Connect with us

RUSIA

Uniunea Europeană prelungește cu un an sancțiunile impuse Rusiei ca urmare a ”anexării ilegale a Crimeei și Sevastopolului”

Published

on

Uniunea Europeană a decis joi prelungirea cu un an, până la 23 iunie 2020, a sancţiunilor adoptate ca reacţie la ”anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Rusia”.

Decizia a fost luată de șefii de stat sau de guvern, reuniți în cadrul Consiliului European care are loc joi și vineri la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, măsurile se aplică persoanelor și societăților din UE. Acestea sunt limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului. Sancțiunile includ interdicții cu privire la:

– importurile în UE de produse originare din Crimeea sau din Sevastopol;

– investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că cetățenii europeni sau societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;

– serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;

– exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societăți din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și în ceea ce privește prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.

Așa cum s-a afirmat în declarația formulată în numele UE de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate la 17 martie 2019, la cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia, UE rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE nu recunoaște legitimitatea acestui act de încălcare a dreptului internațional și continuă să îl condamne.

Din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, ca răspuns la această destabilizare deliberată a Ucrainei, inclusiv sancțiunile reînnoite astăzi. Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

– sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse, în prezent în vigoare până la 31 iulie 2019;

– măsuri restrictive individuale care vizează în prezent 170 de persoane fizice și 44 de entități, care fac obiectul înghețării activelor și al unei interdicții de călătorie, deoarece acțiunile lor au subminat integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american Mike Pompeo nu exclude posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, nu a exclus miercuri posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să fie invitat la un summit extins al G7, punctând în același timp că tratează cu toat seriozitatea activitățile Moscovei în Afganistan, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Preşedintele este cel care decide dacă vrea să-l invite la un summit sau nu”, a declarat Pompeo în timpul unei conferinţe de presă, în condiţiile în care Donald Trump a fost criticat pentru intenţia sa de a-l invita pe Vladimir Putin la acest summit al ţărilor industrializate, a cărui țară a fost exclusă în urma anexării ilegale a Peninsulei ucrainene Crimeea.

”Lui (Donald Trump) îi revine luarea acestei decizii. Însă eu sunt convins că este absolut important ca noi să avem contacte mai frecvente cu ruşii”, a adăugat Pompeo, chiar dacă Moscova este acuzată că a acordat prime talibanilor pentru a ucide soldaţi ai Occidentului în Afganistan.

Conform mass-media americane, agenți ruși au distribuit bani unor combatanți ”apropiaților talibanilor” pentru ca aceștia să extermine soldați americani sau ai NATO în Afganistan.

Rusia și talibanii au respins aceste acuzații, însă Pompeo a menționat că Statele Unite monitorizează de mult timp activitățile Moscovei în Afganistan.

”Când vedem informaţii credibile care sugerează că Rusia pune vieţile americane în pericol, noi răspundem la aceasta cu seriozitate. Îi atenţionăm, le vorbim? Răspunsul este: desigur că facem asta”, a spus Pompeo.

”Am luat aceasta în serios. Am gestionat aceasta într-un mod adecvat. Rusia vinde arme care îi pun de 10 ani pe americani în pericol. Ne-am exprimat dezacordul”, a precizat acesta.

La începutul lunii iunie, președintele american Donald Trump declara că invitarea liderului de la Kremlin la reuniunea celor mai dezvoltate economii mondiale reprezintă o chestiune ”de bun simț”, explicând că ”jumătate din întâlnire este alocată discuțiilor despre Rusia și, dacă acesta ar fi acolo (n.r. Vladimir Putin), ar fi mult mai ușor să rezolvăm lucrurile. Majoritatea chestiunilor pe care le discutăm sunt despre Putin, așadar doar pierdem timpul pentru că, la finalul reuniunii, cineva trebuie să îl sune pe Putin”.

În luna mai, președintele american și-a exprimat dorința de a invita și alte state la reuniunea G7, precum Australia, India, Rusia și Coreea de Sud, și a anunțat că va amâna summitul Grupului celor Șapte pentru luna septembrie, care urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, după ce cancelarul german Angela Merkel a declinat invitația de a participa ”în persoană” la o astfel de întâlnire, invocând situația epidemiologică.

De altfel, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire cu Vladimir Putin, în care i-a prezentat acestuia din urmă intențiile sale de a organiza un summit G7 lărgit.

Regatul Unit și Canada au respins ideea de a reprimi Rusia în grup. Un purtător de cuvânt al premierului birtanic Boris Johnson a afirmat că acesta va respinge prin veto o astfel de propunere, în vreme ce prim-ministrul Justin Trudeau a reamintit că Rusia a fost exclusă ca urmare a invadării Crimeei și că a continuat să ignore standardele și regulile internaționale.

Germania li s-a alătura acestora. Prin purtătorul de cuvânt a Guvernului condus de Angela Merkel, Berlinul a subliniat că decizia de a exclude Rusia din grupul cunoscut odinioară ca G8 rămâne valabilă și că depinde de Moscova ca această situație să se schimbe.

O reacție în acest sens a venit și din partea Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit că acest lucru nu este posibil în prezent în contextul în care Rusia încalcă în continuare prevederile internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ungaria va investi în construcția unui gazoduct care va face legătura cu TurkStream, conducta care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră

Published

on

Consiliul de supervizare al companiei FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a aprobat vineri un plan de investiţii privind construcţia unui gazoduct până în Serbia cu o capacitate de şase miliarde metri cubi pe an, informează Itar Tass, potrivit Agerpres.

Potrivit documentelor adoptate de FGSZ, capacitatea planificată a viitoarei conducte trebuie atinsă la graniţa cu Serbia până în luna octombrie 2021.

Grupul energetic ungar MOL, care controlează FGSZ, a anunţat şi el sâmbătă că a decis să se va alăture proiectului gazoductului TurkStream, care face legătura între Rusia şi Turcia via Marea Neagră. MOL a precizat că Autoritatea de reglementare din Ungaria a aprobat un plan de dezvoltare pe zece ani care include construcţia unui nou interconector de gaze la graniţa cu Serbia, cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi anual.

Anterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria a semnat un acord comercial cu privire la achiziţionarea unei cantităţi de 4,2 miliarde metri cubi de gaze naturale de la grupul rus Gazprom în perioada octombrie 2020-octombrie 2021. Szijjarto a mai spus că Budapesta este interesată “în oportunitatea de a cumpăra gaze naturale ruseşti via TurkStream şi Bulgaria, începând de la finele anului următor”.

Decizia Ungariei vine după ce și Bulgaria intenționează să termine gazoductul Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul acestei țări a conductei rusești TurkStream.

În paralel, România a anunțat că anul acesta va finaliza tronsonul de pe teritoriul țării al proiectului BRUA, gazoductul care va lega Bulgaria, România, Ungaria și Austria și gândit ca un coridor energetic pentru diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria. 

Cu o lungime de peste 930 km, prima linie a gazoductului TurkStream, prevăzută să traverseze Marea Neagră și să lege Rusia de Turcia pornind de la compresorul Russkaya din Anapa, urmând să ajunge în satul Kıyıköy, într-un district din nord-vestul Turciei, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii.

Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia.

Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele francez Emmanuel Macron: Dialogul construirii încrederii cu președintele Vladimir Putin continuă. Voi călători curând în Rusia

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat sâmbătă că va efectua în curând o vizită în Rusia pentru a continua un dialog strategic de construire a încrederii împreună cu președintele rus Vladimir Putin.

Convorbirile pentru construirea încrederii, iniţiate cu preşedintele Putin la Fortul Brégançon, continuă“, a spus Macron, într-un mesaj pe Twitter ce a urmat unei videoconferințe pe care liderii de la Elysee și Kremlin au avut-o vineri și în urma căreia președintele francez s-a arătat “încrezător că putem avansa” cu Rusia în anumit număr de subiecte.

În mesajul său de pe Twitter, Macron a evocat securitatea europeană, conflictele regionale şi schimbările climatice printre subiectele cheie de pe agenda discuțiilor.

Avansăm și voi călători curând în Rusia“, a scris el.

Videoconferința dintre Macron și Putin a fost prima lor reuniune bilaterală după întâlnirea avută în luna august a anului trecut înainte de summitul G7 de la Biarritz, ea având ca obiectiv “continuarea a ceea ce noi numim agenda Brégançon”, după numele reşedinţei de vară a preşedintelui francez, unde Macron l-a primit pe Putin la 19 august 2019, ocazie pentru relansarea relaţiei franco-ruse. Atunci, liderul francez şi-a exprimat atunci dorinţa de a vedea Rusia “ancorată din nou la Europa” care “se întinde de la Lisabona la Vladivostok”.

Discuțiile pe marginea acestui obiectiv strategic au continuat și la videoconferința de vineri. Conform site-ului Kremlinului, care a publicat extrase din discuţie, Emmanuel Macron i-a transmis lui Vladimir Putin că actuala criză a pandemiei, precum și celelalte crize regională, dezvăluie semnificația spațiului european, în linii mari, de la Lisabona la Vladivostok.

Acesta este un adevărat spațiu de cooperare și pace. Ne dăm seama de importanța acestui lucru și de provocările cu care ne confruntăm“, a spus Macron.

De asemenea, președinția rusă informează că Vladimir Putin l-a invitat pe Emmanuel Macron să efectueze o vizită în Rusia, invitație pe care Macron a acceptat-o “cu recunoștință”. Videoconferința Putin – Macron a avut loc în contextul în care liderul francez fusese invitat atât la parada de 9 mai pe care Rusia o dedică anual Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, amânată din cauza coronavirusului, dar și la parada care s-a ținut în cele din urmă la 24 iunie.

Emmanuel Macron și Vladimir Putin au avut până acum două întrevederi, liderul de la Kremlin fiind primit în mai 2017 la Versailles, la puțin timp după ce Macron a preluat mandatul prezidențial. În 2018, liderii francez și rus s-au întâlnit în marja participării la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending