Connect with us

U.E.

UE și China se angajează să-și consolideze relațiile comerciale și de investiții în baza unei cooperări reciproc avantajoase, în aceeași zi în care Eurostat a arătat că deficitul comercial al UE în relație cu gigantul asiatic este în creștere

Published

on

Summit-ul UE-China de astăzi, 9 aprilie, s-a încheiat prin angajamentul comun al celor două părți de a consolida dimensiunea relațiilor comerciale și de investiții a parteneriatului lor strategic cuprinzător în baza unei cooperări strânse reciproc avantajoase, cu garantarea respectării normelor internaționale. În pregătirea reuniunii la nivel înalt, Eurostat, serviciul statistic al Uniunii Europene, a lansat în dimineața aceasta un comunicat de presă prin care prezenta câteva date referitor la comerțul cu bunuri, servicii și investiții străine directe între Uniunea Europeană și China. Statisticile Eurostat au relevat că UE înregistrează un deficit comercial în creștere față de China în ultimii zece ani, care în 2018 ajungea la suma de 185 miliarde de euro. 

Deficitul comercial al UE în relație cu China, în creștere în ultimul deceniu (2008-2018)

În 2008, UE a înregistrat un deficit comercial cu China de 171 miliarde de euro. De-a lungul perioadei 2008 – 2018 acest deficit a crescut, ajungând la 185 de miliarde de euro în 2018. În acest interval, nivelul exporturilor UE în China au fost cele mai ridicate în 2018 (210 miliarde euro) și cele mai scăzut în 2008 (78 miliarde euro). De cealaltă parte, nivelul importurilor UE din China au fost cele mai ridicate în 2018 (395 miliarde EUR) și cele mai scăzute în 2009 (215 miliarde EUR).

În termeni generali, China este partenerul comercial de top al UE, 20% din importurile statelor membre în 2018 provenind din această țară. Cu toate acestea, în ceea ce privește exporturile UE la nivel global, China este a doua destinație preferată pentru produsele europene, deținând 11% din exporturile UE în 2018, în timp ce Statele Unite ale Americii primește 21% din bunurile comerciale din UE, un volum comercial dublu de mărfuri europene exportate pe piața americană față de cea chineză. 

Autoturismele sunt principalul bun comercial exportat de UE în China, în timp ce aceasta din urmă exportă în statele membre în principal echipamente de telecomunicații. La nivel european, Germania este statul membru care exportă cel mai mult către China.

În ceea ce privește comerțul cu servicii și investițiile străine, UE a înregistrat în 2017 un excedent comercial de 16 miliarde de euro cu China, pe fondul creșterii exporturilor sale către gigantul din Asia și al scăderii importurilor de produse chineze, fiind totodată beneficiarul net al fluxurilor de investiții directe chineze, care s-au ridicat în 2017 la o cifră de 4,2 miliarde de euro. 

Consolidarea cooperării comerciale UE-China bazate pe respectarea normelor internaționale 

Statisticile publicate de Eurostat indică că pe cât de avantajoasă este relația comercială dintre UE și China din punct de vedere economic, se observă că este nevoie de un echilibru mai bun între cele două piețe. În acest sens, la summit-ul de astăzi,  liderii europeni și chinezi au avut în vedere, printre alte aspecte ale parteneriatului strategic, consolidarea cooperării bilaterale în ceea ce privește comerțul și investițiile, cu accent pe tratamentul echitabil și nediscriminatoriu al operatorilor lor economici. 

Potrivit unei declarații comune ulterioare summit-ului, UE și China, reprezentată de premierul Li Keqiang, și-au luat angajamentul  de a avea o cooperare echitabilă intensificată și reciproc avantajoasă în domeniul comerțului bilateral și al investițiilor. Părțile și-au reafirmat disponibilitatea de a-și furniza reciproc accesul mai larg și nediscriminatoriu pe piață. În acest sens, UE și China vor depune mai multe eforturi pentru a găsi soluții reciproc acceptabile pentru o serie de bariere cheie, identificate de ambele părți. De asemenea, ele vor depune toate eforturile necesare pentru a face progrese decisive, în special în ceea ce privește angajamentele de liberalizare, în vederea încheierii unui acord ambițios de investiții globale UE-China în 2020.

Concret, angajamentul luat astăzi se va reflecta prin îmbunătățirea substanțială a accesului pe piață al produselor comercializate în UE și China, eliminarea cerințelor și practicilor discriminatorii care afectează investitorii străini și stabilirea unui cadru echilibrat de protecție a investițiilor. De aceea, ambele părți au fost de acord să instituie un mecanism politic pentru a monitoriza în mod continuu progresele înregistrate în negocieri și să raporteze liderilor până la sfârșitul anului cu privire la pașii făcuți.

Însă poate cel mai important lucru urmărit de UE în relație cu China, pentru menținerea neîntreruptă a fluxurilor comerciale, este cooperarea în baza unui sistem normativ actualizat. În acest sens, Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că reprezentanții Chinei și-au luat angajamentul de a coopera în privința reformei Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) pentru a-i asigura relevanța în continuare în gestionarea provocărilor comerciale globale. În acest scop, UE și China vor intensifica dialogul bilateral cu scopul de a consolida normele internaționale privind subvențiile industriale care sunt un element esențial al reformei OMC.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

U.E.

Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Miniștrii de finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au decis vineri includerea Bulgariei și a Croației în cadrul Mecanismului ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.

Decizia a fost anunțată într-un comunicat al Băncii Centrale Europene. De asemenea, hotărârea a fost salutată și de Comisia Europeană.

Această decizie deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a ţară care a adoptat moneda unică.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending