Premierul polonez Donald Tusk a declarat vineri, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui american ales, Donald Trump, că va căuta să coopereze „cât mai strâns posibil” cu Statele Unite, în ciuda unor „dificultăți obiective”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Polonia, membră a UE și NATO, este unul dintre principalii aliați ai Kievului în fața armatei ruse de la începutul invaziei teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Trump, care își preia luni mandatul, a insistat că va pune capăt rapid luptelor, imediat după preluarea mandatului. Ceea ce stârnește îngrijorări în Ucraina că ar putea fi obligată să facă concesii teritoriale majore în schimbul păcii.

Vineri, Tusk a promis „cea mai strânsă cooperare posibilă cu Statele Unite, cu Canada, atât în contextul războiului din Ucraina, dar și mai larg”.

Vorbind alături de premierul britanic Keir Starmer, Tusk a adăugat că cei doi lideri vor lucra pentru a se asigura că relațiile transatlantice sunt „la cel mai înalt nivel posibil, indiferent de dificultățile sau incertitudinile uneori obiective”.

Tusk și Starmer au anunțat lansarea negocierilor privind „un nou tratat de securitate și apărare între Regatul Unit și Polonia”.

„Este vorba în special despre aprofundarea legăturilor dintre industriile noastre de apărare”, le-a declarat Starmer jurnaliștilor.

Polonia este singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat săptămâna trecută susținerea față de apelul lui Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre, printre care și Germania.

„Nu este locul meu să solicit partenerilor NATO să urmeze exemplul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile militare (…) dar fără îndoială că poziția agresorului (…) ar fi incomparabil mai proastă dacă capacitățile individuale ale diferitelor țări din NATO ar fi astăzi mult mai importante și dacă ar corespunde potențialului nostru economic real”, a subliniat Tusk.

În ultimii ani, Polonia a semnat o serie de contracte cu Statele Unite pentru achiziționarea de echipamente militare, în special elicoptere de atac Apache și tancuri Abrams.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De asemena, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său iranian Masoud Pezeshkian au semnat vineri, la Kremlin, un acord de parteneriat strategic ce întărește în special “cooperarea lor militară” în cadrul unei alianțe dorite a fi o contrapondere la orice “dictat” din partea Occidentului, relatează AFP.

Supuse unor grele sancțiuni internaționale care le afectează economiile, Rusia și Iranul au înregistrat o apropiere accelerată în ultimii ani, în special după invazia rusă în Ucraina. Cele două țări au înregistrat în decembrie un eșec comun și o pierdere a influenței în Siria, odată cu fuga din țară a aliatului lor, președintele Bashar al-Assad.

“Acordul de parteneriat strategic global”, semnat vineri de Putin și Pezeshkian, este un pact care acoperă numeroase domenii și prin care Moscova și Teheranul se opun împreună “oricărui dictat venit din exterior”, scrie Agerpres.

“Țările noastre apără cu fermitate principiile primatului dreptului internațional, principiile suveranității și neamestecului în treburile interne și se opun cu hotărâre oricărui dictat din exterior”, a afirmat președintele Vladimir Putin în conferința de presă comună cu omologul său iranian Masud Pezeshkian, care a urmat ceremoniei de semnare a documentului.

Liderul de la Kremlin, care a semnat acorduri similare cu China și Coreea de Nord în ultimii ani, s-a declarat mulțumit de rezultatul negocierilor cu Pezeshkian, care, în opinia sa, au avut loc într-o atmosferă constructivă.

El a subliniat că Moscova și Teheranul împărtășesc poziții comune cu privire la multe probleme internaționale, precum și în ceea ce privește sancțiunile unilaterale occidentale, și a evidențiat creșterea comerțului bilateral, acordurile energetice și angajamentul Rusiei de a construi două noi reactoare la centrala nucleară Bushehr. Rusia și Iranul au discutat despre furnizarea de gaze rusești, a mai spus liderul de la Kremlin. El a adăugat că, dacă acest proiect va fi pus în aplicare, livrările de gaze către Iran ar putea ajunge în cele din urmă la 55 de miliarde de metri cubi pe an, dar ar trebui să înceapă cu volume mici, de până la 2 miliarde de metri cubi.

Acordul prevede în special “dezvoltarea cooperării militare” și susținerea reciprocă în fața “amenințărilor în materie de securitate”, potrivit conținutului acordului compus din 47 de articole publicat de Kremlin după semnare.

Cele două țări, care au o poziție ostilă față de Occident, intenționează să desfășoare exerciții militare comune și diverse proceduri “cu scopul dezvoltării cooperării militare”, dar asigură că noul lor acord nu este îndreptat împotriva unor terțe țări.

Relațiile dintre Rusia și Iran s-au consolidat în ultimii ani, în special în contextul războiului din Ucraina, unde Moscova este sprijinită de Teheran, care ar fi furnizat drone și chiar rachete părții ruse, potrivit Occidentului.

“Iranul și Rusia, conștiente de responsabilitatea lor istorică, construiesc o nouă ordine”, a scris șeful diplomației iraniene într-un articol publicat în cursul săptămânii de agenția de presă rusă RIA Novosti. El a afirmat că este vorba de a înlocui “hegemonia” – subînțelegându-se cea occidentală – prin “cooperare”. 

Aliații europeni trebuie să intervină pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei, a declarat premierul britanic Keir Starmer, pe fondul îngrijorărilor că Donald Trump va reduce sprijinul oferit de SUA când se va întoarce la Casa Albă săptămâna viitoare, informează Politico.

Într-un interviu pentru Politico, liderul britanic s-a angajat să joace „un rol deplin” în orice inițiativă de pace care va apărea odată cu revenirea lui Trump — inclusiv prin posibilitatea de a desfășura trupe britanice într-un rol de menținere a păcii.

Starmer a spus că este vital ca toți ceilalți aliați ai Ucrainei să mărească sprijinul militar și să-l pună pe președintele Volodimir Zelenski în „cea mai puternică poziție posibilă” pentru negocierile cu Rusia. Pentru națiunile europene, asta înseamnă să compenseze lipsa de sprijin despre care mulți se tem că ar putea apărea sub conducerea lui Trump, după aproape trei ani de susținere militară americană oferită de președintele în exercițiu, Joe Biden.

Keir Starmer a sosit joi dimineață la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și a semna un „parteneriat istoric pe 100 de ani” cu Ucraina pentru „a aprofunda legăturile de securitate și a consolida parteneriatul pentru generațiile viitoare”.

„Parteneriatul nostru de 100 de ani este o promisiune că suntem alături de voi, nu doar astăzi sau mâine, ci pentru o sută de ani – mult după ce acest război se va încheia și Ucraina va fi din nou liberă și prosperă”, a spus Keir Starmer.

Întrebat dacă revenirea lui Trump ar însemna că Europa ar trebui să ofere mult mai mult Ucrainei, Starmer a spus: „Da, cred că, la nivel colectiv, trebuie să facem mai mult. Cred că acest lucru este recunoscut în toată Europa.” El a insistat că nu le spune altor țări „ce ar trebui sau nu ar trebui să facă” — subliniind că este „un colaborator politic” — dar a precizat că „trăim acum într-un context diferit în ceea ce privește conflictele din întreaga lume.”

Trump urmează să fie învestit luni, după victoria sa în alegerile din noiembrie, și a alarmat aliații Ucrainei sugerând că va pune capăt războiului într-o singură zi. Chiar dacă acest termen nu va fi respectat, echipa lui Trump crede că el va găsi rapid o modalitate de a insista asupra negocierilor de pace.

Săptămâna aceasta, senatorul republican Marco Rubio, cel desemnat de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a declarat că atât Moscova, cât și Kievul vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

O astfel de retorică a atras inevitabil atenția liderilor europeni asupra modului în care va arăta pacea. O idee propusă de președintele francez Emmanuel Macron este desfășurarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii.