Estonia a devenit cel mai recent stat membru al Uniunii Europene care s-a alăturat boicotului la adresa președinției ungare a Consiliului Uniunii Europene aflată sub conducerea premierului Orban, fapt ce înseamnă că nu va mai trimite pentru moment miniștri să participe la reuniunile UE găzduite de Ungaria, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ungaria a abuzat de rolul său la preşedinţia UE prin acţiunile sale, subminându-i grav credibilitatea”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al guvernului de la Tallinn la postul naţional de radio estonian.

La doar câteva zile după ce a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, premierul Viktor Orban a efectuat o vizită în Rusia unde a fost primit de Vladimir Putin, cel care, în februarie 2022, arunca în aer ordinea mondială bazată pe reguli prin invadarea Ucrainei.

Putin a profitat de fisura creată de Orban în unitatea privind sprijinul pentru Ucraina și s-a referit la prim-ministrul maghiar cu denumirea de ”președinte al Consiliului Uniunii Europene”.

De parcă nu era suficient că a provocat destulă indignare, premierul maghiar a ales la câteva zile după acest moment să meargă în China, unde s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping, un partener autoritar și apropiat al lui Putin.

Prin urmare, Comisia Europeană și țări UE, în frunte cu Suedia și Lituania, au decis să boicoteze reuniunile ministeriale organizate de președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene, în vreme ce  mai mulți membri ai Parlamentului European au solicitat suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Uniunea Europeană și a țării din spațiul Schengen, ultima cerere venind ca urmare a recentei decizii a Budapestei de a relaxa vizele pentru ruși și belaruși. 

Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a reluat criticile la adresa lui Viktor Orban pentru că nu recunoaște că adevăratul agresor din războiul din Ucraina este Rusia. 

Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu va participa, joi, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, care va fi găzduită la Bruxelles, de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a transmis MAE într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, discuţiile miniştrilor se vor concentra pe agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi pe situaţia din Orientul Mijlociu. De asemenea, miniştrii europeni de externe vor aborda situaţia post-electorală din Venezuela şi, respectiv, situaţia din Georgia.

Discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei va avea loc cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, şi se va concentra pe prezentarea evoluţiilor recente din teren şi pe sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Situaţia din Orientul Mijlociu va fi abordată din perspectiva celor mai recente evoluţii, în contextul creşterii tensiunilor din zonă şi amplificării crizei umanitare din Gaza, precum şi al eforturilor susţinute ale SUA în direcţia unui acord al părţilor pentru încetarea focului şi eliberarea tuturor ostaticilor reţinuţi de Hamas.

Totodată, miniştrii europeni de externe vor avea un schimb informal de opinii cu şeful diplomaţiei turce, Hakan Fidan, pe tema relaţiilor UE-Turcia.

Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde primei plăți periodice de 4,2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Ucraina, format din granturi și împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de euro, bani care vor contribui la stabilitatea macrofinanciară a țării invadate de Rusia.

Într-o decizie adoptată marți, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit condițiile și reformele necesare prevăzute în Planul pentru Ucraina pentru a primi fondurile, care vor fi plătite din Mecanismul pentru Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste reforme acoperă gestionarea finanțelor publice, guvernanța întreprinderilor de stat, mediul de afaceri, energia și deminarea.

Consiliul UE a subliniat, de asemenea, importanța alocării banilor cât mai curând posibil, având în vedere situația fiscală dificilă din Ucraina.

Planul pentru Ucraina stabilește intențiile Ucrainei privind redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și reformele pe care intenționează să le întreprindă ca parte a procesului său de aderare la UE în următorii patru ani.

În mai 2024, Consiliul a concluzionat că Planul pentru Ucraina îndeplinește condițiile prealabile pentru ca Ucraina să primească sprijin în valoare de până la 50 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.

Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, prevede o finanțare stabilă de până la 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și de împrumuturi pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din acest cuantum, până la 32 de miliarde de euro din Mecanismul pentru Ucraina sunt alocate cu titlu indicativ pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul pentru Ucraina, aceasta însemnând că plățile vor fi condiționate de realizarea indicatorilor identificați.

De la intrarea sa în vigoare, Mecanismul pentru Ucraina a achitat deja 6 miliarde de euro cu titlu de finanțare-punte și 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, după ce au fost îndeplinite condițiile convenite în materie de politici.

Dacă toate reformele și investițiile propuse de Kiev în planul mai sus amintit sunt puse în aplicare pe deplin, se estimează că PIB-ul Ucrainei ar putea crește cu 6,2% până în 2027 și cu 14,2% până în 2040 și ar putea conduce, de asemenea, la o reducere a datoriei cu aproximativ 10 puncte procentuale din PIB până în 2033.