Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP), din cauza lipsei unor acțiuni eficiente în respectarea recomandărilor anterioare.

Măsura adoptată la nivelul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Monetare vine în urma constatării, la 20 iunie 2025, că autoritățile române nu au implementat măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate încă din 2020, când a fost deschisă procedura.

Potrivit noii recomandări, România trebuie să ia măsuri eficiente și să prezinte până cel târziu la 15 octombrie 2025 măsuri concrete și eficace pentru reducerea deficitului.

În plus, Bucureștiul trebuie să urmeze o traiectorie strictă de limitare a creșterii cheltuielilor publice, exprimată prin plafonarea ritmului nominal de creștere a cheltuielilor nete după cum urmează: 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030.

Obiectivul stabilit de Consiliu este ca România să pună capăt procedurii de deficit excesiv cel târziu în anul 2030, cu condiția implementării acestei traiectorii bugetare corective.

Recomandarea Consiliului confirmă o solicitare anterioară a Comisiei Europene, publicată pe 24 iunie. Atunci, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE stabilea data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Procedura de deficit excesiv este un instrument prevăzut de Pactul de Stabilitate și Creștere, care urmărește să asigure faptul că statele membre își mențin finanțele publice în limite sustenabile. Potrivit regulilor europene, deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică trebuie să se mențină sub 60% din PIB sau să urmeze o traiectorie clar descrescătoare.

România se află sub această procedură încă din anul 2020, iar evaluările recente ale Comisiei Europene și ale Consiliului arată că nu a existat progres suficient în atingerea țintelor convenite, ceea ce a determinat adoptarea unei noi traiectorii de ajustare fiscală, mai detaliate și mai stricte.

Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Concluziile adoptate de miniștrii europeni de finanțe în formatul Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) sunt parte a recomandărilor cuprinse în poziția Comisiei Europene privind Semestrul European, din 4 iunie 2025. Atunci, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Ulterior, Comisia Europeană a publicat o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025 la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Premierul Ilie a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Recomandările Consiliului privind România constată că țara “se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive“, iar “vulnerabilitățile s-au accentuat pe măsură ce s-a adâncit dublul deficit bugetar și de cont curent al României“, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Totodată, se arată în document, “soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe un volum considerabil de investiții străine directe nete și de fonduri UE care în trecut limitaseră creșterea datoriei externe, a fost fragilizată în 2024“.

Consolidarea apărării și responsabilitate fiscală sporită

În contextul noii realități de securitate din Europa, Consiliul cere României să „consolideze cheltuielile totale pentru apărare și securitate și gradul de pregătire în aceste domenii, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei”.

Recomandarea este legată direct de concluziile Consiliului European din 6 martie 2025, care solicită statelor membre să investească mai mult în securitate fără a pune în pericol echilibrele bugetare.

De altfel, tot marți, Consiliul UE a activat clauza de flexibilizare a normelor fiscale UE pentru ca 15 state să crească investițiile în apărare, permițându-le acestora să excepteze până la 1,5% din PIB pe calculul deficitului bugetar.

Deși România, aflată în procedură de deficit bugetar excesiv și în miezul unor pachete fiscale pentru redresarea finanțelor țării, nu se regăsește între cele 15 state care au solicitat activarea clauzei de scutire, la finalul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va accesa creditul facilitat de UE pentru apărare prin programul SAFE, cu rambursare pe 40 de ani și 10 ani perioadă de grație, și că un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului va pregăti proiectele eligibile.

Totodată, în spectrul recomandărilor din Semestrul European, România trebuie „să înăsprească într‑o măsură considerabilă politica bugetară pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor nete nu se abate de la traiectoria corectivă prevăzută în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive și pentru a consolida poziția externă”, arată Consiliul.

Cu alte cuvinte, țara noastră este somată să își respecte angajamentele privind reducerea deficitului bugetar excesiv.

Accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene

Consiliul UE atrage atenția că implementarea planului național de redresare și reziliență (PNRR) este în întârziere și cere României „să urgenteze implementarea planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU”.

În paralel, autoritățile de la București trebuie „să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, fructificând, în măsura posibilului, oportunitățile oferite de evaluarea la jumătatea perioadei”.

Totodată, România este îndemnată „să utilizeze în mod optim instrumentele UE, inclusiv oportunitățile oferite de programul InvestEU și de platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, pentru a îmbunătăți competitivitatea”.

Reforma administrației și infrastructura: prioritizare, simplificare, consultare

Un alt punct major vizează calitatea guvernării. Consiliul solicită „ameliorarea calității și eficacității administrației publice și previzibilitatea procesului decizional”, cu accent pe consultarea părților interesate, evaluări de impact și simplificarea procedurilor.

Totodată, România este chemată „să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.”

Tranziția verde: regenerabile, eficiență, eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili

Pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, România trebuie „să accelereze implementarea energiei din surse regenerabile, îmbunătățirea capacității rețelei de energie electrică, consolidarea conexiunilor transfrontaliere de energie electrică” și „promovarea reformelor în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată”.

De asemenea, se cere „eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii” și investiții sporite „în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere.” Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei trebuie „eliminate treptat, iar economiile astfel realizate să fie folosite pentru reducerea deficitului public.”

Piața muncii: mai multe femei și tineri, competențe adaptate economiei

Consiliul UE cere României „să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă”, prin politici active, creșterea accesului la educație timpurie și „ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă”.

De asemenea, este recomandată „îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe”.

Incluziune socială: protecție socială mai eficientă și servicii de bază pentru grupurile vulnerabile

Pentru combaterea excluziunii sociale, România trebuie „să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia”. Recomandările vizează „acces mai bun la servicii esențiale și de facilitare de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate”, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate.

Consiliul subliniază că aceste măsuri trebuie implementate „menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”.

Aceste recomandări ale Consiliului UE fac parte din procesul anual de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul semestrului european, fiind adresate fiecărui stat membru pe baza evaluărilor Comisiei Europene. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, iar calendarul reformelor din PNRR a fost amânat de mai multe ori.

Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce  Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.

Se finalizează astfel procesul prin care Bulgaria va deveni cel de al 21-lea membru al zonei euro și va beneficia de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând de anul viitor, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

“Începând de astăzi, Bulgaria devine cel de-al 21-lea membru al zonei euro. Aceasta marchează punctul culminant al unui proces minuțios de aderare a Bulgariei, care a cuprins o analiză riguroasă și o pregătire intensă. Felicit călduros Bulgaria și poporul bulgar pentru această realizare extraordinară”, a declarat Stephanie Lose, ministrul pentru afaceri economice din Danemarca, țară ce asigură președinția Consiliului UE.

Decizia Consiliului a fost pavată de o recomandare din partea Comisiei Europene, adoptată luna trecută.

Unul dintre cele trei acte juridice stabilește rata de conversie între euro și leva bulgară la 1,95583 leva pentru 1 euro. Aceasta corespunde ratei centrale actuale a levului în cadrul mecanismului ratei de schimb (ERM II).

În aceeași zi, deputații europeni au dat un aviz majoritar favorabil propunerii Bulgariei de a adopta moneda euro și de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026.

Cu 531 de voturi pentru, 69 împotrivă și 79 de abțineri, Parlamentul a adoptat un raport care confirmă că Bulgaria îndeplinește criteriile pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026.

Cea mai recentă țară care a aderat a fost Croația, în 2023.