COMISIA EUROPEANA
UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19
Published
1 year agoon
By
Teodora IonÎn 2020, instrumentul SURE al Comisiei Europene, în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.
În ultimul raport semestrial publicat vineri privind punerea în aplicare și impactul instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021, care a fost mai rapidă decât în crizele anterioare.
”SURE este cea mai bună variantă a UE. Programul a contribuit la salvarea a milioane de locuri de muncă în timpul pandemiei COVID-19 și, la fel de important, a ajutat întreprinderile din UE să își păstreze forța de muncă. SURE a deschis calea pentru planul nostru de redresare NextGenerationEU, care a deschis un nou drum în ceea ce privește un răspuns european de succes, unificat și economic la criză”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență – s-a încheiat la 31 decembrie 2022.
În total, asistența financiară SURE în valoare totală de 98,4 miliarde de euro a fost acordată unui număr de 19 state membre (Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Cehia), aproape de pachetul financiar SURE maxim de 100 de miliarde de euro.
Dintre cele 19 țări, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin instrumentul SURE, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.
Aceasta a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.
Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.
În 2020:
- Măsurile naționale de sprijinire a politicilor au protejat efectiv de șomaj aproximativ 1,5 milioane de persoane, noile simulări ilustrative prezentate în acest raport sugerând că programele finanțate de SURE au avut cel mai consistent impact.
- SURE a sprijinit aproape o treime din totalul ocupării forței de muncă (aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți) și peste un sfert din întreprinderile (peste 2,5 milioane de întreprinderi) din cele 19 state membre beneficiare.
- IMM-urile au fost principalii beneficiari ai sprijinului SURE.
- Sectoarele cele mai sprijinite au fost serviciile cu utilizare intensivă a contactelor (servicii de cazare și alimentație publică, comerț cu ridicata și cu amănuntul) și industria prelucrătoare.
În 2021:
- SURE a continuat să protejeze locurile de muncă în special în prima jumătate a anului 2021, când pandemia a continuat să aibă un impact negativ sever, sprijinind aproximativ 9 milioane de persoane (15% din totalul locurilor de muncă) și peste 900 000 de firme (15% din firme) în cele 15 state membre beneficiare care au utilizat SURE în 2021.
În 2022:
- A avut loc o eliminare treptată a măsurilor de sprijin național. În cele patru state membre care au prelungit măsurile de sprijin până la începutul anului 2022, a existat un sprijin continuu în cadrul SURE pentru 350 000 de persoane și 40 000 de firme.
Până în prezent:
Toate fondurile publice din cadrul SURE au fost cheltuite.
Aproape jumătate din cheltuielile totale au fost alocate schemelor de muncă pe termen scurt și aproape o treime au fost alocate unor măsuri similare pentru lucrătorii independenți. Sistemele de subvenționare a salariilor și alte măsuri similare au reprezentat 12%, în timp ce restul de 5% au fost cheltuite pentru măsuri legate de sănătate, care au inclus măsuri preventive împotriva COVID-19, costuri suplimentare cu forța de muncă pentru recrutarea și sprijinirea lucrătorilor din domeniul sănătății, precum și achiziționarea de echipamente medicale și medicamente, inclusiv vaccinuri.
Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE. Acest lucru se adaugă la efectele pozitive asupra rezultatelor sociale și de ocupare a forței de muncă.
SURE a fost un element esențial al strategiei globale a UE de protejare a locurilor de muncă și a lucrătorilor ca răspuns la pandemia de coronavirus.
SURE a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Eurobarometru: 7 din 10 români consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE. 68% sunt optimiști cu privire la viitorul UE
Programul InvestEU a deblocat investiții de 218 miliarde de euro la jumătatea perioadei de implementare
Raport al Comisiei Europene: 500.000 de locuri de muncă ale europenilor au fost protejate prin instrumentele de apărare comercială instituite de UE
Marcel Ciolacu, în vizită la fabrica Nokian din Oradea: Folosim modelul firmei finlandeze pentru a construi Programul Național pentru Marea Industrie de 2 miliarde de euro
Mediul de afaceri a depus planuri în valoare de peste 8 miliarde de lei în cadrul primei sesiuni de înscriere a proiectelor de investiții cu impact major în economie, anunță ministrul Marcel Boloș
Comisia Europeană lansează un nou instrument gratuit pentru a ajuta IMM-urile să își evalueze maturitatea digitală
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană solicită platformei chinezești Temu să furnizeze informații cu privire la comercianții care vând produse ilegale pe platformă
Published
8 hours agoon
October 11, 2024Comisia Europeană a trimis vineri o cerere de informații către Temu în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA), solicitând platformei să furnizeze informații detaliate și documente interne privind măsurile de atenuare luate împotriva prezenței și reapariției comercianților care vând produse ilegale pe piața sa online, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
De asemenea, Comisia Europeană solicită Temu să furnizeze date și informații suplimentare privind măsurile adoptate pentru atenuarea riscului de difuzare a produselor ilegale, precum și a riscurilor legate de protecția consumatorilor, sănătatea publică și bunăstarea utilizatorilor. În plus, Comisia solicită, de asemenea, detalii cu privire la sistemele de recomandare ale Temu și la riscul pentru protecția datelor personale ale utilizatorilor.
Temu trebuie să furnizeze informațiile solicitate până la 21 octombrie 2024.
Pe baza evaluării răspunsurilor Temu, Comisia va stabili etapele următoare. Aceasta ar putea implica deschiderea oficială a procedurii în temeiul articolului 66 din ASD. În conformitate cu articolul 74 alineatul (2) din ASD, Comisia poate impune amenzi pentru informații incorecte, incomplete sau înșelătoare furnizate ca răspuns la o cerere de informații. În cazul lipsei unui răspuns, Comisia poate emite o cerere oficială prin decizie.
Măsura Comisiei Europene vine după ce Germania, Austria, Polonia, Danemarca, Țările de Jos și Franța au solicitat abordare unificată în ceea ce privește aplicarea standardelor UE în domeniul comerțului electronic, cerând într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene o aplicare mai strictă a legislației împotriva platformelor de comerț electronic, inclusiv cele asiatice Temu și Shein.
În ultimele luni, Comisia Europeană a desemnat, în temeiul Actului privind serviciile legislative, atât Shein, cât și Temu, drept platforme online foarte mari care trebuie să respecte normele UE privind serviciile digitale, protejând consumatorii.
În același timp, presa a relatat că UE pregătește modificarea taxelor vamale pentru coletele de sub 150 de euro pentru a contracara volumele uriașe de colete Shein și Temu, acuzate că nu respectă legislația europeană.
De altfel, Federația Organizațiilor Consumatorilor Germani a transmis încă din luna aprilie că platforma chineză Temu nu respectă legislația UE privind protecția consumatorilor, avertizând că ia în considerare o acțiune în justiție. Ulterior, Polonia a amenințat de la nivel guvernamental platformele asiatice Shein și Temu cu blocarea geografică dacă vor încălca drepturile clienților polonezi, iar Asociația Comercianților din Austria a acuzat platforma Temu de practici comerciale necinstite.
Și la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România a demarat verificări privind potențiale practici comerciale incorecte ale platformelor online de cumpărături Temu și Shein.
COMISIA EUROPEANA
Nicolae Ciucă salută sprijinul UE de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova anunțat de Ursula von der Leyen: Voi consolida parteneriatul pentru integrare europeană România – R. Moldova
Published
1 day agoon
October 10, 2024Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a salutat joi decizia Comisiei Europene de a sprijini Republica Moldova cu 1,8 miliarde de euro, el afirmând că investiţia anunţată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezintă un sprijin esenţial pentru dezvoltarea şi stabilitatea Republicii Moldova.
”Salut decizia Comisiei Europene de a sprijini Republica Moldova cu 1,8 miliarde de euro! Această investiţie, anunţată astăzi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezintă un sprijin esenţial pentru dezvoltarea şi stabilitatea Republicii Moldova”, arată Nicolae Ciucă într-un mesaj pe Facebook.
Preşedintele PNL precizează că fondurile vor fi folosite pentru educaţie, sănătate şi infrastructură, inclusiv repararea şcolilor, construirea de spitale la Bălţi şi Cahul şi modernizarea reţelelor energetice.
”Acest sprijin întăreşte parcursul european al Moldovei şi subliniază angajamentul nostru comun pentru o regiune stabilă şi prosperă. România va rămâne un partener de încredere în susţinerea integrării europene a Moldovei, iar ca viitor preşedinte, voi consolida acest parteneriat strategic”, a mai spus Ciucă.
Liderul liberal s-a aflat miercuri la Chișinău, prilej cu care s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu, cu premierul Dorin Recean și cu președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, pentru a reconfirma susținerea României pentru parcursul european al Republicii Moldova. La întoarcerea spre România, președintele Senatului s-a întâlnit pe aeroportul din Chișinău cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a discutat despre sprijinul Bucureștiului și Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
Comisia Europeană a adoptat joi un plan de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, susținut de un Mecanism de reformă și creștere pentru perioada 2025-2027, anunțul fiind făcut de președinta executivului european, Ursula von der Leyen, în cadrul unei vizite la Chișinău pentru o întrevedere cu președinta Maia Sandu, unde a subliniat că “pot simți pulsul Europei bătând aici”, în Republica Moldova.
Acest plan, anunțat de Comisie cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale și de referendumul constituțional pentru aderarea la UE, este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova de la obținerea independenței. Potrivit executivului de la Bruxelles, planul va stimula economia acestei țări, o va aduce mai aproape de aderarea la UE prin accelerarea reformelor și va oferi o asistență financiară semnificativă.
“Europa susține cu fermitate Republica Moldova – astăzi și în fiecare etapă a drumului său către Uniunea noastră. Putem începe deja să aducem economia Republicii Moldova mai aproape de a noastră. Astăzi mă aflu la Chișinău pentru a prezenta un pachet de sprijin care are potențialul de a dubla dimensiunea economiei acestei țări în cursul următorului deceniu. În acest scop, investim în locuri de muncă, în creștere economică, în servicii și în infrastructură – fie că vorbim de noile spitale din Bălți și Cahul sau de autostrada care va face legătura dintre capitală și Odesa. Deschidem porțile către piața noastră unică pentru întreprinderile din Republica Moldova. Și sprijinim eforturile de reformă ale acestei țări”, a declarat Ursula von der Leyen.
COMISIA EUROPEANA
UE va investi 865 milioane de euro pentru a sprijini rețelele de conectivitate digitală rapidă și sigură
Published
2 days agoon
October 9, 2024Comisia Europeană a adoptat cel de al doilea program de lucru pentru partea digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) – Sectorul digital, care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor finanțate de UE pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei. Aceste acțiuni vor primi finanțare în valoare de aproximativ 865 de milioane de euro în perioada 2024-2027.
Îmbunătățirea infrastructurii de conectivitate a Europei este fundamentală pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei pentru 2030 de a conecta toți cetățenii și toate întreprinderile cu conectivitatea 5G și gigabit. Prin încurajarea investițiilor publice și private, MIE Digital contribuie la proiectele de conectivitate de interes comun pentru UE și la implementarea unei infrastructuri sigure, securizate și durabile de înaltă performanță, cum ar fi rețelele gigabit și 5G, în întreaga UE.
Noul program de lucru digital al MIE va sprijini acțiuni în următoarele domenii:
- implementarea infrastructurilor 5G în Europa, cofinanțarea proiectelor la scară largă care promovează implementarea infrastructurilor 5G de gigabit și de sine stătătoare, precum și integrarea capacităților de cloud și de calcul la margine în aplicații sectoriale verticale, cum ar fi sănătatea, producția, transportul și logistica;
- implementarea și modernizarea semnificativă a rețelelor magistrale, inclusiv a rețelelor de comunicații cuantice și a cablurilor submarine, pentru a spori performanța, reziliența și capacitatea rețelelor de conectivitate în interiorul statelor membre și între acestea, precum și între Uniune și țările terțe;
- implementarea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport sau energetice, prin optimizarea consumului de energie al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și prin reducerea impactului acesteia asupra mediului. Aceste platforme digitale operaționale se vor baza pe infrastructurile europene existente și emergente de date, de cloud computing și de calcul la margine, precum și de conectivitate, finanțate prin programul Europa digitală și Orizont Europa, și se vor integra în acestea.
Al doilea program de lucru digital al MIE va contribui, de asemenea, la stimularea competitivității ecosistemului digital european, pentru a aborda provocările geopolitice și geoeconomice critice evidențiate, printre altele, de Cartea albă „Cum să stăpânim nevoile Europei în materie de infrastructură digitală?”. MIE Digital urmărește, de asemenea, să sporească capacitatea, securitatea și reziliența rețelelor digitale magistrale, în special a cablurilor submarine. În plus, aceasta va contribui la mobilizarea resurselor publice și private pentru a aborda deficitul de investiții care împiedică implementarea rețelelor de înaltă performanță, esențiale pentru adoptarea tehnologiilor avansate de către cetățeni și întreprinderi.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
Comisia Europeană solicită platformei chinezești Temu să furnizeze informații cu privire la comercianții care vând produse ilegale pe platformă
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție din PNRR dincolo de anul 2026: România este la doar 30%
Ministrul german de externe, critici la adresa lui Putin: Refuză să accepte o pace justă pentru Ucraina și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Regulamentul privind reziliența cibernetică: Consiliul UE adoptă o nouă lege privind cerințele de securitate pentru produsele digitale
Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA cere șefilor Facebook și Google să combată ”dezinformarea și informațiile false” înainte de referendumul privind aderarea R. Moldova la UE
ARMO: Comerțul electronic din România ocupă locul 3 în Europa Centrală și de Est, cu perspective solide de creștere
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
De la pupitrul democrației europene, vicepreședintele PE Victor Negrescu îi îndeamnă pe cetățenii R. Moldova să voteze la referendumul privind aderarea la UE pentru a acorda parcursului caracter ireversibil
Siegfried Mureșan cere ca UE să fie dotată cu un buget ambițios în domeniul securității și apărării pentru a răspunde priorităților cetățenilor: Vor siguranță în Europa și doresc prosperitate
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
Trending
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Durerile de cap ale lumii de mâine – pregătirea pentru cele mai negative scenarii
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Primul război de secol 21 în Europa – Ucraina și lecțiile învățate
- ROMÂNIA1 week ago
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă și-a depus candidatura pentru Cotroceni, cu mesajul că va fi un “președinte responsabil și echilibrat”: România are nevoie de o viziune liberală și de dreapta