Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele interimar, Ilie Bolojan, informează un comunicat oficial al Administrației Prezidențiale. 

Discuțiile s-au concentrat pe teme de interes major pentru România și Uniunea Europeană: strategia privind Marea Neagră și consolidarea apărării pe Flancul Estic, accelerarea accesării fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din PNRR, precum și pregătirea proiectelor din industria de apărare în vederea finanțării prin programul european ReArm / Readiness 2030 și creării de locuri de muncă.

De asemenea, a fost subliniată importanța îmbunătățirii colaborării interinstituționale, pentru o reprezentare cât mai eficientă a României în cadrul Uniunii Europene și o contribuție activă în construcția europeană.

Întâlnirea a reflectat angajamentul ambelor părți de a lucra împreună pentru avansarea dosarelor de importanță strategică.

Citiți și: Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Comisia Europeană a anunţat, pe 25 martie, că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU. 

Cultura oferă cetățenilor un sentiment de comunitate și integrare. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, cetățenii sprijină cu fermitate schimburile culturale, libertatea artistică și condițiile de muncă echitabile pentru artiști. Aceștia solicită, de asemenea, un rol mai puternic al UE pentru a proteja patrimoniul și a răspunde impactului noilor tehnologii.

87% dintre respondenți sunt de acord că domeniul cultural și schimburile culturale ar trebui să ocupe un loc foarte important în UE, astfel încât cetățenii să se simtă mai europeni. 86% afirmă că patrimoniul cultural este important pentru Europa, confirmând că cultura este apreciată nu numai în viața actuală, ci și ca parte a trecutului. Un procent similar de respondenți afirmă că cultura și artele sunt importante pentru bunăstarea și dezvoltarea economică.

Libertatea artistică este apreciată, dar percepțiile variază

Libertatea artistică rămâne un pilon al societăților democratice, iar 88% dintre europeni au declarat că aceasta contează pentru ei. 77% cred că artiștii își pot exprima liber ideile și opiniile fără teama de cenzură sau represalii din partea guvernului lor. Cu toate acestea, percepția asupra libertății artistice variază de la un stat membru la altul.

Aproape jumătate dintre europeni se implică în activități artistice

49% dintre respondenți au indicat că au participat la activități artistice în ultimele 12 luni. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu 2013, când cifra a fost de 37%.

Cetățenii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul IA și la remunerarea artiștilor

În același timp, 73% dintre europenii intervievați sunt îngrijorați de faptul că dezvoltarea IA generative ar putea avea un impact asupra ocupării forței de muncă sau asupra veniturilor artiștilor. Mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) au declarat că ar putea face diferența între o operă de artă cu IA și una realizată de un om. În sens mai larg, remunerarea echitabilă rămâne o problemă: doar 51% afirmă că, în opinia lor, artiștii din țara lor primesc, în general, o remunerație echitabilă și adecvată pentru munca lor.

Publicul sprijină consolidarea rolului UE în domeniul culturii

Europenii consideră, de asemenea, că țara lor și UE ar trebui să colaboreze mai strâns în chestiuni de politică culturală, principalele priorități fiind:

• creșterea accesibilității artelor;
• protejarea siturilor de patrimoniu cultural în timpul războaielor, al dezastrelor naturale sau al schimbărilor climatice;
• garantarea faptului că artiștii și lucrătorii din domeniul cultural beneficiază de o remunerație echitabilă și de condiții bune de muncă.

În cazul respondenților din România, 76% afirmă că au un interes crescut pentru cultură. Acest interes se reflectă în preferințele pentru muzică, filme, dar și tradiții populare.

Participare culturală sub media europeană
Cu toate acestea, doar 36% dintre români au participat la cel puțin un eveniment cultural în ultimele 12 luni (față de 52% media UE). Cele mai frecvente activități sunt vizionarea de filme sau ascultarea muzicii, mai rar fiind menționate vizitele la muzee, concerte sau teatre.

Principalele bariere
Românii indică în principal:

• lipsa de timp (39%)
• prețul ridicat al biletelor (28%)
• lipsa ofertei culturale locale (22%)

Rolul educației și tehnologiei
68% consideră că educația artistică ar trebui să aibă un rol mai important în școală. De asemenea, platformele digitale devin o poartă tot mai accesată spre cultură – peste 70% dintre respondenți au consumat produse culturale online.

Sprijin pentru diversitate și patrimoniu
Românii sunt printre cei mai mari susținători ai păstrării patrimoniului cultural și ai promovării diversității culturale în UE.

Rezultatele Eurobarometrului special de astăzi vor contribui la pregătirea Busolei culturale pentru Europa, viitorul cadru strategic al Comisiei pentru politica culturală a UE, care este așteptat încă în 2025. În plus, o cerere de contribuții privind Busola pentru cultură este în prezent deschisă pentru feedback până la 13 mai.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2025 și a colectat răspunsuri de la peste 26.300 de cetățeni ai UE. Raportul complet și detaliat, precum și fișele informative pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE au fost publicate astăzi pe site-ul Eurobarometru.

Uniunea Europeană și Singapore au făcut un pas semnificativ în relațiile lor comerciale bilaterale prin semnarea unui acord istoric privind comerțul digital (DTA), arată Comisia Europeană printr-un comunicat.

Semnat de comisarul pentru comerț și securitate economică Maros Sefcovic și de ministrul responsabil cu relațiile comerciale din Singapore, Grace Fu Hai Yien, acest acord marchează o etapă majoră în aprofundarea cooperării UE-Singapore în domeniul digital.

De asemenea, el reflectă angajamentul clar al ambelor părți de a-și consolida relațiile economice de lungă durată și de a susține ordinea comercială bazată pe norme.

”Acest acord, primul de acest gen pentru UE, se bazează pe Acordul nostru de liber schimb din 2019. Sunt convins că va aduce beneficii tangibile și de durată atât persoanelor și întreprinderilor din Singapore, cât și celor din întreaga UE. Un aspect deosebit de interesant este faptul că peste jumătate din comerțul cu servicii dintre UE și Singapore se desfășoară deja în mod digital. Prin conectarea economiilor noastre digitale și facilitarea fluxurilor de date de încredere, acest acord va debloca o multitudine de noi oportunități”, a transmis comisarul european Maros Sefcovic.

DTA permite UE și Singapore să țină pasul cu natura în evoluție rapidă a economiei digitale. Acesta stabilește un standard ridicat pentru normele privind comerțul digital între UE și Singapore și ridică nivelul de ambiție al normelor privind comerțul digital la nivel mondial. Acesta se bazează pe abordarea UE privind normele în domeniul digital și al datelor, care pune în centrul atenției persoanele și drepturile acestora.

Promovarea economiilor digitale deschise și competitive

Singapore este un partener-cheie al UE. DTA demonstrează un angajament clar al ambilor parteneri de a fi în fruntea noilor evoluții digitale, susținând în același timp economiile digitale deschise, competitive, transparente, echitabile și fără bariere nejustificate în calea comerțului internațional.

DTA va spori protecția consumatorilor, va facilita fluxurile transfrontaliere de date de încredere și va oferi certitudine juridică întreprinderilor care doresc să se angajeze în comerțul digital transfrontalier, precum și va aborda barierele nejustificate din calea comerțului digital.

Aceasta include, de exemplu, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, taxele vamale pentru transmisiile electronice, contractele electronice, autentificarea electronică și serviciile de încredere, încrederea consumatorilor online, comunicările de marketing direct nesolicitate, datele guvernamentale deschise și cooperarea în materie de reglementare privind comerțul digital.

DTA va preveni practicile și politicile protecționiste prin interzicerea măsurilor nejustificate de localizare a datelor. Aceasta va contribui la asigurarea unor fluxuri de date transfrontaliere de încredere și la protecția codului sursă împotriva divulgării neautorizate. Ca parte a negocierilor, Comisia a asigurat respectarea deplină a cadrului UE de protecție a datelor și a vieții private, precum și păstrarea spațiului de reglementare în urmărirea obiectivelor legitime de politică publică.

UE și Singapore vor urma acum procedurile lor respective pentru ratificarea Acordului UE-Singapore privind comerțul digital. Din partea UE, ratificarea oficială a acordului va necesita aprobarea Parlamentului European.