Comisia Europeană a publicat vineri propunerile defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propunând alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.

Anvelopa financiară propusă pentru fonduri de coeziune și pentru agricultură alocate României este cu 14 miliarde mai mare decât ceea ce a obținut țara noastră în perioada 2021-2027, respectiv 46-47 de miliarde de euro, însă și bugetul propus de Comisia Europeană este cu peste 50% mai mare decât cel actual.

În actualul buget, fondurile alocate României sunt defalcate în 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune și 15,83 miliarde de euro pentru politica agricolă comună. Cu toate acestea, România a avut alocați în acești ani aproape 80 de miliarde euro, întrucât fondurilor tradiționale li s-au adăugat și cele aproape 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

În propunerea actuală, Comisia Europeană include o finanțare de 60,2 miliarde de euro pentru România, defalcată astfel: 54,6 miliarde de euro alocare generală, 1 miliard de euro pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde euro prin Fondul Social pentru Climă.

Conform tabelului dat publicității de executivul european, România are a șasea cea mai mare alocare după Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 de miliarde) și Germania (68,4 miliarde de euro).

© Comisia Europeană (click pentru document integral)

În cea mai mare parte, bugetul Uniunii Europene este conceput din contribuțiile statelor membre. Dintre cele 27 de state membre, 17 sunt beneficiari neți (primesc mai mult decât contribuie), iar 10 sunt contributori neți (primesc mai puțin decât contribuie).

Cele zece state care contribuie cel mai mult la bugetul UE sunt Germania, Franța, Olanda, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Suedia, Danemarca și Finlanda.

Astfel, dintre cele șase state care vor primi cele mai multe fonduri, singurele țări net beneficiare vor fi Polonia și România.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.

Citiți și Cum vor funcționa planurile naționale și regionale în bugetul UE, comasând agricultura și coeziunea? România ar putea primi 60 de miliarde de euro și este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne

Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Potrivit comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, țara noastră ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual. De asemenea, Bucureștiul este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne ca urmare a învecinării directe cu Rusia, Belarus sau Ucraina.

Citiți și Realizare istorică: La “majoratul” aderării la UE, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească. 

Cancelarul german Friedrich Merz, aflat joi la Londra, a respins două dintre propunerile Comisiei Europene privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene în viitorul buget multianual al blocului, subliniind că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”.

În planul prezentat miercuri, Comisia a propus o taxă europeană pe marile companii cu cifră de afaceri ridicată și un fond de criză de 400 de miliarde de euro, care ar putea fi finanțat prin împrumuturi comune. Propunerea a dat startul negocierilor care vor dura doi ani între executivul european, capitalele naționale și Parlamentul European — toate acestea fiind nevoite să ajungă la un acord pentru ca bugetul să poată fi aprobat, amintește Politico Europe.

„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să taxeze companiile, pentru că nu are bază legală pentru asta”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer la Londra, cu care a semnat un tratat istoric de prietenie post-Brexit între Regatul Unit și Germania.

„Pot exclude posibilitatea ca Germania să urmeze această cale. Nu vom face acest lucru”, a insistat el.

Cancelarul a mai spus că Uniunea Europeană devine prea dependentă de datoria comună, explicând că, deși a fost „permisă ca excepție” în timpul pandemiei de Covid-19, turbulențele au devenit „noua normalitate” și nu mai justifică astfel de împrumuturi.

Germania — care s-a opus de mult timp ideii de împrumuturi comune garantate de toate cele 27 de state membre, mai ales pentru că Berlinul ar ajunge să răspundă pentru datoriile asumate de țările mai cheltuitoare — a cedat în timpul crizei pandemice, Angela Merkel acceptând atunci împrumuturi comune ca măsură unică pentru redresarea economică.

Oficialii Comisiei au sugerat în această săptămână că fondul permanent de criză al UE ar putea fi finanțat în același mod. Însă opoziția reînnoită a Germaniei pare din nou de neclintit.

„Uniunea Europeană trebuie, în esență, să se descurce cu banii pe care îi are. De aceea va urma o luptă destul de dură în următorii doi ani“, a declarat Merz.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.

Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Pentru a finanța această creștere, executivul european a prezentat trei noi taxe.

Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare, în scopul rambursării datoriei post-Covid, estimată la un cost anual de 25–30 de miliarde de euro.

Liderul celei mai mari economii din Uniunea Europeană a felicitat-o totuși pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un aspect din propunerea de buget.

„Propunerea aflată acum pe masă este bună dintr-un punct de vedere, și anume că proporțiile între diferitele cheltuieli vor fi reechilibrate”, a spus el, referindu-se la creșterea alocărilor pentru apărare.

Cancelarul german îl va primi miercurea viitoare, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron, într-o întâlnire în care problemele internaționale vor reprezenta principalul punct pe agenda discuțiilor.

Deplasarea președintelui francez în Germania se va produce la o săptămână după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034

Guvernul german a anunțat imediat după publicarea acestei propuneri că se va opune creșterii bugetului european pentru ciclul 2028-2034.

“O creștere substanțială a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Acesta este motivul pentru care nu vom putea accepta propunerea Comisiei”, a declarat miercuri seară, într-un scurt comunicat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.

Este cunoscut faptul că Berlinul și Parisul, cei mai mare contributori la bugetul Uniunii, joacă un rol cheie în definirea priorităților și alocărilor bugetare ale Uniunii.

Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României și altor state membre pentru neconformarea legislației naționale cu directivele europene în domeniul TVA. Mai exact, țara noastră, alături de alte patru state membre, nu a transpus în legislația națională dispozițiile obligatorii ale Directivei (UE) 2022/542 privind cotele de TVA.

Potrivit comunicatului oficial, Directiva permite utilizarea pe scară mai largă de către statele membre a cotelor reduse, inclusiv utilizarea cotelor zero pentru produse esențiale, cum ar fi alimentele, produsele farmaceutice și produsele de uz medical. Cele cinci state membre menționate mai sus nu au comunicat transpunerea integrală a directivei, care ar fi trebuit să aibă loc până la 31 decembrie 2024.

În consecință, Comisia Europeană a decis să emită avize motivate adresate Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.

Totodată, Comisia a transmis avize motivate României și altor trei state membre pentru că nu și-au aliniat legislațiile naționale la modificările introduse de Directiva (UE) 2020/285 privind regimul special pentru întreprinderile mici. Directiva permite întreprinderilor mici să vândă bunuri și servicii fără a percepe TVA și simplifică obligațiile de conformitate în materie de TVA.

În plus, întreprinderile mici stabilite în alt stat membru decât cel în care este datorată TVA pot scuti de TVA livrările de bunuri și/sau prestările de servicii în același mod în care întreprinderile mici stabilite pe plan intern pot fi scutite în statul lor membru.

Astfel, Comisia a decis să emită avize motivate adresate Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, solicitând impunerea de sancțiuni financiare.