Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

Published

on

© European Union, 2020 / Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare.

Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Comunicarea privind Spațiul european al educației prezintă modalitățile prin care cooperarea poate îmbogăți și mai mult calitatea, caracterul incluziv și dimensiunea digitală și ecologică a sistemelor educaționale ale statelor membre. Documentul prezintă acțiunile prin care statele membre pot crea un Spațiu european al educației bazat pe libertatea celor care studiază și a cadrelor didactice de a învăța și de a lucra pe întregul continent și pe libertatea instituțiilor de învățământ de a se asocia între ele în Europa și dincolo de granițele acesteia.

Spațiul european al educației are la bază șase dimensiuni: calitatea, incluziunea și egalitatea de gen, tranzițiile verzi și digitale, cadrele didactice, învățământul superior și o Europă mai puternică la nivel mondial. Inițiativele vor analiza, printre altele, diferite modalități de îmbunătățire a calității, în special în ceea ce privește competențele de bază și cele digitale, de a dezvolta caracterul incluziv al educației școlare și atenția față de aspectele de gen, precum și de a ameliora rezultatele școlare. Totodată, ele vor contribui la o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a sustenabilității, vor încuraja ecologizarea infrastructurii educaționale, vor sprijini profesia de cadru didactic, vor dezvolta în continuare universitățile europene și vor consolida conectivitatea dintre instituțiile de învățământ și de formare.

Comunicarea descrie, de asemenea, mijloacele și etapele necesare pentru crearea Spațiului european al educației până în 2025, cu sprijinul Planului european de redresare economică (Next Generation EU) și al programului Erasmus+. În același timp, ea propune un cadru de cooperare cu statele membre și cu părțile interesate din domeniul educației, inclusiv o structură de raportare și de analiză, cu obiective educaționale stabilite, pentru a încuraja și a urmări reformele. Eforturile de creare a Spațiului european al educației vor merge mână în mână cu Agenda pentru competențe în Europa, cu politica reînnoită de educație și formare profesională și cu Spațiul european de cercetare.

Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) propune un set de inițiative pentru o educație digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă în Europa. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă între statele membre la nivel european, precum și între părțile interesate, pentru a face ca sistemele de educație și formare profesională să fie cu adevărat adecvate pentru era digitală. Criza provocată de coronavirus a plasat învățarea la distanță în centrul practicilor educaționale. A ieșit astfel în evidență nevoia presantă de a îmbunătăți educația digitală, ca obiectiv strategic esențial pentru un proces de predare și de învățare de înaltă calitate în era digitală. Acum, după ce s-a depășit faza de urgență impusă de izbucnirea pandemiei, avem nevoie de o abordare strategică și pe termen mai lung în ceea ce privește educația și formarea digitale.

Planul de acțiune are două priorități strategice pe termen lung: (i) promovarea dezvoltării unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță și (ii) dezvoltarea competențelor digitale pentru transformarea digitală. Pentru a consolida cooperarea și schimburile în domeniul educației digitale la nivelul UE, Comisia va crea un Pol european pentru educația digitală, care va promova colaborarea și sinergiile dintre domeniile de politică relevante pentru educația digitală, va crea o rețea de servicii naționale de consiliere și va consolida dialogul dintre părțile interesate din sectorul public și din cel privat.

Ambele inițiative vor alimenta, de asemenea, cel de al treilea Summit european pentru educație, pe care Comisia îl va găzdui online în data de10 decembrie și care va reuni miniștrii și principalele părți interesate pentru a discuta despre modalitățile prin care educația și formarea pot fi adaptate erei digitale.

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat că „educația și formarea au suferit perturbări majore din cauza epidemiei de COVID-19 și a unei treceri rapide la învățarea online și la distanță. Utilizarea în masă a tehnologiei a scos la iveală lacune și puncte slabe. Totodată, acesta este un bun prilej pentru a reseta educația și formarea în spiritul erei digitale. 95 % dintre respondenții la consultarea publică referitoare la Planul de acțiune pentru educația digitală consideră criza ca fiind un punct de cotitură în ceea ce privește modul de utilizare a tehnologiei în educație și formare. Este un moment foarte bun pentru a da o nouă formă educației și a o moderniza pentru era digitală.”

„Educația este un element esențial al modului de viață european. Viziunea noastră pentru Spațiul european al educației este fondată pe valorile libertății, diversității, drepturilor omului și justiției sociale. Alături de Planul de acțiune pentru educația digitală, propunem noi inițiative pentru a învăța și a munci împreună pe întregul continent. Pentru tinerii noștri, pentru cetățenii noștri, pentru prosperitatea noastră”, a completat și Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas.

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a conchis: „Spațiul european al educației și Planul de acțiune pentru educația digitală sunt esențiale pentru redresarea și creșterea economică viitoare la nivel european. Ele stabilesc o viziune comună asupra viitorului educației, care este legată de angajamentele noastre privind tranzițiile verzi și digitale. Acum trebuie să ne concentrăm asupra punerii în aplicare și asupra creării de sinergii între acestea.”

Context

Spațiul european al educației are la bază decenii de cooperare în domeniul educației la nivelul UE. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a contribuit la consolidarea încrederii și a înțelegerii reciproce pentru a sprijini primele inițiative ale Spațiului european al educației.

În 2017, șefii de stat și de guvern au discutat despre educație și formare la summitul social de la Göteborg, pornind de la comunicarea Comisiei care prezenta viziunea asupra creării unui Spațiu european al educației până în 2025. În decembrie 2017, au urmat concluziile Consiliului prin care statele membre, Consiliul și Comisia erau îndemnate să dea curs agendei de la Göteborg. Au fost elaborate deja numeroase inițiative. Pe baza acestei moșteniri bogate, comunicarea de astăzi prezintă o viziune pentru Spațiul european al educației, alături de o abordare consolidată în vederea creării acestuia până în 2025. Spațiul european al educației este, de asemenea, legat de Next Generation EU și de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

În acest context, Planul de acțiune pentru educația digitală este o piatră de temelie a eforturilor Comisiei de a sprijini tranziția digitală în Europa. El se bazează pe primul Plan de acțiune pentru educația digitală, adoptat în ianuarie 2018, care se încheie la sfârșitul acestui an. Este mai ambițios în domeniul său de acțiune, în special în ceea ce privește educația formală, și are o durată mai lungă, desfășurându-se până în 2027.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută acordul la care au ajuns marți, 7 decembrie, miniștrii de finanțe din UE cu privire la actualizarea normelor actuale care reglementează cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru bunuri și servicii. Aceste noi norme vor oferi guvernelor mai multă flexibilitate în ceea ce privește cotele pe care le pot aplica și vor asigura egalitatea de tratament între statele membre ale UE. În același timp, legislația actualizată va alinia normele în materie de TVA la prioritățile comune ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea digitalizării și protecția sănătății publice. Parlamentul European trebuie consultat în prezent cu privire la textul final.

„Acordul unanim de astăzi privind modernizarea normelor care reglementează cotele TVA este o veste excelentă. Este rezultatul unor negocieri maraton care arată că, atunci când există voință, există o cale – o cale de urmat la nivel european. Statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate pentru a face în așa fel încât sistemele lor de TVA să reflecte opțiunile de politică naționale, asigurând în același timp coerența cu prioritățile europene comune: tranziția verde și cea digitală și, bineînțeles, protecția sănătății publice”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Normele actuale ale UE privind cotele TVA sunt vechi de aproape treizeci de ani și aveau nevoie urgentă de modernizare, având în vedere evoluția normelor generale în materie de TVA de-a lungul anilor. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus, în 2018, reformarea cotelor TVA.

Acordul încheiat astăzi va asigura alinierea deplină a normelor UE în materie de TVA la prioritățile politice comune ale UE. Anunțul de astăzi va aborda aceste aspecte prin: 

  • Actualizarea listei de bunuri și servicii (anexa III la Directiva TVA) în cazul cărora toate statele membre pot aplica cote reduse de TVA. Printre noile produse și servicii adăugate pe listă se numără cele care protejează sănătatea publică, sunt benefice pentru mediu și sprijină tranziția digitală. Odată ce normele vor intra în vigoare, statele membre vor putea, de asemenea, să scutească pentru prima dată de TVA anumite bunuri și servicii incluse pe listă, considerate a acoperi nevoile de bază.
  • Eliminarea, până în 2030, a posibilității ca statele membre să aplice cote reduse și scutiri în cazul bunurilor și al serviciilor considerate dăunătoare pentru mediu și pentru obiectivele UE în materie de schimbări climatice.
  • Punerea la dispoziția tuturor țărilor a derogărilor și a scutirilor aplicabile în cazul unor bunuri și servicii specifice, în vigoare în prezent din motive istorice în anumite state membre, pentru a asigura egalitatea de tratament și pentru a evita denaturarea concurenței. Cu toate acestea, derogările existente care nu sunt justificate de alte obiective de politică publică decât cele care sprijină acțiunile UE în domeniul climei vor trebui să ia sfârșit până în 2032.

Noile norme prezentate  marți sunt susținute de un acord anterior care prevede trecerea la un sistem de TVA al UE în care TVA să fie plătită în statul membru al consumatorului, și nu în cel al furnizorului. Astfel, o mai mare diversitate a cotelor (astfel cum s-a convenit astăzi) ar fi mai puțin susceptibilă de a perturba funcționarea pieței unice sau de a crea denaturări ale concurenței. În același timp, se evită astfel, de asemenea, o proliferare a cotelor reduse care ar pune în pericol capacitatea statelor membre de a colecta venituri după pandemia de COVID-19.

În anii următori, statele membre vor trebui să își continue eforturile pentru a asigura o redresare durabilă în urma pandemiei de COVID-19 și să investească masiv în tranziția verde și în cea digitală. Protejarea veniturilor publice este deosebit de importantă în acest context. Acesta este motivul pentru care legislația actualizată specifică, de asemenea, nivelul minim al cotelor reduse, precum și numărul maxim de bunuri și servicii din anexa III în cazul cărora statele membre pot aplica aceste cote (a se vedea secțiunea Întrebări și răspunsuri pentru detalii complete). Cu toate acestea, statele membre vor putea, de asemenea, să aplice pentru prima dată o cotă redusă mai mică de 5 % sau să scutească de TVA un număr mic de articole de pe listă.

Normele actualizate vor fi transmise în prezent Parlamentului European pentru consultare cu privire la textul final până în martie 2022. Odată adoptată oficial de statele membre, legislația va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce va permite statelor membre să aplice noul sistem începând cu data respectivă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene  pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ şi altor minorităţi, informează  Politico.eu.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania „#MeToo” și protestele „Black Lives Matter”.

Aceste schimbări vor pune Bruxelles-ul pe o traiectorie de coliziune cu guvernele de la Varșovia și Budapesta, unde în ultimii ani minorităţile au devenit ţinta presiunilor în creştere din partea autorităţilor, iar încercările UE de a impune măsuri de protecție juridică au fost întâmpinate cu obiecții ferme.

În ultimele decenii, s-a înregistrat o creştere bruscă în retorica şi infracţionalitatea bazate pe ură în Europa, se arată în proiectul comunicării pe care Comisia Europeană o va prezenta în această săptămână şi care indică o exacerbare a discursului urii în UE după începerea pandemiei de COVID-19.

Ura se deplasează în opinia majoritară, ţintind indivizi şi grupuri de oameni care împărtăşesc sau sunt percepute ca împărtăşind o caracteristică comună’, precum rasa, etnia, limba, religia, naţionalitatea, vârsta, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen sau orice alte caracteristici fundamentale, ori o combinaţie a acestor caracteristici,  mai menţionează textul.

Citiți și: Parlamentul European stabilește repere pentru o administrație mai incluzivă în ceea ce privește chestiunile legate de handicap, orientare sexuală și antirasism

În luna martie Comisia Europeană va prezenta o propunere privind combaterea violenţelor împotriva femeilor, online şi offline. În plus, blocul comunitar elaborează în prezent proiectul legii privind serviciile digitale (Digital Services Act), care va obliga platformele online să combată conţinutul ilegal.

Comisia doreşte astfel să extindă lista infracţiunilor pasibile de pedepse conform Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. Lista deja include infracţiuni legate de terorism, trafic de droguri, trafic de persoane, exploatare sexuală a femeilor şi copiilor şi corupţie.

În octombrie, Comisia Europeană a publicat rezultatele celei de-a șasea evaluări a Codului de conduită privind discursurile de incitare la ură din mediul online, care relevă o imagine mixtă, deoarece companiile IT au examinat 81% dintre notificări în termen de 24 de ore și au eliminat în medie 62,5% din conținutul semnalat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE declară anul 2022 “Anul European al Tineretului” pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele pe care le-a provocat COVID-19

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Consiliul UE și Parlamentul European  au  declarat luni 2022 “Anul European al Tineretului” pentru a onora eforturile tinerilor de a depăşi decepţiile pe care le-au întâmpinat şi pe care le-a provocat criza COVID-19.

Tinerii au îndurat multe greutăţi în timpul pandemiei. Anul European al Tineretului va include conferințe, evenimente, cât și campanii de informare și promovare. Un coordonator național va monitoriza activitățile la nivelul fiecărei țări, se arată în comunicatul oficial

Programul, care a fost negociat de Parlamentul European şi de statele membre, urmează să fie aprobat oficial.

„Perioada pandemiei a fost deosebit de grea pentru tineri. Aceștia s-au confruntat cu închiderea școlilor, nu au putut, în multe cazuri, să își practice hobby-urile și au întâmpinat dificultăți în a-și vedea prietenii. Aceștia merită un An European care să îi pună în centrul atenției. Și merită să fie ascultați atunci când factorii de decizie ai UE își asumă sarcina de a elabora politicile europene”, a declarat Simona Kustec, ministrul sloven al educației. 

Consiliul a reușit să obțină un angajament din partea Comisiei Europene de a implica tinerii în punerea în aplicare a Anului European, împreună cu coordonatorii naționali.

Comisia Europeană a salutat acordul politic la care au ajuns luni seară Parlamentul European și Consiliul UE de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”. Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat în octombrie propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului. 

Comisia va coordona pe parcursul anului 2022 o serie de activități în strânsă legătură cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, organizațiile de tineret și tinerii înșiși. Inițiativele dezvoltate în cadrul Anului European al Tineretului vor fi sprijinite cu 8 milioane de euro de la Erasmus+ și de la Corpul european de solidaritate, suplimentul dedicat Anului European al Tineretului decis de autoritatea bugetară pentru 2022.

Alte programe și instrumente ale Uniunii vor contribui, de asemenea, în mod semnificativ la obiectivele și activitățile Anului European. Tinerii europeni vor beneficia de numeroase oportunități de a dobândi cunoștințe, aptitudini și competențe pentru dezvoltarea lor profesională și pentru a-și consolida angajamentul civic pentru a modela viitorul Europei.

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

De asemenea, von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Anul European al Tineretului va urmări patru obiective:

  • Reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu accentul pus pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind în același timp modul în care tranziția ecologică și digitală și alte politici ale Uniunii oferă oportunități pentru tineri și pentru societate în general;
  • Sprijinirea tinerilor prin intermediul activităților pentru tineret, în special a celor cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate și diverse sau care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate, pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante și pentru a deveni cetățeni activi și implicați;
  • Sprijinirea tinerilor pentru a dobândi o mai bună înțelegere și promovarea activă a diverselor oportunități disponibile, fie la nivelul UE, fie la nivel național, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică și profesională;
  • Integrarea politicii pentru tineret în toate domeniile de politică relevante ale Uniunii, în conformitate cu Strategia UE pentru tineret 2019 – 2027, pentru a încuraja introducerea perspectivei tinerilor în procesul de elaborare a politicilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EVENIMENTE6 mins ago

Bucharest Forum 2021 marchează o dublă aniversare avându-l ca invitat special pe secretarul general al NATO: 10 ani de la organizarea primei ediții și 15 ani de la fondarea Institutului Aspen România

U.E.39 mins ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi43 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Dan Motreanu44 mins ago

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

JUSTIȚIE1 hour ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending