Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019, a declarat vineri ambasadoarea Franței, Laurence Auer.

“Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019“, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Ambasadoarea Franței a arătată că președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze

Potrivit acesteia, “în esență” conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor.

“Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european”, a mai adăugat ea, în condițiile în care Franța va asigura în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022 președinția semestrială a Consiliului UE.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, de altfel, în cadrul unui discurs susținut în Germania cu ocazia primirii premiului Otto cel Mare, că bazele Conferinței privind viitorul Europei au fost stabilite prin Declarația de la Sibiu, adoptată în mai 2019, când, pentru prima dată de la aderare, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii. Șeful statului s-a referit în dese rânduri la acel moment ca fiind “spiritul de la Sibiu”.

”Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Spiritul Tratatului de la Elysée, care a marcat reconcilierea istorică franco-germană, a fost cel care a trasat cursul acordului fără precedent între statele membre ale UE privind planul de redresare post-COVID-19 de 750 de miliarde de euro, a declarat vineri ambasadorul german Cord Meier-Klodt.

“Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat” a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane, celebrată an de an la 22 ianuarie în semn de omagiu față de Tratatul franco-german semnat la Elysée în 1963.

“Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu“, și-a întărit el mesajul, în contextul în care spiritele de la Élysée și Aachen, locurile unde au fost semnate tratatele de cooperare franco-germane, au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai.

De cealaltă parte, ambasadoarea Laurence Auer a salutat munca realizată de președinția germană la Consiliul UE în obținerea acestui acord.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus ea.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU), creat pe scheletul propunerii Merkel – Macron de 500 de miliarde de euro, și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la 21 iulie, la ora 6:30, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Ulterior, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 10 decembrie 2020 la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”