Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

Published

on

© European Union, 2020 / Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Spațiul european al educației are la bază șase dimensiuni: calitatea, incluziunea și egalitatea de gen, tranzițiile verzi și digitale, cadrele didactice, învățământul superior și o Europă mai puternică la nivel mondial. Inițiativele vor analiza, printre altele, diferite modalități de îmbunătățire a calității, în special în ceea ce privește competențele de bază și cele digitale, de a dezvolta caracterul incluziv al educației școlare și atenția față de aspectele de gen, precum și de a ameliora rezultatele școlare. Totodată, ele vor contribui la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a sustenabilității, vor încuraja ecologizarea infrastructurii educaționale, vor sprijini profesia de cadru didactic, vor dezvolta în continuare universitățile europene și vor consolida conectivitatea dintre instituțiile de învățământ și de formare.

Comunicarea descrie, de asemenea, mijloacele și etapele necesare pentru crearea Spațiului european al educației până în 2025, cu sprijinul Planului european de redresare economică (Next Generation EU) și al programului Erasmus+. În același timp, ea propune un cadru de cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul educației, inclusiv o structură de raportare și de analiză, cu obiective educaționale stabilite, pentru a încuraja și a urmări reformele. Eforturile de creare a Spațiului european al educației vor merge mână în mână cu Agenda pentru competențe în Europa, cu politica reînnoită de educație și formare profesională și cu Spațiul european de cercetare.

Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) propune un set de inițiative pentru o educație digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă în Europa. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă între statele membre la nivel european, precum și între părțile interesate, pentru a face ca sistemele de educație și formare profesională să fie cu adevărat adecvate pentru era digitală. Criza provocată de coronavirus a plasat învățarea la distanță în centrul practicilor educaționale. A ieșit astfel în evidență nevoia presantă de a îmbunătăți educația digitală, ca obiectiv strategic esențial pentru un proces de predare și de învățare de înaltă calitate în era digitală. Acum, după ce s-a depășit faza de urgență impusă de izbucnirea pandemiei, avem nevoie de o abordare strategică și pe termen mai lung în ceea ce privește educația și formarea digitale.

Planul de acțiune are două priorități strategice pe termen lung: (i) promovarea dezvoltării unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță și (ii) dezvoltarea competențelor digitale pentru transformarea digitală. Pentru a consolida cooperarea și schimburile în domeniul educației digitale la nivelul UE, Comisia va crea un Pol european pentru educația digitală, care va promova colaborarea și sinergiile dintre domeniile de politică relevante pentru educația digitală, va crea o rețea de servicii naționale de consiliere și va consolida dialogul dintre părțile interesate din sectorul public și din cel privat.

Ambele inițiative vor alimenta, de asemenea, cel de al treilea Summit european pentru educație, pe care Comisia îl va găzdui online în data de10 decembrie și care va reuni miniștrii și principalele părți interesate pentru a discuta despre modalitățile prin care educația și formarea pot fi adaptate erei digitale.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat că „educația și formarea au suferit perturbări majore din cauza epidemiei de COVID-19 și a unei treceri rapide la învățarea online și la distanță. Utilizarea în masă a tehnologiei a scos la iveală lacune și puncte slabe. Totodată, acesta este un bun prilej pentru a reseta educația și formarea în spiritul erei digitale. 95 % dintre respondenții la consultarea publică referitoare la Planul de acțiune pentru educația digitală consideră criza ca fiind un punct de cotitură în ceea ce privește modul de utilizare a tehnologiei în educație și formare. Este un moment foarte bun pentru a da o nouă formă educației și a o moderniza pentru era digitală.”

„Educația este un element esențial al modului de viață european. Viziunea noastră pentru Spațiul european al educației este fondată pe valorile libertății, diversității, drepturilor omului și justiției sociale. Alături de Planul de acțiune pentru educația digitală, propunem noi inițiative pentru a învăța și a munci împreună pe întregul continent. Pentru tinerii noștri, pentru cetățenii noștri, pentru prosperitatea noastră”, a completat și Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a conchis: „Spațiul european al educației și Planul de acțiune pentru educația digitală sunt esențiale pentru redresarea și creșterea economică viitoare la nivel european. Ele stabilesc o viziune comună asupra viitorului educației, care este legată de angajamentele noastre privind tranzițiile verzi și digitale. Acum trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și asupra creării de sinergii între acestea.”

Context

Spațiul european al educației are la bază decenii de cooperare în domeniul educației la nivelul UE. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a contribuit la consolidarea încrederii și a înțelegerii reciproce pentru a sprijini primele inițiative ale Spațiului european al educației.

În 2017, șefii de stat și de guvern au discutat despre educație și formare la summitul social de la Göteborg, pornind de la comunicarea Comisiei care prezenta viziunea asupra creării unui Spațiu european al educației până în 2025. În decembrie 2017, au urmat concluziile Consiliului prin care statele membre, Consiliul și Comisia erau îndemnate să dea curs agendei de la Göteborg. Au fost elaborate deja numeroase inițiative. Pe baza acestei moșteniri bogate, comunicarea de astăzi prezintă o viziune pentru Spațiul european al educației, alături de o abordare consolidată în vederea creării acestuia până în 2025. Spațiul european al educației este, de asemenea, legat de Next Generation EU și de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

În acest context, Planul de acțiune pentru educația digitală este o piatră de temelie a eforturilor Comisiei de a sprijini tranziția digitală în Europa. El se bazează pe primul Plan de acțiune pentru educația digitală, adoptat în ianuarie 2018, care se încheie la sfârșitul acestui an. Este mai ambițios în domeniul său de acțiune, în special în ceea ce privește educația formală, și are o durată mai lungă, desfășurându-se până în 2027.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a emis o obligațiune inaugurală cu impact social în valoare de 17 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE al UE pentru a contribui la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040.

A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor în ceea ce privește acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunile au fost supralicitate de peste 13 ori mai mult, înregistrându-se o cerere record de 233 de miliarde de euro, lucru care a dus la crearea unor condiții avantajoase în materie de stabilire a prețurilor pentru ambele obligațiuni.

Comisia Europeană informează că ambele obligațiuni au fost emise în condiții atractive, reflectând nivelul ridicat al interesului suscitat. Prețul obligațiunii pe 10 ani a fost fixat la 3 puncte de bază peste ratele de swap intermediare.

Prețul obligațiunii pe 20 ani a fost fixat la 14 puncte de bază peste ratele de swap intermediare. Primele finale de emisiune nouă au fost estimate la 1 punct de bază pentru tranșa pe 10 ani și, respectiv, la 2 puncte de bază pentru tranșa pe 20 de ani, ambele valori fiind extrem de limitate, având în vedere cantitățile imprimate.

”Este vorba de condiții de tarifare atractive pentru cea mai mare emisiune de obligațiuni efectuată de Comisie până în momentul de față și de un început promițător al programului SURE. Condițiile în care Comisia contractează împrumuturi sunt transferate direct statelor membre care beneficiază de respectivele împrumuturi”, a explicat Executivul european în comunicatul mai sus amintit.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În acest context, Comisia a anunțat la începutul acestei luni că va emite, sub formă de obligațiuni cu impact social, suma integrală a obligațiunilor în cadrul Instrumentului SURE al UE, care poate atinge până la 100 de miliarde de euro, și a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, care a făcut obiectul unei evaluări independente.

Până în prezent, s-a decis că 17 state membre, între care și România, vor primi sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE, fondurile fiind menite să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, ce sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.

Statele membre încă mai pot depune cereri oficiale pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul Instrumentului SURE. Acesta are o capacitate financiară globală de până la 100 de miliarde de euro, fiind menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemie. Comisia a propus deja unui număr de 17 state membre un sprijin financiar în valoare de 87,8 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația, într-o rezoluție adoptată joi cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri. 

Rezoluția îndeamnă Comisia să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

„Discriminarea la care sunt supuși cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români care călătoresc în SUA este inacceptabilă. Respectând principiul fundamental al solidarității între membrii UE, solicităm Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația europeană și să prezinte o propunere de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA. Va fi apoi la latitudinea Parlamentului și a Consiliului să evalueze consecințele politice ale acestei acțiuni”, a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending