Connect with us

CONSILIUL UE

UE ia noi măsuri împotriva regimului din Siria: 17 miniștri și guvernatorul Băncii Centrale, incluși pe lista de sancțiuni

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a decis luni adăugarea a 17 miniștri și pe guvernatorul Băncii Centrale a Siriei pe lista persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE împotriva regimului sirian pentru faptul că sunt răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, sprijină regimul sau beneficiază de pe urma acestuia și/sau sunt asociate cu astfel de persoane.

EuropeanParliamentFlagsAceastă decizie urmează concluziilor Consiliului Afaceri Externe din 17 octombrie 2016 și concluziilor Consiliului European din 20-21 octombrie 2016, arată un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Prin această decizie se ajunge la un total de 234 de persoane care fac obiectul interdicției de călătorie și al înghețării activelor cauzate de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria.

În plus, 69 de entități fac obiectul înghețării activelor. Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor băncii centrale siriene pe teritoriul UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și intercepției comunicațiilor prin internet sau telefonie. Aceste măsuri au fost prelungite ultima dată la 27 mai 2016 și sunt în vigoare până la 1 iunie 2017.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție durabilă la conflictul din Siria, întrucât nu există o soluție militară la războiul civil din Siria. UE este hotărâtă să salveze vieți și își continuă eforturile umanitare și diplomatice intense pentru a furniza ajutor în Alep și oriunde este nevoie, precum și pentru a evacua răniții.

Actele juridice adoptate de Consiliu, inclusiv numele persoanelor vizate, sunt publicate în Jurnalul Oficial din 14 noiembrie 2016.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE dorește să faciliteze finalizarea rețelei transeuropeană de transport pentru a asigura conectivitatea tuturor regiunilor din UE

Published

on

© Ministerul Transporturilor/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a convenit astăzi asupra poziției sale cu privire la o propunere de a facilita finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) prin accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, se arată în comunicatul oficial.

Propunerea urmărește, de asemenea, să clarifice procedurile pe care promotorii de proiecte trebuie să le urmeze în ceea ce privește acordarea autorizațiilor și achizițiile publice.

Consilul UE dorește să faciliteze finalizarea rețelei transeuropeană de transport, prin care se asigură conectivitatea tuturor regiunilor din UE

Rețeaua TEN-T are două niveluri: rețeaua globală, care asigură conectivitatea tuturor regiunilor din UE, și rețeaua centrală, formată din acele elemente ale rețelei globale care au cea mai mare importanță strategică pentru UE. Rețeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală până în 2050.

Poziția Consiliului

Poziția Consiliului („abordarea generală”) a schimbat statutul juridic al propunerii, de la regulament la directivă, pentru a garanta flexibilitatea necesară pentru ca statele membre să profite de procedurile lor de acordare a autorizațiilor existente în prezent.

Proiectul de directivă va acoperi proiecte care fac parte din legături transfrontaliere identificate în prealabil și legături lipsă ale rețelei centrale a TEN-T. Proiectele care se referă exclusiv la telematică și la alte noi tehnologii vor fi excluse din domeniul de aplicare, deoarece implementarea lor nu este limitată la rețeaua centrală a TEN-T. Cu toate acestea, statele membre vor fi libere să aplice directiva și în cazul altor proiecte privind rețeaua TEN-T, pentru a permite o abordare armonizată mai amplă pentru proiectele de infrastructură de transport.

Pentru ca procedurile să fie mai eficiente și mai transparente, statele membre vor desemna o autoritate care să acționeze ca principalul punct de contact pentru promotorul proiectului, astfel încât acesta să primească orientări privind transmiterea documentelor și a altor informații.

Se va stabili un termen maxim de patru ani pentru întregul proces de acordare a autorizațiilor. Această perioadă poate fi prelungită în cazuri justificate în mod corespunzător.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a integra dispozițiile acesteia în legislația națională.

Procedura

Comisia a prezentat propunerea în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet „Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă. Textul final va trebui să fie aprobat atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE: Adina Vălean și ceilalți 25 de comisari europeni au fost aprobați de țările UE înainte de votul Parlamentului European asupra Comisiei Ursulei von der Leyen

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, luni, în mod formal lista celor 26 de comisari europeni care vor forma Colegiul Comisiei Europene condus de președinta Ursula von der Leyen, în ceea ce reprezintă un nou pas premergător votului de miercuri din plenul Parlamentul European, când eurodeputații vor trebuie să se pronunțe privind validarea noului executiv european pentru ca acesta să își înceapă mandatul la 1 decembrie 2019.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a adoptat lista membrilor Comisiei Europene care vor deține această poziție până la data de 31 octombrie 2024.

Acest lucru deschide calea pentru votul din Parlamentul European asupra întregii Comisii”, mai notează sursa citată.


Structura viitoarei Comisii Europene este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovare și tineret); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).


Parlamentul European va vota o Comisie în 27, fără comisar britanic

Decizia de luni vine după ce ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au dat vinerea trecută undă verde pentru ca noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen să își înceapă activitatea la data de 1 decembrie, după votul de validare din partea Parlamentului European care va avea loc miercuri, 27 noiembrie, la Strasbourg.

Potrivit deciziei statelor membre, Comisia von der Leyen își va putea începe mandatul într-o formulă de 27 de comisari, fără Marea Britanie, în contextul în care guvernul de la Londra nu a respectat nici solicitările venite de la Bruxelles și nici acțiunile disciplinare lansate de Comisia Europeană pentru ca Regatul Unit să nominalizeze un comisar european.

Întrucât Brexitul a fost amânat până pe 31 ianuarie, în virtutea tratatelor europene Regatul Unit este obligat – la fel ca toate statele membre UE – să numească un comisar european. Londra avea termen să trimită o propunere de comisar european până la data de 22 noiembrie, după ce la 14 noiembrie Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Regatului Unit. Bruxelles-ul a dat astfel guvernului britanic termen până vineri la miezul nopţii să răspundă favorabil, ameninţând că în caz contrar va avansa în această procedură a cărei ultimă etapă este sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Decizia țărilor UE, o etapă procedurală, a venit după ce, joi, Parlamentul European a încheiat procesul audierilor comisarilor europeni și a dat undă verde ultimei proceduri necesare, votul din plen, pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie. Votul din plenul de la Strasbourg din 27 noiembrie va avea loc la prânz, după ce președintele ales von der Leyen își va prezenta echipa și programul politic în dimineața aceleiași zile.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noii candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare, acesta din urmă fiind și motivul pentru care votul de învestire a Comisiei Europene a fost amânat, iar noul executiv european nu și-a putut începe mandatul la 1 noiembrie, așa cum era planificat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending