România are șansa clară să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Acesta a semnat marți Ordinul de ministru prin care înființăm Grupul tehnic de lucru cu misiunea de a elabora documentațiile necesare construirii ”Centrului de excelență în protonoterapie”.

”70 de milioane de euro fonduri structurale europene vor fi absorbite în planul nostru integrat de a aborda în mod profesionist afecțiunile oncologice”, a subliniat Rafila într-un mesaj publicat pe Facebook.

El și-a exprimat speranța că cel târziu în august se vor demara licitațiile efective și la scurt timp după proiectarea și execuția.

”Lucrurile se schimbă în sistemul de sănătate, fundamental și vizibil”, a evidențiat ministrul Sănătății.

Conform unui raport al UE și OCDE mortalitatea prin cancer în țara noastră este peste media europeană și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000.

Mai mult, cancerul reprezintă a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50 324 de persoane au murit prin cancer în România, arată documentul.

Citiți și: Planul european de combatere a cancerului: CE recomandă statelor membre să promoveze utilizarea mai mare a vaccinurilor împotriva HPV și a hepatitei B

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

România dispune de un Plan Național de prevenire și combatere a cancerului, legea fiind promulgată de președintele Klaus Iohannis la finalul lunii noiembrie a anului trecut, după ce a primit undă verde din partea Camerei Deputaților, cameră decizională, la 19 octombrie.

Eurodeputații au adoptat crearea unui Spațiu european al datelor privind sănătatea îmbunătățind accesul cetățenilor la datele lor personale de sănătate și stimulând schimbul securizat de date în interes public.

Eurodeputații au votat miercuri, cu 445 de voturi pentru și 142 împotrivă (39 de abțineri), aprobarea acordului interinstituțional privind crearea unui Spațiu european al datelor privind sănătatea.

Potrivit unui comunicat al legislativului european, acesta va permite pacienților să aibă acces la datele lor de sănătate în format electronic, inclusiv dintr-un stat membru diferit de cel în care locuiesc, și va permite profesioniștilor din domeniul sănătății să consulte dosarele pacienților cu acordul acestora (așa-numita utilizare primară), inclusiv din alte țări ale UE. Aceste dosare electronice de sănătate (EHR) ar include fișele rezumative ale pacienților, rețete electronice, imagistica medicală și rezultatele de laborator.

Legislația va face posibil transferul în condiții de siguranță a datelor de sănătate către profesioniștii din domeniul sănătății din alte țări ale UE (pe baza infrastructurii MyHealth@EU), de exemplu atunci când cetățenii se mută în alt stat. Dosarul de sănătate va putea fi descărcat gratuit.

Schimbul de date pentru binele comun, cu garanții

În plus, Spațiul de date privind sănătatea ar putea elibera potențialul de cercetare al datelor privind sănătatea într-un format anonimizat sau pseudonimizat.

Datele, inclusiv dosarele medicale, studiile clinice, agenții patogeni, cererile de rambursare și rambursările de servicii medicale, datele genetice, informațiile din registrele de sănătate publică, datele privind starea de bine și informațiile privind resursele, cheltuielile și finanțarea asistenței medicale, ar putea fi prelucrate în scopuri de interes public, inclusiv pentru cercetare, statistici și elaborarea de politici (așa-numita utilizare secundară).

De exemplu, datele ar putea fi utilizate pentru a găsi tratamente pentru bolile rare, în cazul cărora seturile mici de date și fragmentarea împiedică în prezent progresele în materie de tratamente.

Utilizarea secundară nu va fi permisă în scopuri comerciale, inclusiv pentru publicitate, evaluarea cererilor de asigurare sau a condițiilor de creditare sau luarea de decizii pe piața muncii. Deciziile privind accesul vor fi luate de organismele naționale de acces la date.

Garanții solide de confidențialitate

Legislația garantează că oamenii vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care sunt utilizate și accesate datele lor. Pacienții vor putea refuza ca datele lor medicale să fie accesate de către practicieni (cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane) sau să fie prelucrate în scopuri de cercetare, cu excepția anumitor scopuri de interes public, de elaborare a politicilor sau statistice. De asemenea, pacienții vor trebui să fie informați de fiecare dată când datele lor sunt accesate și vor avea dreptul de a solicita corectarea datelor incorecte.

Acordul provizoriu trebuie să fie aprobat în mod oficial de către Consiliu. Odată publicat în Jurnalul Oficial al UE, acesta va intra în vigoare douăzeci de zile mai târziu. Acesta va fi aplicat doi ani mai târziu, cu anumite excepții, inclusiv utilizarea primară și secundară a categoriilor de date, care se vor aplica între patru și șase ani mai târziu, în funcție de categorie.