Connect with us

U.E.

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina

Published

on

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale, începute la jumătatea lunii iulie a anului trecut, cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, singura decizie fiind că părțile au convenit să se întâlnească din nou în mai, potrivit unui comunicat de presă care transmite declarația Comisarului european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, prezent la reuniune. La cea de-a doua rundă de discuții au participat și ministrul rus al energiei, Alexander Novak, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, precum și directorii executivi ai celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz.

Având în vedere că Rusia se află în conflict cu Kievul în regiunile separatiste din estul Ucrainei și Uniunea Europeană se bazează pe gazul rusesc pentru a-și alimenta industria, viitorul tranzitului de gaze – considerat de către Kiev ca un garant crucial al independenței sale față de Moscova – este un subiect complicat în diplomaţie.

Astfel, discuțiile de luni s-au axat pe tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa, care reprezintă aproximativ 3% din produsul intern brut ucrainean, și securitatea aprovizionării cu gaze în această iarnă. Pe parcursul întâlnirii s-a făcut bilanțul progreselor înregistrate până în prezent, acoperind toate domeniile cheie – cadrul legal pentru un viitor contract de tranzit; tarifele; separarea operatorului de transport și de sistem din Ucraina; și cerințele UE în materie de gaze, potrivit declarației oficiale ulterioare a lui Šefčovič.

Reuniunea s-a încheiat cu prezentarea unei propuneri din partea UE  pentru Rusia și Ucraina, care acoperă trei parametri principali ai unui viitor acord de tranzit, și anume durata, volumele și tarifele. Propunerea se referă însă și la alți parametri importanți, cum ar fi investițiile și întreținerea sistemului de gaze; cerinte legale; și cerințele tehnice.

Comisarul  european a ținut să menționeze în declarația sa că a apreciat prezența reprezentanților Rusiei și Ucrainei în contextul apropierii de expirarea contractului actual dintre cele două state estice, la finele lui 2019. 

De asemenea, Maroš Šefčovič a avut discuții bilaterale cu Rusia și, respectiv, cu Ucraina. 

În discuția cu partea rusă s-a atins problema sincronizării statelor baltice cu rețeaua electrică din Europa continentală, față de care Comisia Europeană rămâne pe deplin angajată să o realizeze până în 2025, fără niciun risc pentru Rusia și Belarus. În acest sens, Maroš Šefčovič declara că se pune un accent puternic pe cooperarea strânsă dintre operatorii de sisteme de transport dintre părțile implicate, urmând ca o întâlnire între aceștia să aibă loc vineri, 25 ianuarie. 

De cealaltă parte, Šefčovič a discutat cu reprezentanții ucraineni despre practica de unbundling – separarea furnizorilor de energie electrică de operatorii de rețea- și angajamentul Ucrainei de a o implementa, precum și despre cea mai recentă propunere a Naftogaz.

Rusia și Ucraina se vor întâlni pentru discuții suplimentare privind gazele în luna mai. Până atunci, activitatea va continua la nivelul experților de rang înalt, se arată în declarația lui Šefčovič.

Reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, a declarat luni pentru agenția de presă rusă TASS că semnificația acestor negocieri este oarecum slăbită de faptul că alegerile prezidențiale vor avea loc în Ucraina la începutul primăverii (31 martie), în timp ce alegerile paneuropene din UE vor avea loc în mai 2019, ceea ce va avea ca rezultat schimbarea compoziției Comisiei Europene și schimbarea conducerii tuturor celorlalte instituții europene.

Dublarea planificată de către Rusia a capacității conductei Nord Stream de-a lungul Mării Baltice în Germania ar putea ajuta Moscova să evite exporturile prin Ucraina. Acest lucru ar nu i-ar mai permite guvernului de la Kiev să încaseze taxe de tranzit pe teritoriul Ucrainei. De altfel, compania ucraineană energetică de stat, Naftogaz, a acuzat Rusia de amânarea negocierilor pentru a-și construi cu prioritate conducta Nord Stream 2.

Cu toate acestea,Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să-și păstreze tranzitul de gaze către Europa prin Ucraina odată cu expirarea contractului actual cu Kievul la 31 decembrie 2019, dacă livrările sunt viabile din punct de vedere economic, potrivit Euractiv

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ENGLISH

Vasile Blaga, MEP: I am convinced that the firm measures adopted by the EP against Covid-19 will not stop here. The EPP Group is already working on a strategy for the rapid recovery of the post-crisis economy

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Vasile Blaga, MEP (PNL, PPE) told caleaeuropeana.ro that the EPP group in the European Parliament is already working on a “very clear strategy” for managing the current crisis generated by the new coronavirus, but also for the rapid recovery of the post-crisis European economy,

The unanimous vote of the European Parliament last week on proposals from the European Commission for the management of the European health crisis shows that the hesitant response at the outbreak of the COVID 19 pandemic was an accident, explains MEP Vasile Blaga, adding that “the answer came to correct the rather timid initial reaction of the European executive in the beginning of this challenging crisis for Europe and all the other states around the world ”.

The 37 billion euros  (part of the Corona Initiative) allocated to the Member States through the vote in the European Parliament will be directed towards health systems, local communities, small and medium-sized enterprises and economy sectors seriously affected by this crisis.

“The European Union means, first and foremost, solidarity – for better and for worse, and those who support the opposite are either not aware of what is being done at EU level, or have an interest in destabilising the Union,” says Blaga.

The vote in the European Parliament was also aimed at reallocating 800 million euros from the Cohesion Fund in 2020 to cover emergencies in the medical systems of the EU member state

“I am convinced that the measures will not stop here. The EPP group is already working on a very clear strategy for managing the current crisis, but also for the rapid recovery of the economy once the public health crisis is over. There are countless proposals and projects in progress that will help us all overcome this unprecedented crisis in recent history,” adds Vasile Blaga.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE, doar 490 euro/ pe cap de locuitor

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt “campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%, notează Agerpres.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).


În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending