Uniunea Europeană trebuie să dea semnalul că este gata să investească pentru pregătirea militară și civilă în situații de criză, să creeze un regim de stocare strategică în domenii esențiale, inclusiv materii prime și sănătate, și să dea undă verde unui “serviciu complet de cooperare în domeniul informațiilor la nivelul UE”, relevă un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat miercuri la Bruxelles.
Raportul lui Niinistö completează seria de astfel de documente strategice prezentate în acest an de fostul premier italian Enrico Letta, care a fost însărcinat de statele membre să redacteze un raport privind viitorul pieței unice, și de Mario Draghi, alt fost premier italian, căruia președinta Comisiei Europene i-a solicitat un raport privind îmbunătățirea competitivității economice europene.
În martie anul trecut, imediat după ce Sauli Niinistö a părăsit funcția, von der Leyen i-a cerut să pregătească o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene. Raportul de 165 de pagini se intitulează “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. Raportul vine și în contextul în care structura Comisiei Europene pentru următorii cinci ani, respectiv mandatul 2024-2029, are în componența sa un vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, în persoana eurodeputatului român Roxana Mânzatu.
“Acest lucru necesită o abordare a întregii societăți”, a declarat Ursula von der Leyen. Ea i-a mulțumit lui Niinistö pentru munca sa, spunând că aceasta a influențat deja agenda noii comisii a lui von der Leyen, care va intra în funcție în decembrie.
“Confruntați cu o cascadă de crize, trebuie să facem mai mult decât să reacționăm. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Pregătirea trebuie să stea la baza tuturor acțiunilor noastre și să abordeze întregul spectru de amenințări și riscuri. Acesta este motivul pentru care salut raportul Niinisto”, a spus von der Leyen.
Faced with a cascade of crises, we must do more than react.
We need to change our mindset.
Preparedness must underpin all our actions.
And address the full spectrum of threats and risks.
This is why I welcome the @niinisto report ↓
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 30, 2024
UE trebuie să acționeze urgent în domeniul apărării
Potrivit raportului privind pregătirea civilă și militară a Europei, UE trebuie să fie urgent mai proactivă în răspunsul său la crizele tot mai complexe cu care se confruntă lumea.
Vorbind cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale importante din SUA, Niinistö a declarat că UE trebuie să transmită un semnal că este dispusă să plătească pentru apărarea sa, adăugând că blocul european ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare în prezent de aproximativ 1 000 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză.
“Amenințările nu se opresc la frontierele noastre, ci se propagă în cascadă între sectoarele interconectate ale economiei noastre”, a declarat Niinistö, al cărui raport a fost solicitat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că “dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi”.
“Finanțarea disponibilă în prezent din bugetul UE pentru cheltuielile legate de apărare este sub ceea ce este necesar în lumina contextului strategic … acesta este un semnal important pentru SUA și alți parteneri-cheie”, a spus el, potrivit Euronews.com.
Programul industrial european de apărare, în valoare de 1,5 miliarde de euro, propus de Comisie în martie, a fost criticat pentru insuficiența resurselor – și există speranțe de reorientare atunci când blocul comunitar va propune o remaniere a bugetului său pe șapte ani, prevăzută pentru anul viitor.
Niinistö a avertizat cu privire la două lacune principale în strategia de pregătire a UE: lipsa unui plan clar în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru și absența unei capacități pe deplin operaționale a UE de a coordona și de a acționa împreună dincolo de silozurile instituționale și operaționale.
Un serviciu de intelligence al UE
Fostul președinte finlandez consideră că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații, conform Politico Europe.
În raportul său, Niinistö cere UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el după prezentarea planului alături de von der Leyen.
Un regim de stocare strategică la nivelul UE, inclusiv în domeniul sănătății
Raportul abordează și problema stocării strategice, despre care precizează că merită o atenție specială în ceea ce privește cooperarea public-privat pentru pregătirea pentru situații de criză și evocă o abordare strategică comună a Comisiei Europene și a statelor membre privind constituirea de stocuri de medicamente pentru a face față penuriei de medicamente esențiale.
În acest context, fostul președinte finlandez constată că “parteneriatele public-privat s-au dovedit a fi o piatră de temelie în consolidarea pregătirii în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește dezvoltarea și distribuirea rapidă a vaccinurilor” și că “provocarea globală fără precedent a pandemiei COVID-19 a subliniat necesitatea unei acțiuni coezive între organismele guvernamentale și companiile farmaceutice”.
În domeniul securității sanitare, raportul constată că UE, în cadrul strategiei Global Gateway, continuă să consolideze capacitățile de asistență medicală din întreaga lume și să investească în securitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.
Astfel, raportul recomandă elaborarea unei strategii cuprinzătoare de stocare la nivelul UE pentru a stimula crearea de rezerve publice și private coordonate și pentru a asigura disponibilitatea acestora în orice situație.
Recunoscând pe deplin rolul statelor membre în domeniul stocării și al rezervelor strategice, o acțiune comună la nivelul UE ar putea contribui la consolidarea autonomiei strategice a UE și la reducerea riscului de dependență externă excesivă în ceea ce privește materiile prime și alte bunuri relevante în caz de criză.
Astfel, raportul recomandă cartografierea eforturilor în curs, cele mai bune practici și nevoile; să identifice în comun un set cuprinzător de intrări esențiale (de exemplu, produse alimentare, energie, materii prime critice, echipamente de intervenție în caz de urgență, contramăsuri medicale); și să definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare.
Totodată, raportul consideră importantă asigurarea coerenței și coordonării între inițiativele viitoare și eforturile de stocare în curs sau propuse la nivelul UE, de exemplu în domeniul pregătirii pentru sănătate, al răspunsului la dezastre și situații de urgență, al energiei, al materiilor prime esențiale și al pregătirii pentru apărare.
Un semnal de alarmă
Raportul își propune să servească drept semnal de alarmă pentru statele membre, fostul președinte finlandez recomandându-le să colaboreze mai îndeaproape, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru situații de criză – dar susține și o cooperare consolidată între grupuri de state membre doritoare, acolo unde este necesar.
“(…) Ar trebui, de asemenea, să fim deschiși să lansăm noi inițiative de consolidare a pregătirii, acolo unde este necesar, numai între statele membre doritoare, pentru a permite o acțiune mai rapidă”, sugerează acesta.
