Connect with us

INTERNAȚIONAL

Un nou raport al ONU avertizează asupra impactului uman și economic al schimbările climatice pe fondul ,,timidității în acțiune” a SUA, Indiei și Chinei la Summitul pentru Acțiune Climatică

Published

on

© Pixabay

Fenomenele extreme legate de creșterea nivelului mării care se întâmplau o dată la 100 de ani vor începe să se repete anual de-a lungul mai multor zone de coastă până în 2050, indiferent dacă emisiile care generează încălzirea climatică sunt limitate sau nu, potrivit unui nou raport al oamenilor de știință afiliați la ONU, relatează The Guardian.

Evaluarea crizei climatice care afectează oceanele și calotele glaciare ale lumii concluzionează că multe dintre efectele grave, de la furtuni mai intense până la topirea permafrostului și diminuarea vieții marine, au ajuns să fie inevitabile.

Fără măsuri urgente pentru a reduce emisiile de combustibili fosili, impactul sever al schimbărilor climatice, care s-ar traduce inclusiv printr-o eventuală creștere a nivelului mării de peste 4 metri, va redesena harta lumii și va afecta negativ miliarde de oameni. Jumătate din cele mai mari orașe ale lumii se află în zone de coastă, iar ele găzduiesc circa 2 miliarde de persoane.

Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC), organism din cadrul ONU, precizează că „toți oamenii de pe Pământ depind direct sau indirect de ocean”, de calotele glaciare și de ghețari pentru a regla clima și a furniza apă și oxigen . Totodată, raportul constată că schimbările periculoase determinate de încălzirea globală (creșterea nivelului mării se accelerează pe măsura topirii ghețurilor din Groenlanda și Antarctic, iar oceanul devine tot mai fierbinte, mai acid și mai puțin oxigenat) vor continua până la sfârșitul secolului, se arată în raportul IPCC.

Chiar dacă încălzirea este limitată la doar 2 grade Celsius, oamenii de știință se așteaptă ca impactul creșterii nivelului mării să provoace daune în valoare de câteva miliarde de dolari pe an și să determine deplasarea forțată pe glob a milioane de oameni, relatează The Guardian. 

Summitul pentru Acțiune Climatică al ONU, încheiat cu promisiuni slab conturate

Săptămâna aceasta a debutat cu primul Summit pentru Acțiune Climatică al ONU,  organizat în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU, care se va concentra la cea de-a 74-a sa ediție pe “stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţie calitativă, acţiune climatică şi incluziune”. Secretarul general António Guterres a convocat reuninea specială pentru schimbările climatice din 23 septembrie, cu scopul de a pune presiune asupra statelor din întreaga lume să-și prezinte planurile de acțiune pe această temă, informează RFI.

Summitul ONU a fost poate cel mai așteptat eveniment de profil al anului, culminând, vinerea trecută, cu protestele a milioane de oameni în întreaga lume care criticau insuficiența acțiunilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii, responsabile pentru creșterea nivelului de poluare la nivel global, nu și-au prezentat angajamentele de reducere a emisiilor.

Angajamentele așteptate din partea liderilor de la nivel mondial trebuiau să fie o actualizare a promisiunilor pe care țările le-au făcut în cadrul acordului climatic de la Paris în 2015 când 195 de națiuni au convenit să lucreze împreună pentru a împiedica  ca încălzirea globală să treacă dincolo de punctul critic, din perspectiva oamenilor de știință, de 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Astfel de angajamente sunt cruciale deoarece forța combinată a planurilor de acțiune actuale țărilor de la nivel global limitează încălzirea globală la o valoare între 2,7 și 3,7 grade Celsius, relatează CBS News

Până în prezent, 65 de țări au spus că își vor atinge obiectivele naționale pentru climă, dar nu este suficient. China, SUA și India sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei, iar angajamentele lor în acest sens ar avea cel mai mare impact pentru prevenirea unei crize climatice. Din păcate, cele trei state nu și-au asumat angajamente clare de a multiplica acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice din planurile lor naționale pentru mediu într-un termen limită. 

Președintele american Donald Trump, care a obstrucționat acțiunile federale cu privire la climă și a retras SUA din Acordul de la Paris, a participat la summitul de luni, 23 septembrie, pentru doar 15 minute, iar la plecare a declarat cu ironie jurnaliștilor că Greta Thunberg, activista de mediu în vârstă de 16 ani care i-a ,,certat” pe liderii mondiali în discursul său, , ,,pare o tânără foarte fericită, care priveşte spre un viitor luminos şi minunat. Cât de plăcut de privit!”.


Prim-ministrul Indiei Narendra Modi a anunțat, în schimb,  că va dubla ținta națională privind mix-ul de energie regenerabilă până la un obiectiv de 450 de gigawati. Cu toate acestea, anunțul său nu a inclus un orizont de timp sau angajamentul de a face mai ambițioase obiectivele oficiale privind reducerea emisiilor de carbon din India în cadrul Acordului de la Paris, relatează Digi24. De cealaltă parte, China a fost și mai rezervată în declarații, rezumându-se să sublinieze ritmul în care a lucrat pentru a-și îndeplini obiectivele actuale, dar fără să semnaleze exact modul în care ar putea să-și sporească ambițiile din planul pentru mediu de la nivel național.

Totuși, în ciuda timidității de acționa clar din partea celor mai mari poluatori de la nivel global, Summitul ONU a înregistrat și câteva victorii, potrivit Euronews. Companiile și statele membre ale Organizației au avut la dispoziție o scenă cu deschidere internațională la nivel înalt pentru a prezenta soluțiile climatice care sunt deja în lucru, inclusiv eforturile privind tranziția la energie regenerabilă și pregătirile pentru gestionarea dezastrelor naturale. 

Nu în ultimul rând, summit-ul a adus mai multe fonduri la Fondul pentru Climă Verde, prin care țările în curs de dezvoltare să fie sprijinite în eforturile lor climatice. În acest sens, Suedia, Danemarca, Elveția și Norvegia, și-au dublat angajamentele curente pentru Fond, a cărio valoare va ajunge la 7 miliarde de dolari, mai precizează sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis atenționează că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului”: Semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni  mai mulți supraviețuitori romi și evrei ai Holocaustului, dar și entități care au contribuit la recuperea și protejarea memoriei Holocaustului, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele României a conferit Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria E ”Patrimoniul cultural național”, Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria F ”Promovarea culturii”, Federației Comunităților Evreiești din România, în vreme ce Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H ”Cercetarea științifică”, a fost conferint Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Cu prilejul acestui eveniment, șeful statului a atras atenția că ”Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului”.

Klaus Iohannis a subliniat că ”România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.”

Președintele României a semnalat că ”construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.”

Redăm mai jos comunicatul integral:

”O zi de amintire a victimelor, în care gândurile noastre pioase se îndreaptă către destinul lor tragic. Aceasta este semnificația zilei și a evenimentului de astăzi. La 27 ianuarie 1945, complexul de lagăre de la Auschwitz-Birkenau, expresia răului absolut, era eliberat, izbăvind astfel din infern puținii supraviețuitori rămași în viață. Această dată a rămas întipărită pentru totdeauna în conștiința umanității ca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

La 75 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, lumea întreagă condamnă această tragedie fără egal, onorând memoria celor care au devenit victimele Holocaustului.

Acest proiect genocidal uriaș nu a fost doar despre evrei și romi, ci despre noi toți. Așa cum bine l-a descris Yehuda Bauer, el a fost „o răzvrătire totală” împotriva civilizației occidentale și a conceptului de ființă umană.

Într-o astfel de zi de mare însemnătate, am ales să decorez, în numele statului român, entități care au avut un rol determinant în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, precum și supraviețuitori ai celui mai cumplit episod din istoria umanității.

Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor și romilor și ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroșate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm și nici nu îl ocultăm, ci îl conștientizăm cu toată responsabilitatea.

Mă înclin în fața suferințelor îndurate și, prin decorarea dumneavoastră, onorez memoria tuturor victimelor Holocaustului, asigurându-vă, în același timp, că voi milita, cu aceeași hotărâre ca și până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului și combaterea antisemitismului.

Doamnelor și domnilor,

România a înțeles dimensiunea ororilor, și-a asumat această pagină întunecată și a făcut demersuri concrete în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, consolidarea educației și cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului și intoleranței, întărirea legislației în domeniu. Un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese definitorii pentru statul român l-au avut entitățile decorate astăzi.

În cei aproape 15 ani de activitate, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituția de referință în ceea ce privește educația și cercetarea despre Holocaust, a promovat cunoașterea acestui genocid, a apărat memoria victimelor și a contribuit la descurajarea incidentelor antisemite și rasiste.

Federația Comunităților Evreiești din România s-a dedicat, în totalitate, promovării și apărării intereselor, culturii și tradițiilor comunității evreiești din România, încurajând respectul față de diversitate și dialogul interreligios. Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord reprezintă un veritabil spațiu de comemorare și aducere-aminte. Datorită eforturilor neprețuite ale acestei organizații, drama evreilor români de sub ocupația horthistă este, astăzi, mai bine-cunoscută publicului larg.

© Administrația Prezidențială

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru activitatea susținută pe care ați avut-o, în toți acești ani, și vă îndemn să apărați, în continuare, memoria Holocaustului, contribuind, totodată, la combaterea antisemitismului din societatea noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Suferințele cumplite îndurate de comunitatea romilor din țara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenția publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supraviețuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanității ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.

Decorarea dumneavoastră, domnule Constantin Brăilă, doamnă Crăciun Florica, domnule Crăciun Traian, îmi doresc să reprezinte un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei pe care ați trăit-o dumneavoastră şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1942, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, între aceștia un număr mare de femei şi copii. 11.000 dintre cei deportați au murit, cei mai mulți de foame, frig şi din cauza asistenței medicale precare. Ne plecăm frunțile cu tristețe în amintirea victimelor şi cu respect față de supraviețuitori.

Onorată audiență,

Progresele înregistrate de România în ultimii ani sunt remarcabile.

Am îndeplinit, cu succes, Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, legislația în ceea ce privește combaterea antisemitismului a fost îmbunătățită, a fost înființat Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, iar educația despre Holocaust reprezintă o prioritate la nivel național.

Nu trebuie să ne oprim însă aici, pentru că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite este mereu prezent. Cimitire evreiești sunt vandalizate, actori publici afirmă supremația unor rase, monstruozitățile Holocaustului sunt public relativizate, unor criminali odioși din istoria noastră li se ridică osanale, concetățeni de etnie romă sunt nu de puține ori umiliți ori discriminați.

Aceste evoluții reprezintă un atac frontal la adresa statului de drept și a principiilor democratice, tocmai de aceea contraofensiva trebuie să fie fermă și în acord cu valorile europene. Avem, așadar, nevoie de și mai multă educație, pentru că este singurul angajament ferm că vom apăra în viitor, cu toată forța, democrația, drepturile și libertățile individuale.

Doamnelor și domnilor,

La 75 de ani distanță de la descoperirea ororilor tulburătoare odată cu eliberarea Auschwitz-ului, Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului și de morbul extremismului.

Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranți, că zidurile sunt o soluție pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolați în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toții în Israel – dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eșecuri?

A construi un „celălalt” și a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecția Holocaustului nu e atât de departe. În același mod, antisemitismul, rasismul și ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. Atunci a început, în fapt, distrugerea umanității, întrucât, cum bine spunea Elie Wiesel, „când un popor este trimis la moartea sa, toate celelalte sunt amenințate. Întreaga omenire este amenințată”.

Construcția societății de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenția îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar semințele otrăvitoare ale urii și intoleranței, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranței, a respectului față de celălalt și față de diversitate.

În final, vă rog să păstrăm împreună un moment de reculegere pentru toți cei care au pierit în timpul Holocaustului. Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei, Andrzej Duda: Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înţelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei

Published

on

Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înțelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei și a ceea ce continuă să ne povestrească martorii acelor fapte, a declarat președintele Andrzej Duda, în marginea ceremoniilor ce marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare, Auschwitz-Birkenau, informează DPA, citat de Agerpres.

”Adevărul despre Holocaust nu trebuie să moară… Nu vom înceta eforturile de a face ca oamenii să-şi aducă aminte de această crimă, aşa încât să nu se mai întâmple niciodată astfel de lucruri”, a mai spus Duda într-o declarație pregătită pentru evenimentul comemorativ.

Președintele Poloniei, însoțit de supraviețuitori ai Holocaustului, a depus jerbe în fața ”Zidului Morții”, unde gărzile SS au împușcat mii de oameni.

Duda s-a întâlnit ulterior cu omologul său israelian Reuven Rivlin şi i-a mulţumit pentru prezenţa sa la evenimentul din Polonia, care, a afirmat el, ”constituie un semn vizibil de amintire şi protest împotriva tratamentelor inumane şi a urii”.

La evenimentul comemorativ au participat peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Continue Reading

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending