Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

Published

on

©️ Calea Europeană

În 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.

În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.

”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.

În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.

© Comisia Europeană

Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.

© Comisia Europeană

Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.

Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.

În 2020:

  • Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
  • SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
  • IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
  • Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.

În 2021:

  • SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.

În 2022:

  • A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.

Până în prezent:

Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.

Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.

Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.

SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.

SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EC

Însoțită de o cohortă de lideri europeni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convenit duminică, la Cairo, cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi un parteneriat strategic cuprinzător între Uniunea Europeană și Egipt care vizează relațiile politice, creșterea economică, investițiile, securitatea și migrația și care cuprinde și o finanțare și investiții de 7,4 miliarde de euro din partea UE.

În contextul alegerilor paneuropene din iunie, von der Leyen a fost însoțită la Cairo de liderii Italiei, Greciei, Belgiei, Austriei și Ciprului pentru a semna acest acord, inclusiv din perspectiva migrației, notează Politico Europe, precizând că aceste este cel mai recent dintr-o serie de acorduri menite să ajute țările de la periferia Europei să își consolideze economiile și să gestioneze fluxurile de imigranți.

Potrivit unei declarații comune difuzate de Comisia Europeană, Republica Arabă Egipt și Uniunea Europeană “au convenit de comun acord să își ridice relația la nivelul unui parteneriat strategic și cuprinzător (…) cu scopul de a aprofunda stabilitatea, pacea și prosperitatea lor comună”.

“Vizita de astăzi și reprezentarea puternică a liderilor europeni reflectă forța legăturilor noastre bilaterale. Iar ziua de astăzi marchează o etapă istorică prin semnarea declarației noastre comune pentru un parteneriat strategic și cuprinzător. Este un parteneriat bazat pe șase piloni principali; șase domenii de interes reciproc pentru Europa și Egipt. Și am plăcerea de a anunța că acesta va fi susținut de un nou pachet financiar și de investiții de 7,4 miliarde de euro pentru următorii patru ani“, a spus von der Leyen, într-o conferință comună de presă cu președintele egiptean, la care au participat și cancelarul austriac Karl Nehammer, prim-ministrul belgian Alenxader De Croo, președintele cipriot Nikos Christodoulidis, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis și prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

 

Potrivit unui document al UE consultat de Politico Europe, banii europeni pentru Egipt urmează să fie plătiți în tranșe între 2024 și 2027 și vor fi împărțiți în granturi și împrumuturi. Un grant de aproximativ 200 de milioane de euro este destinat migrației, în timp ce alte fonduri sunt orientate către investiții, proiecte bilaterale și asistență macro-financiară.

Fondurile vor contribui la consolidarea forțelor de securitate ale Egiptului și la susținerea economiei egiptene, care a fost afectată de o inflație galopantă și de un șomaj paralizant.

Atacurile cu rachete ale rebelilor Houthi din Yemen împotriva navelor comerciale au perturbat, de asemenea, comerțul prin Marea Roșie, afectând și mai mult comerțul în Egipt.

După ce a încheiat acorduri similare cu Turcia, Tunisia, Mauritania și acum cu Egiptul, se așteaptă ca UE să semneze un alt acord cu Marocul.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Macron, “extrem de furios” după ce comisarul european din partea Franței a atacat-o pe Ursula von der Leyen: O lipsă gravă de simț politic

Published

on

© European Union, 2023

Președintele francez Emmanuel Macron “s-a înfuriat” de poziția comisarului european din partea țării sale, Thierry Breton, care a lansat un atac politic fără precedent la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca urmare a nominalizării acesteia drept candidat al Partidului Popular European pentru un nou mandat în fruntea executivului european.

Breton, comisarul european pentru piața internă, a pus în mod public sub semnul întrebării sprijinul mediocru pe care von der Leyen l-a primit din partea PPE la Congresul de la București. 

Congresul Partidului Popular European, reunit la București, a desemnat-o joia trecută pe actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept candidatul cap de listă al PPE pentru funcția de președintă a Comisiei pentru mandatul 2024-2029 ca urmare a alegerilor europene din 6-9 iunie. von der Leyen, unicul candidat în cadrul Congresului, a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă. Au votat, în total, 499 de delegați din 801 cu drept de vot, zece voturi fiind invalidate. 

PPE însuși pare să nu creadă în propriul candidat“, a postat comisarul francez pe rețelele de socializare săptămâna trecută.

Un oficial francez, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre dinamica internă sensibilă, a declarat pentru Politico Europe că postarea lui Breton a fost “o adevărată greșeală”, susținând că a trădat “o lipsă gravă de simț politic” și l-a făcut pe Macron “extrem de furios”.

Breton – un susținător al lui Macron – a stârnit furie pe scară largă în cadrul partidului centrist al președintelui, Renaissance, au declarat pentru Politico doi oficiali de rang înalt ai partidului, unul dintre ei acuzându-l pe comisar că “a dat muniție pentru PPE”.

De asemenea, și poziția lui Breton a agitat apele și în interiorul Comisiei Europene. Luni, biroul secretarului general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, a distribuit un e-mail pentru a le reaminti comisarilor să nu submineze instituția care îi angajează.

“Permiteți-mi să vă reamintesc tuturor că … membrii Comisiei trebuie să se comporte cu integritate și discreție … și că nu trebuie să acționeze sau să se exprime, prin orice mijloc, într-un mod care să afecteze în mod negativ percepția publică a independenței lor”, se arată în e-mail, obținut de Politico Europe.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ramona Chiriac, actuala șefă a Reprezentanței CE, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile europene

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, va deschide listele comune PNL-PSD la alegerile pentru Parlamentul European, de pe 9 iunie, a anunțat purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Lucian Romaşcanu, transmite Agerpres.

De asemenea, Reprezentanța Comisiei Europene a emis miercuri o informare de presă pentru a transmite că Ramona Chiriac a comunicat deja decizia de a candida la alegerile pentru Parlamentul European către forurile ierarhice superioare și serviciile relevante ale Comisiei Europene. 

„Ca orice cetățean european, funcționarii și agenții temporari ai Comisiei Europene au dreptul de a candida în alegeri”, transmite Reprezentanța CE.

În același timp, ținând cont de prevederile Regulamentului de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice, dar și de procedurile interne ale Comisiei Europene, Ramona Chiriac a solicitat suspendarea din activitate prin aprobarea de concediu fără plată din motive personale cu caracter imperios, conform prevederilor articolului 17 ale sus-numitului regulament.

Continuitatea activității va fi asigurată de Mara Roman, șefa adjunctă a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
PARLAMENTUL EUROPEAN19 mins ago

PE face primul pas spre aprobarea normelor care îmbunătățesc condițiile de muncă pentru lucrătorii de pe platforme

REPUBLICA MOLDOVA28 mins ago

Ministerul de Externe al R. Moldova l-a înștiințat pe ambasadorul Rusiei la Chișinău că expulzează un diplomat rus ca urmare a organizării alegerilor prezidențiale din Rusia pe teritoriul Transnistriei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Siegfried Mureșan propune rectificarea bugetului UE 2024 pentru a include Facilitatea pentru Ucraina: Obiectivul meu este să obținem un vot final înainte de începerea campaniei pentru alegerile europene

U.E.2 hours ago

Țările din UE au ajuns la un acord pentru sancționarea coloniștilor evrei extremiști care acționează împotriva palestinienilor

ROMÂNIA2 hours ago

Irakul dorește să atragă investiții românești, anunță Nicolae Ciucă după întâlnirea cu o delegație a Parlamentului acestei țări: Puteți conta pe sprijinul nostru în reformarea instituțiilor și reconstrucție economică

ROMÂNIA3 hours ago

Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Teatrul Vienez de Copii într-o nouă stagiune. Comedia „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, adusă la rampă în nouă reprezentații

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

PE a adoptat cu o majoritate covârșitoare raportul privind crearea unui sistem de îmbunătățire a capacității de transport pe calea ferată, pentru care Marian-Jean Marinescu a fost raportor din partea grupului PPE

SUA5 hours ago

Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului

U.E.5 hours ago

La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi

ROMÂNIA24 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA1 day ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO1 week ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending