Uniunea Europeană și Consiliul Europei au semnat un acord privind finanțarea unei echipe preliminare care va pregăti înființarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, în cadrul Consiliului Europei, a informat, sâmbătă, Comisia Europeană.

Scopul proiectului comun este crearea unei structuri care să pună bazele instituționale, logistice și organizatorice ale tribunalului, care va avea mandatul de a-i urmări penal pe liderii politici și militari de rang înalt responsabili de declanșarea războiului.

Proiectul va fi gestionat de Consiliul Europei și va pregăti, printre altele, procesul de alegere a judecătorilor și a procurorului, elaborarea regulilor de procedură și a normelor de probă, precum și dezvoltarea sistemului de administrare a instanței.

De asemenea, echipa va sprijini dialogul cu statele și organizațiile interesate pentru a consolida sprijinul internațional în jurul Tribunalului Special.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a salutat lansarea proiectului și a subliniat necesitatea tragerii la răspundere a liderilor ruși.

„Crimele nepedepsite nu fac decât să încurajeze atrocități viitoare. Eliberarea de către Uniunea Europeană a primelor 10 milioane de euro pentru a ajuta la înființarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei este un pas concret spre justiție. Liderii Rusiei sunt responsabili pentru acest război și trebuie să fie trași la răspundere. Nu poate exista impunitate”, a spus aceasta.

Uniunea Europeană va contribui cu 10 milioane de euro la proiectul Special Tribunal Advance Team (STAT), prin Serviciul Comisiei Europene pentru Instrumente de Politică Externă.

Proiectul va avea o durată de maximum 24 de luni sau până când activitățile vor putea fi finanțate prin viitorul Acord Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special.

Inițiativa reprezintă primul pas concret spre crearea unei instanțe internaționale dedicate exclusiv urmăririi penale a crimei de agresiune comise împotriva Ucrainei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit sâmbătă în India, într-o vizită strategică alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, menită să finalizeze acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India și pe care șefa executivului european l-a definit drept „mama tuturor acordurilor” comerciale ale UE.

Cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi.

La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de acordul de liber schimb”, a scris von der Leyen.

« The mother of all trade deals »

We are closing in on the 🇪🇺🇮🇳 Free Trade Agreement.

See you soon in Delhi. pic.twitter.com/gfiLv2eEam

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 24, 2026

Șefa Comisiei Europene și președintele Consiliului European se vor întâlni marți cu prim-ministrul indian Narendra Modi la New Delhi pentru un summit care vizează consolidarea parteneriatului strategic UE-India și întărirea colaborării în domenii politice cheie.

Comerțul, securitatea și apărarea, tranziția către o economie curată și cooperarea interumană sunt temele care vor domina agenda summitului bilateral.

În calitate de invitați de onoare, Costa și von der Leyen vor participa, de asemenea, la celebrarea celei de-a 77-a ediții a Paradei Zilei Republicii din India, care va avea loc la 26 ianuarie. Aceasta va fi prima dată când liderii Uniunii Europene participă la celebrarea Paradei Zilei Republicii în calitate de invitați de onoare, ceea ce semnifică consolidarea relațiilor bilaterale dintre UE și India.

Comisia Europeană a propus în luna sepptembrie o „nouă agendă strategică UE-India” ce vizează mai multe domenii de aprofundare a cooperării, inclusiv în sectorul securității și apărării, în pofida apropierii acestei țări asiatice de Rusia.

Convenirea unui acord comercial cu India ar oferi un nou succes economic Uniunii Europene după ce luna aceasta a semnat, la Asuncion, acordul de liber schimb cu Mercosur, înțelegere în urma căreia UE și patru țări sud-americane (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) vor forma cea mai mare piață extra-continentală din lume. Acordul comercial UE–Mercosur a marcat încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Însă, Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să evalueze dacă acordul UE-Mercosur este conform cu tratatele UE.

Serviciul diplomatic al Uniunii Europene a exprimat îngrijorări serioase cu privire la amploarea atribuțiilor acordate președintelui american Donald Trump în cadrul noii sale inițiative, denumită Consiliul pentru Pace, potrivit unui document intern al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), consultat de Reuters, preluat de Agerpres. 

Inițiativa, lansată de Trump ca un mecanism internațional destinat soluționării conflictelor globale, a fost prezentată liderilor din întreaga lume, însă mai mulți șefi de guvern occidentali au evitat să se alăture proiectului.

Într-o analiză datată 19 ianuarie, transmisă statelor membre UE, SEAE atrage atenția asupra concentrării puterilor în mâinile liderului american și asupra riscurilor juridice pe care le implică această nouă structură.

„Carta Consiliului pentru Pace reprezintă un motiv de îngrijorare ținând cont de principiile constituționale ale Uniunii Europene și de autonomia ordinii juridice a UE, în contextul concentrării puterilor în mâinile președintelui Consiliului pentru Pace”, se arată în document.

Totodată, analiza subliniază că mecanismul propus se îndepărtează semnificativ de mandatul acordat de Consiliul de Securitate al ONU în luna noiembrie.

Mai multe state, printre care Franța, Germania și Canada, au confirmat că au primit invitații de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Potrivit documentului constitutiv, transmis țărilor invitate, organizația își propune „promovarea stabilității, restabilirea unei guvernări fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau amenințate de conflicte” și subliniază „necesitatea unei organizații de pace internaționale mai agile și eficace”.

Donald Trump va fi „primul președinte al Consiliului pentru Pace”, iar atribuțiile sale sunt descrise ca fiind extrem de largi. El va fi singurul care poate „invita” alți lideri să se alăture inițiativei și va avea posibilitatea de a revoca participarea unui stat în cazul unui „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.

Fiecare stat va avea un mandat de maximum trei ani, cu excepția celor care virează cel puțin 1 miliard de dolari în primul an de funcționare al Consiliului, conform Cartei.

După reuniunea de joi seară a liderilor UE pe tema relației transatlantice, președintele Consiliului European, Antonio Costa a declarat că există „dubii serioase legate de o serie de elemente din Carta Consiliului pentru Pace, legate de amploarea, guvernarea și compatibilitatea sa cu Carta ONU”.

Costa a precizat că Uniunea Europeană este dispusă să colaboreze cu Statele Unite pentru implementarea unui plan de pace cuprinzător pentru Fâșia Gaza, cu condiția ca acest Consiliu să funcționeze ca o administrație de tranziție, în conformitate cu rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.

Între timp, mai multe state membre ale UE, printre care Franța și Spania, au anunțat că nu intenționează să se alăture Consiliului pentru Pace.