapidă în jurul celor 4 contrastează puternic cu așteptările de dinaintea alegerilor europene, când la Bruxelles circulau zvonuri potrivit cărora președintele francez Emmanuel Macron Macron lua în considerare alternative la Ursula von der Leyen pentru șefia executivului Uniunii Europene.

“Cu cât aud mai mult optimism, cu atât devin mai nervos”, a declarat un diplomat european.

Partidul Popular European, care rămâne cea mai mare forță politică după alegerile europene, dorește să garanteze un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen. În condițiile în care Macron este concentrat asupra alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat ca urmare a eșecului zdrobitor în fața extremei-drepte la alegerile pentru Parlamentul, liderii continentului sunt aproape siguri că o vor împinge pe aceasta să treacă.

Liderii nu o pot ocoli, chiar și cei care ar vrea. Ea este candidatul lor principal, ei sunt cel mai mare partid. Ea va fi prima care va acționa”, a declarat un alt oficial european.

Numirile lui António Costa și Kajei Kallas, cele mai complicate. Pentru Roberta Metsola, un drum facil

Socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European și o parte esențială a actualei coaliții centriste pro-europene, vizează conducerea Consiliului European, care reprezintă cele 27 de țări membre ale UE.

António Costa este favorit în cursa pentru a-i succeda actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel, însă candidatura lui ar putea fi în continuare complicată de problemele sale juridice.

Cel mai incert post, în acest moment, este cel de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, au declarat patru oficiali.

Prim-ministrul estonian Kallas este interesat de acest post și, în calitate de femeie liberală est-europeană și lider național, ar fi o alegere aproape ideală pentru liberali în alegerea succesorului lui Josep Borrell, mai ales că ei vor fi a treia forță politică, dar care a pierdut multe mandate.

Rezerve au fost exprimate de unii lideri europeni faţă de cei doi din urmă, António Costa fiind investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, în timp ce Kaja Kallas este cunoscută prin radicalismul său antirusesc, mai mulți lideri occidentali manifestându-şi înaintea alegerilor teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Rusiei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Această opoziţie faţă de Kallas s-a estompat deoarece numele său s-ar potrivi acestei numiri din punct de vedere geografic, politic și diplomatic, în timp ce în cazul lui Costa numeroase capitale europene nu consideră problemele sale judiciare un obstacol pentru a veni la Bruxelles, mai ales că el are o relaţie de lucru bună cu Ursula von der Leyen.

Cea mai ușoară dintre cele patru nominalizări va fi acordarea unui nou mandat de doi ani și jumătate actualului președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care face parte din PPE. Dar Parlamentul însuși, și nu liderii UE, este cel care are ultimul cuvânt în această decizie.

În zilele următoare, la dineul informal și la summit, liderii europeni se vor târgui cu von der Leyen pentru a obține concesii în schimbul sprijinului lor, oferindu-i acesteia susținere la schimb cu portofolii cheie în viitoarea Comisie Europeană.

Aceștia sunt șefi de stat și de guvern. Ei nu vin la Bruxelles doar pentru a aproba un acord“, a declarat un al treilea diplomat european.

Chiar dacă Consiliul European ajunge rapid la un acord cu privire la puzzle-ul pozițiilor de conducere, mai există încă obstacolul Parlamentului European, care ar putea vota un al doilea mandat de cinci ani pentru von der Leyen la data de 18 iulie.

“Întotdeauna există o surpriză în discuțiile privind funcția de conducere”, a declarat un al patrulea diplomat european.

Președintele Comisiei Europene are nevoie de o majoritate la vot de 361 de membri ai Parlamentului European pentru a fi ales. Deși coaliția pro-europeană PPE – S&D – Renew Europe a obținut peste 400 de locuri, încă există reticențe în rândul mai mulți eurodeputați în ce o privește pe Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

După semnarea unui acord istoric asupra Pactului privind migrația și azilul, Comisia Europeană a anunțat miercuri, 12 iunie, începutul unui proces amplu de transpunere a noii legislații într-o realitate operațională. Acest proces va fi derulat în următorii doi ani, cu sprijinul activ al statelor membre și al agențiilor UE, pentru a asigura implementarea eficientă și coordonată a noilor reguli până la mijlocul anului 2026.

Planul comun de punere în aplicare, adoptat astăzi de Comisie, detaliază etapele cheie și acțiunile necesare pentru ca toate statele membre să dezvolte capacitățile juridice și operaționale necesare. Acest plan constituie un model pentru planurile naționale de implementare, care trebuie adoptate până la sfârșitul acestui an.

Cele 10 elemente constitutive ale planului includ:

1. Un sistem comun de informații privind migrația și azilul (Eurodac): Un sistem comun de informații pentru migrație și azil, esențial pentru stabilirea responsabilităților și monitorizarea deplasărilor secundare ale solicitanților de azil.
2. Gestionarea migrației la frontierele externe ale UE: Instituirea unor proceduri rapide și eficiente de azil și returnare pentru migranții în situație neregulamentară.
3. Asigurarea unor standarde de primire adecvate pentru solicitanți, inclusiv acces rapid la piața muncii și servicii medicale.
4. Proceduri de azil echitabile, eficiente și convergente: Simplificarea proceselor de evaluare și decizie privind cererile de azil, cu garantarea drepturilor solicitanților.
5. Proceduri de returnare eficiente și echitabile: Eficientizarea procesului de returnare pentru cei care nu au dreptul de a rămâne în UE.
6. Un sistem echitabil și eficient: punerea în aplicare a noilor norme în materie de responsabilitate: Stabilirea unei repartizări echitabile a responsabilităților între statele membre și prevenirea abuzurilor sistemului.
7. Asigurarea funcționării solidarității Implementarea unui mecanism permanent și obligatoriu de solidaritate pentru a sprijini statele sub presiune.
8. Pregătirea, planificarea pentru situații de urgență și răspunsul în situații de criză: Consolidarea rezilienței și reducerea riscurilor de criză în contextul migrației.
9.Noi garanții pentru solicitanții de azil și persoanele vulnerabile: Monitorizarea și protejarea drepturilor fundamentale ale solicitanților, în special ale celor vulnerabili.
10.Relocare, incluziune și integrare: Intensificarea eforturilor de relocare și integrare a migranților în comunitățile statelor membre.

Planul comun de punere în aplicare va fi prezentat statelor membre în cadrul Consiliului Afaceri Interne. Statele membre trebuie să își pregătească propriile planuri naționale de implementare până la 12 decembrie 2024. Comisia și agențiile UE vor oferi sprijin operațional, tehnic și financiar pe parcursul întregului proces.

Comisia a înființat echipe de sprijin specializate care vor vizita toate capitalele statelor membre până în toamnă pentru a ajuta la pregătirea planurilor naționale. Progresele în implementarea pactului vor fi monitorizate îndeaproape și raportate periodic Parlamentului European și Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune ca protecția temporară pentru persoanele care fug de agresiunea rusă împotriva Ucrainei să fie prelungită până în martie 2026

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a propus prelungirea cu încă un an, de la 5 martie 2025 la 4 martie 2026, a protecției temporare pentru persoanele care fug de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Având în vedere atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile și critice din întreaga Ucraină, în prezent nu există condiții sigure și durabile pentru întoarcerea persoanelor în Ucraina.

Prin urmare, Comisia consideră că motivele pentru protecția temporară persistă și că aceasta ar trebui prelungită pentru încă un an, ca răspuns necesar și adecvat la situația actuală.

”UE este unită în ceea ce privește protejarea persoanelor care fug din calea războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Protecția temporară a dat deja speranță la aproape 4,2 milioane de persoane din UE. Vom continua să le oferim protecție temporară ucrainenilor atât timp cât va fi nevoie. Am încredere că Consiliul va lua rapid decizia de a prelungi protecția temporară pentru încă un an”, a subliniat Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne. 

Potrivit Eurostat, la 30 aprilie 2024, 4,2 milioane de cetățeni din afara UE care au fugit din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se bucurau de protecție temporară în UE, cei mai mulți dintre ei găsindu-și refugiu în Polonia, Cehia, Italia și România.

În contextul declanșării războiului ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană a activat la începutul lunii martie 2022 Directiva privind protecția temporară, un mecanism de urgență care este activat în circumstanțe excepționale în care se înregistrează un aflux masiv, scopul urmărit fiind: acordarea de protecție colectivă persoanelor strămutate și reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil ale țărilor UE.

Potrivit Consiliului, sistemul de protecție temporară se aplică următoarelor persoane, dacă își aveau reședința în Ucraina la 24 februarie 2022 sau înainte de această dată:

  • cetățenilor ucraineni și membrilor familiilor acestora
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina și apatrizilor care beneficiază de protecție internațională în Ucraina (de exemplu refugiați și beneficiari ai protecției subsidiare), precum și membrilor familiilor acestora
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina care dețin un permis de ședere permanentă și care nu se pot întoarce în țara lor de origine în condiții sigure și stabile (se poate aplica și o protecție adecvată la nivel național)

Sistemul se poate aplica și altor persoane, inclusiv:

  • cetățenilor ucraineni care au fugit din Ucraina cu puțin timp înainte de 24 februarie
  • cetățenilor ucraineni care se aflau pe teritoriul UE imediat înainte de 24 februarie (de exemplu în vacanță sau din motive profesionale)
  • cetățenilor altor țări decât Ucraina care dețin un permis de ședere temporară și care nu se pot întoarce în țara lor de origine în condiții sigure și stabile

Toate persoanele care fug din Ucraina, indiferent de categoria în care se încadrează, sunt primite în UE înainte de a se întoarce în locul de origine.

Comisia va prezenta propunerea miniștrilor în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 13 iunie. Consiliul va trebui apoi să adopte în mod oficial propunerea.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.5 hours ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA9 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE11 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending