Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ungaria va investi în construcția unui gazoduct care va face legătura cu TurkStream, conducta care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră

Published

on

Consiliul de supervizare al companiei FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a aprobat vineri un plan de investiţii privind construcţia unui gazoduct până în Serbia cu o capacitate de şase miliarde metri cubi pe an, informează Itar Tass, potrivit Agerpres.

Potrivit documentelor adoptate de FGSZ, capacitatea planificată a viitoarei conducte trebuie atinsă la graniţa cu Serbia până în luna octombrie 2021.

Grupul energetic ungar MOL, care controlează FGSZ, a anunţat şi el sâmbătă că a decis să se va alăture proiectului gazoductului TurkStream, care face legătura între Rusia şi Turcia via Marea Neagră. MOL a precizat că Autoritatea de reglementare din Ungaria a aprobat un plan de dezvoltare pe zece ani care include construcţia unui nou interconector de gaze la graniţa cu Serbia, cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi anual.

Anterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria a semnat un acord comercial cu privire la achiziţionarea unei cantităţi de 4,2 miliarde metri cubi de gaze naturale de la grupul rus Gazprom în perioada octombrie 2020-octombrie 2021. Szijjarto a mai spus că Budapesta este interesată “în oportunitatea de a cumpăra gaze naturale ruseşti via TurkStream şi Bulgaria, începând de la finele anului următor”.

Decizia Ungariei vine după ce și Bulgaria intenționează să termine gazoductul Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul acestei țări a conductei rusești TurkStream.

În paralel, România a anunțat că anul acesta va finaliza tronsonul de pe teritoriul țării al proiectului BRUA, gazoductul care va lega Bulgaria, România, Ungaria și Austria și gândit ca un coridor energetic pentru diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria. 

Cu o lungime de peste 930 km, prima linie a gazoductului TurkStream, prevăzută să traverseze Marea Neagră și să lege Rusia de Turcia pornind de la compresorul Russkaya din Anapa, urmând să ajunge în satul Kıyıköy, într-un district din nord-vestul Turciei, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii.

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia.

Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

RUSIA

Ministrul german de externe merge marți la Moscova: “Relațiile germano-ruse sunt prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”

Published

on

© Auswärtiges Amt/ Twitter

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat marți, înaintea unei vizite pe care efectuează la Moscova și la Sankt Petersburg, că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Când există probleme de rezolvat, este întotdeauna cel mai bine să avem o discuție sinceră. Acesta este motivul pentru care călătoresc astăzi în Rusia pentru prima dată de la începutul pandemiei COVID-19. Nu este un secret faptul că ne-am regăsit în ape tulburi încă de anul trecut“, a spus Maas, într-o declarație remisă de Ministerul german de Externe.

Maas s-a referit la situația uciderii unui fost comandant cecen anul trecut, la Berlin, despre care procurorul general federal german consideră că a fost activitatea agențiilor de stat ruse.

Vizita șefului diplomației germane în Rusia, a doua deplasare externă după cea din Israel de la debutul președinției germane a Consiliului UE, survine și în contextul în care Uniunea Europeană, sub președinție germană, a adoptat primul set de acțiuni împotriva unor atacuri cibernetice desfășurate inclusiv de hackerii GRU.

“Relațiile germano-ruse sunt prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării. (…) Doar dacă Moscova este implicată în probleme internaționale cheie, vom obține rezultate care să fie testul timpului. Acest lucru se aplică în egală măsură cu situația din estul Ucrainei, în Libia și în Siria. Comportamentul Rusiei este de asemenea important în ceea ce privește controlul armelor. Am dori ca Rusia să se achite de această responsabilitate”, a completat Heiko Maas.

Acesta a mai precizat că deplasarea sa în Rusia cuprinde și o vizită la Sankt Petersburg pentru a marca oferirea sprijinului Germaniei pentru veteranii ruși care au suferit de pe urma asediului forțelor armate ale Germaniei naziste asupra Leningradului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vizita lui Maas în Rusia coincide și cu un turneu diplomatic pe care secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo îl efectuează în această săptămână în Cehia, Slovenia, Austria și Polonia, culminând cu participarea sa la marcarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când forțele armate poloneze au rezistat Armatei Roșii și au apărat independența țării.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending