Eurodeputatul Gheorghe Falcă a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, că România se află în fața unei oportunități istorice, odată cu negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene. În perioada 2028–2034, țara noastră ar urma să primească 70 de miliarde de euro, o alocare fără precedent pentru dezvoltare.

Potrivit eurodeputatului, care a fost prezent la evenimentul „Bucuriile Toamnei” în comuna Sânandrei, din județul Timiș, România va avea la dispoziție 60 miliarde de euro pentru coeziune și agricultură și 10 miliarde de euro pentru competitivitate.

„Dacă vom avea înțelepciunea să construim un Plan Național de Dezvoltare în care la fiecare 1 euro venit de la UE, România să adauge încă 1 euro, atunci vom putea crea un plan de investiții de 140 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani”, a subliniat Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul avertizează, însă, că pentru a valorifica acest potențial, România trebuie să rămână un stat stabil, ancorat în direcția europeană:

„În 2028 România trebuie să fie mai puternică decât extremiștii. Trebuie să alegem stabilitatea, competența și orientarea europeană.”

Falcă a transmis și un mesaj de optimism privind energia socială și potențialul comunităților: „Astăzi, la Sânandrei, am simțit încă o dată că România a energia și voința de a merge înainte. Împreună putem transforma această șansă în realitate.”

Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii, anul viitor, a unei taxe pe produsele alimentare ultraprocesate bogate în grăsimi, zahăr și sare, potrivit unui document intern consultat de agenția dpa, preluat de Agerpres. Măsura, care ar putea fi prezentată oficial în luna decembrie, are ca scop încurajarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase la nivelul blocului european.

Potrivit documentului, „un micro-impozit la nivelul Uniunii Europene” ar putea menține prețurile relativ stabile, dar ar stimula schimbări în comportamentul consumatorilor „fără a provoca daune financiare excesive”.

Comisia consideră că producătorii ar fi încurajați să reformuleze produsele pentru a le face mai sănătoase, în timp ce veniturile generate de taxă ar fi folosite exclusiv pentru programe europene de promovare a sănătății.

Documentul subliniază că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de cazuri anual, ceea ce generează costuri economice de peste 280 de miliarde de euro pe an.

Există dovezi solide care arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, diabet și alte boli metabolice, atrage atenția Comisia.

Pe lângă taxa pe alimente nesănătoase, planul de sănătate al Comisiei include: modernizarea legislației privind controlul tutunului până în 2027; introducerea unui sistem de etichetare la nivel european pentru produsele alimentare procesate; și obiectivul de reducere cu 20% a mortalității cauzate de bolile cardiovasculare până în 2035.

Această inițiativă se înscrie într-un efort mai amplu al UE de a sprijini stiluri de viață sănătoase și de a preveni bolile cronice prin politici publice proactive.

Peste 8 din 10 lucrători disponibilizați în urma restructurărilor sau închiderilor de fabrici din Europa au reușit să se angajeze din nou în mai puțin de 18 luni, datorită sprijinului primit prin Fondul European de Ajustare la Globalizare (EGF), arată cel mai recent raport al Comisiei Europene.

În perioada 2023–2024, fondul a acordat sprijin pentru peste 5.300 de persoane, oferind acces la recalificare profesională, mentorat, consiliere în carieră și chiar sprijin pentru lansarea propriei afaceri. Doar în acești doi ani, Comisia a primit cereri de finanțare din partea Belgiei, Danemarcei și Germaniei, iar EGF a investit 16,4 milioane de euro în formare și reinserție pe piața muncii.

„Fondul European de Ajustare la Globalizare este crucial în a-i ajuta pe lucrătorii concediați să revină pe piața muncii, incluzându-i pe mulți din industria auto și alte sectoare aflate în transformări majore”, a declarat Vicepreședinta executivă pentru Drepturi sociale, Roxana Mînzatu. „Sprijinind oamenii să învețe noi competențe, să găsească locuri de muncă sau să își deschidă propriile afaceri, EGF le oferă o reală șansă de a rămâne activi pe piața muncii și de a avea un venit”, a adăugat ea.

Din 2007 până în prezent, fondul a sprijinit peste 175.000 de persoane afectate de concedieri în masă în 20 de state membre ale Uniunii Europene, cu o finanțare totală de aproximativ 719 milioane de euro.