UE a solicitat astăzi înființarea a două comitete în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului pentru două dintre disputele comerciale pe care le are cu China.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, unul dintre ele se referă la legalitatea restricțiilor comerciale pe care China le-a instituit împotriva exporturilor lituaniene și a exporturilor UE cu conținut lituanian începând din decembrie 2021. Celălalt se referă la legalitatea restricțiilor impuse de China deținătorilor de brevete de înaltă tehnologie din UE de a avea acces la instanțele UE pentru a-și proteja și aplica în mod eficient drepturile.
În ambele cazuri, măsurile chinezești sunt extrem de dăunătoare pentru întreprinderile europene. În plus, măsurile discriminatorii ale Chinei împotriva Lituaniei afectează comerțul intra-UE și lanțurile de aprovizionare intra-UE și au un impact asupra funcționării pieței interne europene, inclusiv prin ajustări forțate ale pieței. Eliminarea acestor măsuri este atât în interesul economic, cât și strategic al UE.
Măsurile luate de China au redus cu 80% comerțul cu Lituania
Începând cu decembrie 2021, China a aplicat măsuri discriminatorii și coercitive împotriva importurilor din Lituania și împotriva importurilor de produse UE cu conținut lituanian. Acestea au inclus respingerea importurilor lituaniene de către autoritățile vamale chineze, restricții de import care afectează companiile multinaționale care utilizează inputuri din Lituania și o reducere a exporturilor chineze către Lituania. De asemenea, China a oficializat brusc interdicții complete de import pentru alcool, carne de vită, produse lactate, bușteni și turbă provenind din Lituania, ca parte a aceluiași grup de măsuri, invocând argumente fitosanitare pentru a face acest lucru. Atunci când i s-au cerut explicații suplimentare, China nu a reușit să demonstreze că aceste interdicții erau justificate. Statisticile vamale chineze arată că schimburile comerciale din Lituania către China au scăzut cu 80 % în perioada ianuarie-octombrie 2022 față de anul precedent.
Prin solicitarea unui comitet al OMC, UE își protejează statele membre împotriva măsurilor discriminatorii ale Chinei, pe care UE le consideră ca fiind contrare normelor OMC.
Măsurile împotriva acțiunilor în justiție impuse de Beijing ( anti-suit injunctions) pun botniță deținătorilor de brevete high-tech
Începând din august 2020, instanțele chineze au emis decizii – cunoscute sub numele de ”anti-suit injunctions” – care împiedică companiile deținătoare de brevete de înaltă tehnologie (cunoscute sub numele de brevete esențiale pentru standarde) să își protejeze efectiv tehnologiile în instanțele din afara Chinei, inclusiv în instanțele din UE. Aceste ”anti-suit injunctions” limitează în mod nejustificat capacitatea titularilor de brevete de înaltă tehnologie, de exemplu, o companie europeană care deține tehnologie pentru telefoane mobile, de a se adresa unei instanțe din UE pentru a soluționa un litigiu cu un posibil licențiat, de exemplu, un producător chinez de telefoane mobile, cu privire la condițiile unei licențe de brevet. Încălcarea acestor interdicții împotriva proceselor duce la amenzi de până la 130 000 de euro pe zi.
Companiile europene dețin o serie de brevete de înaltă tehnologie, ceea ce conferă UE un avantaj tehnologic. Măsura chineză privează efectiv companiile europene de înaltă tehnologie de posibilitatea de a-și exercita și de a-și valorifica drepturile de brevet în UE sau în fața oricărei alte instanțe din afara Chinei. În cazul în care există întrebări referitoare la drepturile de brevet ale UE, instanțele UE ar trebui să decidă. La rândul lor, producătorii chinezi au solicitat aceste interdicții împotriva acțiunilor în justiție pentru a face presiuni asupra titularilor de drepturi de brevet în vederea oferirii unui acces mai ieftin la tehnologia europeană.
UE consideră că măsurile chinezești sunt incompatibile cu Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS). Prin aceste acțiuni în încetare a proceselor, China impune în mod unilateral norme în beneficiul propriilor sale întreprinderi, în detrimentul sistemului multilateral al OMC de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală.
Prin solicitarea unui comitet al OMC în acest caz, UE încearcă să se asigure că industria sa de înaltă tehnologie își poate exercita în mod eficient drepturile de brevet pentru a proteja investițiile în inovare.
Organul de soluționare a litigiilor (OSD) al OMC va discuta cererea UE în cadrul următoarei sale reuniuni din 20 decembrie 2022. China se poate opune înființării unui comitet o singură dată. Dacă va face acest lucru, UE își va reînnoi cererea, iar comitetul va fi instituit la reuniunea din 30 ianuarie 2023 a OSD. Procedurile comitetului pot dura până la un an și jumătate.