Connect with us

GENERAL

Un nou raport al ONU avertizează asupra impactului uman și economic al schimbările climatice pe fondul ,,timidității în acțiune” a SUA, Indiei și Chinei la Summitul pentru Acțiune Climatică

Published

on

© Pixabay

Fenomenele extreme legate de creșterea nivelului mării care se întâmplau o dată la 100 de ani vor începe să se repete anual de-a lungul mai multor zone de coastă până în 2050, indiferent dacă emisiile care generează încălzirea climatică sunt limitate sau nu, potrivit unui nou raport al oamenilor de știință afiliați la ONU, relatează The Guardian.

Evaluarea crizei climatice care afectează oceanele și calotele glaciare ale lumii concluzionează că multe dintre efectele grave, de la furtuni mai intense până la topirea permafrostului și diminuarea vieții marine, au ajuns să fie inevitabile.

Fără măsuri urgente pentru a reduce emisiile de combustibili fosili, impactul sever al schimbărilor climatice, care s-ar traduce inclusiv printr-o eventuală creștere a nivelului mării de peste 4 metri, va redesena harta lumii și va afecta negativ miliarde de oameni. Jumătate din cele mai mari orașe ale lumii se află în zone de coastă, iar ele găzduiesc circa 2 miliarde de persoane.

Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC), organism din cadrul ONU, precizează că „toți oamenii de pe Pământ depind direct sau indirect de ocean”, de calotele glaciare și de ghețari pentru a regla clima și a furniza apă și oxigen . Totodată, raportul constată că schimbările periculoase determinate de încălzirea globală (creșterea nivelului mării se accelerează pe măsura topirii ghețurilor din Groenlanda și Antarctic, iar oceanul devine tot mai fierbinte, mai acid și mai puțin oxigenat) vor continua până la sfârșitul secolului, se arată în raportul IPCC.

Chiar dacă încălzirea este limitată la doar 2 grade Celsius, oamenii de știință se așteaptă ca impactul creșterii nivelului mării să provoace daune în valoare de câteva miliarde de dolari pe an și să determine deplasarea forțată pe glob a milioane de oameni, relatează The Guardian. 

Summitul pentru Acțiune Climatică al ONU, încheiat cu promisiuni slab conturate

Săptămâna aceasta a debutat cu primul Summit pentru Acțiune Climatică al ONU,  organizat în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU, care se va concentra la cea de-a 74-a sa ediție pe “stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţie calitativă, acţiune climatică şi incluziune”. Secretarul general António Guterres a convocat reuninea specială pentru schimbările climatice din 23 septembrie, cu scopul de a pune presiune asupra statelor din întreaga lume să-și prezinte planurile de acțiune pe această temă, informează RFI.

Summitul ONU a fost poate cel mai așteptat eveniment de profil al anului, culminând, vinerea trecută, cu protestele a milioane de oameni în întreaga lume care criticau insuficiența acțiunilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii, responsabile pentru creșterea nivelului de poluare la nivel global, nu și-au prezentat angajamentele de reducere a emisiilor.

Angajamentele așteptate din partea liderilor de la nivel mondial trebuiau să fie o actualizare a promisiunilor pe care țările le-au făcut în cadrul acordului climatic de la Paris în 2015 când 195 de națiuni au convenit să lucreze împreună pentru a împiedica  ca încălzirea globală să treacă dincolo de punctul critic, din perspectiva oamenilor de știință, de 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Astfel de angajamente sunt cruciale deoarece forța combinată a planurilor de acțiune actuale țărilor de la nivel global limitează încălzirea globală la o valoare între 2,7 și 3,7 grade Celsius, relatează CBS News

Până în prezent, 65 de țări au spus că își vor atinge obiectivele naționale pentru climă, dar nu este suficient. China, SUA și India sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei, iar angajamentele lor în acest sens ar avea cel mai mare impact pentru prevenirea unei crize climatice. Din păcate, cele trei state nu și-au asumat angajamente clare de a multiplica acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice din planurile lor naționale pentru mediu într-un termen limită. 

Președintele american Donald Trump, care a obstrucționat acțiunile federale cu privire la climă și a retras SUA din Acordul de la Paris, a participat la summitul de luni, 23 septembrie, pentru doar 15 minute, iar la plecare a declarat cu ironie jurnaliștilor că Greta Thunberg, activista de mediu în vârstă de 16 ani care i-a ,,certat” pe liderii mondiali în discursul său, , ,,pare o tânără foarte fericită, care priveşte spre un viitor luminos şi minunat. Cât de plăcut de privit!”.


Prim-ministrul Indiei Narendra Modi a anunțat, în schimb,  că va dubla ținta națională privind mix-ul de energie regenerabilă până la un obiectiv de 450 de gigawati. Cu toate acestea, anunțul său nu a inclus un orizont de timp sau angajamentul de a face mai ambițioase obiectivele oficiale privind reducerea emisiilor de carbon din India în cadrul Acordului de la Paris, relatează Digi24. De cealaltă parte, China a fost și mai rezervată în declarații, rezumându-se să sublinieze ritmul în care a lucrat pentru a-și îndeplini obiectivele actuale, dar fără să semnaleze exact modul în care ar putea să-și sporească ambițiile din planul pentru mediu de la nivel național.

Totuși, în ciuda timidității de acționa clar din partea celor mai mari poluatori de la nivel global, Summitul ONU a înregistrat și câteva victorii, potrivit Euronews. Companiile și statele membre ale Organizației au avut la dispoziție o scenă cu deschidere internațională la nivel înalt pentru a prezenta soluțiile climatice care sunt deja în lucru, inclusiv eforturile privind tranziția la energie regenerabilă și pregătirile pentru gestionarea dezastrelor naturale. 

Nu în ultimul rând, summit-ul a adus mai multe fonduri la Fondul pentru Climă Verde, prin care țările în curs de dezvoltare să fie sprijinite în eforturile lor climatice. În acest sens, Suedia, Danemarca, Elveția și Norvegia, și-au dublat angajamentele curente pentru Fond, a cărio valoare va ajunge la 7 miliarde de dolari, mai precizează sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

GENERAL

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) acuză statele membre de limbaj dublu în contextul aplicării măsurilor pentru reducerea emisiilor de CO2

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, denunță limbajul dublu al statelor membre în contextul reducerii emisiilor de CO2, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

În cadrul unei sesiuni de dezbatere privind conectivitatea sustenabilă, din Parlamentul European, eurodeputatul PNL a explicat că decarbonizarea aviației poate avea rezultate imediate odată cu aplicarea Cerului Unic European, inițiativă care vizează eficientizarea traficului aerian și a serviciilor oferite pasagerilor liniilor aeriene prin reducerea fragmentării spațiului aerian european, însă statele membre, susținătoare a reducerii emisiilor de dioxid de carbon, blochează această măsură.

,,Măsurile pe care UE și companiile din aviație le iau pentru reducerea emisiilor de CO2 trebuie să nu ucidă competitivitatea acestor companii și nici să reducă locurile de muncă. Deciziile UE de reglementare trebui să se bazeze pe inovare și pe rezultatele concrete ale cercetătorilor din domeniu. Fondurile din programul Horizon nu ar trebui, de pildă, folosite pentru salariile profesorilor, ci pentru cercetare cu rezultate concrete. Decarbonizarea aviației poate avea rezultate imediate o dată cu aplicarea Cerului Unic European. Din păcate, avem de-a face cu un limbaj dublu: statele membre, pe de o parte vorbesc despre decarbonizare, iar pe de alta, blochează o măsură simplă și cu rezultate imediate, cum este Cerul Unic European”, scrie Marian-Jean Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

GENERAL

Soluția propusă de Banca Europeană de Investiții pentru creșterea nivelului de convergență în Estul UE – combinarea instrumentelor de finanțare

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii corespondenți ai publicațiilor europene la Bruxelles, că unul dintre obiectivele BEI în anii provocărilor ce urmează este combinarea și reconcilierea obiectivelor între prioritățile tradiționale ale estului Europei, și anume coeziunea, și noile priorități occidentale, precum schimbările climatice sau inovația.

Întrebat de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, despre soluțiile pe care BEI le va pune la dispoziție în următorul deceniu pentru a crește nivelul de prosperitate și convergență în Europa de Est, Hoyer a răspuns: ”nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte”.

Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa

Werner Hoyer, Presedintele Băncii Europene de Investiții Foto – CaleaEuropeană

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice. ”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.

Hoyer a vorbit despre exemplul de succes al Planului Juncker, așa cum este cunoscut Fondul European de Investiții Strategice, creat în 2015 pentru a redresa economia europeană, și a insistat că o atenție deosebită în zona de est trebuie îndreptată spre ”capacitatea de generare de proiecte”.

Dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte.

Convergența ”rămâne un obiectiv cheie al instituției. Din acest motiv am fost înființați, piață comună și coeziune. Când vine vorba de coeziune trebuie să vedem ce s-a întâmplat în ultimii 25 ani, unde am făcut progrese și unde nu am făcut progrese. Și din fericire sunt zone unde am făcut progrese. Ce am învățat, mai ales în contextul planului Juncker, este că nu este suficient să avem instrumente de finanțare, ci trebuie să avem și abilitatea de a pune în practică aceste proiecte. Proiecte structurale sau așa cum spune Tratatul Uniunii Europene, proiecte care sunt viabile și sustenabile din punct de vedere economic. (…) Din acest motiv, dacă privim în mod realistic ce s-a întâmplat în anumite țări din Europa de Est, este nemulțumirea că nu avem o capacitate de generare de proiecte. De aceea, trebuie să facem mai mult și să ajutăm mai mult. Planul Juncker nu există doar prin Fondul European de Investiții Strategice, această facilitate de garantare, ci consistă și prin reglementări și simplificări, a spus Hoyer.

Președintele BEI a mai dat ca exemplu succesul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, înființată în 2015 în contextul planului Juncker.

Platforma ”s-a extins enorm și cred că se va dezvolta pe mai departe și va fi o componentă cheie a strategiei noastre. În completarea acestui lucru, trebuie să avem în vedere o chestiune de bază. Dacă ar fi o competiție între diferite obiective precum coeziune, domeniul climei sau finanțarea IMM-urilor, aceasta este o problemă principală pentru noi în a reconcilia obiectivele”, a completat Werner Hoyer.

În susținerea argumentelor sale, președintele BEI a dat ca exemplu impactul și succesul fondurilor europene chiar în afara teritoriului UE

Vă dau un exemplu și pentru a nu provoca pe nimeni voi da un exemplu din afara UE: dacă mergeți în Balcanii de Vest și priviți cine în mod special a utilizat cu succes fondurile europene, sunt acele țări și regiuni care au combinat activitățile de coeziune și convergență cu cele privind inovația. Inovația și coeziunea nu se află în contradicție. Acest lucru ar trebui să-l dezvoltăm mai departe”.

Werner Hoyer a făcut, de asemenea, o comparație între Polonia și România din perspectiva fondurilor de investiții strategice.

”Luați din nou exemplul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Birourile, activitățile și capacitățile acesteia nu sunt niciunde la fel de mari precum Varșovia sau București. Și priviți diferențele de rezultate acolo, care sunt enorme. Polonia a făcut progrese fantastice cu aceste posibilități de sprijin, iar România se află în urma sa. Trebuie să analizăm de ce ele funcționează în anumite țări și în altele nu. Trebuie să ne îndepărtăm de întrebarea de ce să alegem un obiectiv pentru coeziunea sau un alt obiectiv precum inovație sau clima. Nu, trebuie să aducem aceste obiective laolaltă. Acestea includ și întreprinderile mici și mijlocii. Trebuie să ne asigurăm că împrumuturile pentru IMM-uri nu distrug obiectivele actuale. Nu cred că trebuie să ne uităm dacă facem mai mult pentru coeziune sau convergență, ci să combinăm obiectivele”, a conchis președintele BEI.
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă cea de a doua parte a Planului de investiții pentru Europa și a fost instituită pentru a îndeplini obiectivele Fondului european pentru investiții strategice.

De la lansarea Fondului European pentru investiții strategice, proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 722 milioane euro , iar aceste sume sunt așteptate să atragă investiții suplimentare de 3 miliarde euro.

Proiectele finanțate sunt proiecte de infrastructură și inovare și IMM-uri.

Până în prezent au fost aprobate 16 proiecte de infrastructuri și inovare, cu o finanțare totală din partea BEI de 519 milioane.

De asemenea, au fost aprobate 17 acorduri încheiate cu bănci sau fonduri intermediare finanțate de către Fondul european de investiții (FEI) cu sprijinul FEIS, cu o finanțare de 203 de milioane euro. Fondurile menționate ar urma să atragă încă 1.6 miliarde EUR, ceea ce ar putea facilita accesul la finanțare pentru circa 25 600 IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

Editor, Robert Lupițu

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene – Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României

Published

on

Dan Cărbunaru

Ursula Von der Leyen nu va accepta nicio propunere a Guvernului Dăncilă dacă nu va avea acordul principalelor partide politice și al Președintelui României, au declarat surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

Dat fiind contextul politic neclar de acum, nicio propunere nu va fi acceptată fără un sprijin politic larg, care să permită sprijinirea candidatului român de către principalele partide românești, au explicat sursele citate. Acestea au corespondent în cele trei mari familii politice europene – PPE, S&D și Renew Europe, al căror sprijin este necesar pentru a trece de vot în parlamentul European. Este exclus ca actualul guvern, care își trăiește ultimele zile, să poată trimită singur o astfel de propunere, care nu întrunește nici acordul Președintelui României. Vom vedea ce se întâmplă după votul din Parlament. Dacă România va avea un nou Guvern, cu mandat clar din partea Parlamentului, desemnarea comisarului va depinde de propunerea autorităților competente“.

Președintele desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen a reacționat rapid la cea de-a treia propunere de comisar european transmisă de Guvernul Dăncilă.

“Am primit o scrisoare in aceasta după-amiaza, au declarat, în această seară, pentru CaleaEuropeana.ro, surse apropiate Ursulei Von der Leyen. Înțelegem că noua propunere a guvernului interimar nu are sprijinul președintelui României. Având in vedere sfidările și oportunitățile ce ne așteaptă,  este in interesul nostru comun ca Europa sa avanseze fără întârzieri suplimentare. Oricare ar fi candidatul român, ea sau el trebuie sa fie acceptabil pentru președintele-ales și sa aibă sprijinul necesar in Parlamentul european. Europa trebuie sa avanseze”.

În acest moment, fără un acord instituțional intern privind desemnarea propunerii României de comisar european, este puțin probabil ca această abordare să fie de ajutor din perspectivă europeană. Mizele configurării Comisiei Europene depășesc cu mult contextul conflictelor politice interne. 

Premierul demis Viorica Dăncilă i-a transmis marți președintelui României Klaus Iohannis că ”desemnarea comsiarului european din partea României” este ”o obligație a Guvernului”.

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, însoțită de scrisoarea primită luni, 28 cotombrie, din partea președintelui-ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care aceasta îi cere premierului să prezinte noua propunere ”fără nicio amânare”, Viorica Dăncilă a reacționat după ce șeful statului a afirmat că aceasta nu are nicio legitimitare de a propune un candidat pentru această poziție. Cea de-a treia opțiune a Guvernului a fost Victor Negrescu, fost eurodeputat și fost ministru al Afacerilor Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending