Connect with us

ROMÂNIA

UNTRR solicită Guvernului României demersuri la nivel european pentru ca șoferii profesioniști să fie exceptați de la prezentarea testului COVID-19 negativ în UE

Published

on

© European Parliament

Transportatorii rutieri spun că obligația șoferilor profesioniști de a prezenta un test COVID-19 negativ în mai multe țări europene va duce la perturbarea lanțului de aprovizionare cu marfă în UE și cer autorităților demersuri pentru ca această categorie să fie exceptată, potrivit unui comunicat al UNTRR.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noile măsuri adoptate de Germania, care, începând din 14 februarie, ora 00:00, solicită şoferilor profesionişti să se înregistreze şi să prezinte un test negativ COVID-19 în cazul în care, în ultimele 10 zile, au stat sau au tranzitat Slovacia, Cehia şi provincia austriacă Tirol, declarate ”zone care prezintă motive de îngrijorare privind noile tulpini COVID-19”.

Totodată, este alarmant faptul că, în răspuns, Republica Cehă a anunţat că va solicita un test negativ COVID-19 de la toţi şoferii de transport rutier de mărfuri care intenţionează să o tranziteze în drum spre Germania începând tot din 14 februarie, ora 00:00.

Încă din luna ianuarie a acestui an, UNTRR a atenţionat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România privind preocupările imediate ale industriei transporturilor rutiere legate de Germania în contextul apariţiei noilor tulpini COVID-19 în UE şi al riscului înăspririi restricţiilor adoptate de autorităţile germane, cu efect de domino asupra celorlalte state membre şi cu impact devastator asupra lanţurilor de aprovizionare UE.

”Atenţionăm din nou că ne aflăm în scenariul cel mai nedorit, cu noi tulpini ale virusului răspândindu-se pe continent, iar pe baza cadrului legal deja adoptat Germania a blocat intrarea tuturor persoanelor pe teritoriul său, cu excepţia cazului în care au test negativ COVID-19, măsura aplicându-se inclusiv şoferilor profesionişti de camioane, în ciuda recomandărilor Comisiei Europene confirmate recent şi de Consiliul European, privind exceptarea şoferilor profesionişti de la testarea COVID-19”, precizează UNTRR în comunicatul mai sus amintit.

Noile măsuri adoptate de Germania vor provoca blocaje uriaşe pe coridoarele europene de transport de marfă est-vest şi nord-sud, cu consecinţe devastatoare asupra lanţurilor de aprovizionare ale UE.

De exemplu, coridorul Brenner dintre Austria şi Germania, care este doar unul din multele puncte de trecere între cele două ţări, are un trafic de marfă similar ca volum cu regiunea Dover din Marea Britanie. Aproximativ 7.000 de camioane folosesc acest coridor în fiecare zi (2,4 milioane anual). Pentru a ilustra amplitudinea problemei în cazul Germaniei/Austriei comparativ cu Dover, aceasta ar fi de patru ori mai mare, deoarece coridorul Brenner reprezintă aproape 25% din cele 32.000 de camioane care se deplasează între Austria şi Germania în fiecare zi (11,5 milioane anual).

”Noile măsuri adoptate de Germania privind testarea şoferilor profesionişti vor avea un efect de domino cu impact devastator asupra lanţurilor de aprovizionare în UE! Ca răspuns la faptul că Germania a inclus Republica Cehă pe lista ţărilor care prezintă motive de îngrijorare privind noi tulpini COVID-19, Republica Cehă a anunţat că va solicita un test negativ COVID-19 de la toţi şoferii de transport rutier de mărfuri care intenţionează să tranziteze Cehia în drum spre Germania începând tot din 14 februarie, ora 00:00. Totodată, este puţin probabil ca o ţară de tranzit precum Austria să îşi dorească cozi masive de camioane cu probleme umanitare pe teritoriul său şi va replica măsurile germane la toate frontierele sale externe”, arată transportatorii.

Potrivit acestora, şoferii de camioane ar fi blocaţi în noile graniţe intra-Schengen, cu cozi lungi construindu-se rapid. Operatorii de transport ar opri trimiterea de şoferi în aceste zone şi lanţurile de aprovizionare paneuropene, inclusiv pentru elementele esenţiale. precum alimente şi medicamente, s-ar opri.

”Germania şi celelalte state membre UE nu ar trebui să îşi încalce angajamentele. Într-o declaraţie comună a Consiliului European din 26 martie 2020, statele membre ale UE s-au angajat în unanimitate pentru a asigura o gestionare fără probleme a frontierelor pentru oameni şi mărfuri şi pentru a păstra funcţionarea pieţei unice, pe baza Îndrumărilor Comisiei privind implementarea Culoarelor Verzi (Green Lanes). Această orientare include principiul de a nu testa şoferii de transport de mărfuri.  În Consiliul European din 21 ianuarie 2021, statele membre s-au angajat să menţină frontierele deschise şi lanţurile logistice neperturbate, iar prin procedură scrisă Consiliul European a confirmat la începutul acestui an propunerea Comisiei Europene de a scuti lucrătorii din transporturile rutiere şi furnizorii de servicii de transport de la obligaţiile de testare şi carantină”, au mai spun reprezentanţii transportatorilor.

Astfel, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită acţiunea imediată a Guvernului României la nivel european, pentru a preveni barierele în calea liberei circulaţii a mărfurilor şi a exclude şoferii profesionişti de la cerinţele privind testul COVID, în scopul evitării blocării culoarelor europene de transport şi colapsului lanţurilor vitale de aprovizionare în UE.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va avea vineri o întâlnire cu prmeierul Nicolae Ciuca pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO, a transmis Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, întâlnirea are loc la Palatul Cotroceni de la ora 13.00.

Discuția dintre președinte și premier are loc în contextul în care Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației și avertizează că vor impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina.

Pe de altă parte, ea urmează anunțurilor președinților Franței și Statelor Unite. Emanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, în timp ce Joe Biden a spus că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Ambele anunțuri au fost salutate de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Totodată, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

Joi seară, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott)

Consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat joi cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Formatul B9 cuprinde Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv viitoarea întâlnire a secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov, și a salutat continuarea unei coordonări strânse cu țările B9 în ceea ce privește eforturile de descurajare și apărare ale NATO.

“Participanții au subliniat importanța unității transatlantice, care este cea mai mare forță a noastră. De asemenea, au subliniat angajamentul lor față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv prin furnizarea continuă de asistență defensivă”, a mai transmis sursa citată.

Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu “a salutat frecvența și substanța consultărilor aprofundate ale SUA cu România și aliații europeni din cadrul Formatului București 9 (B9), care transmit un semnal clar și ferm în privința angajamentului puternic al SUA și al NATO pentru securitatea și stabilitatea aliaților din Flancul Estic”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a transmis mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joe Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate.

“A arătat că acest angajament al SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte. Ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”, a mai punctat sursa citată.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

NATO

Spania și Franța vin la Marea Neagră: Madridul trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Parisul va desfășura nave și avioane în apropiere de România

Published

on

© España en la OTAN/ Twitter

Spania a luat decizia să trimită nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, pe măsură ce tensiunea în regiune crește din cauza poziționării armatei ruse la granița cu Ucraina, a declarat joi ministrul apărării, Margarita Robles, potrivit Reuters. O decizie similară a fost anunțată și de Franța, prin vocea unui înalt militar, care a precizat că, în luna aprilie, nave militare şi avioane franceze vor fi desfăşurate în apropiere de România, pentru a participa la manevre militare în Marea Neagră.

O navă detectoare de mine maritime este deja pe drum, iar o fregată va ajunge în trei sau patru zile, a spus Robles reporterilor. Guvernul de la Madrid are în vedere, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, a spus ea.

“Rusia nu poate spune nici unei țări ce să facă, așa că NATO va proteja și apăra suveranitatea oricărei țări care poate, sau vrea să se alăture NATO”, a mai spus Robles.

Spania preferă un “răspuns exclusiv diplomatic” pentru rezolvarea conflictului, a adăugat ea.

Contribuția Spaniei la desfășurarea militară a NATO în Europa de Est vine după ce ministrul de externe Jose Manuel Albares și secretarul de stat american Antony Blinken au discutat marți, în cadrul unei întâlniri la Washington, despre un răspuns coordonat la amenințarea Rusiei față de Ucraina. 

Nu este pentru prima dată când Madridul se implică militar în regiune sub egida NATO. Un detaşament al Forțelor Aeriene Spaniole, format din aproximativ 130 de militari şi având în dotare şase aeronave Eurofighter Typhoon a executat la Marea Neagră și în România misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO, în lunile februarie și martie 2021.

În ce privește Parisul, pentru început, portavionul cu propulsie nucleară al Franţei, Charles de Gaulle, va pleca în Marea Mediterană în februarie pentru a participa la lupta împotriva grupării Stat Islamic în Siria şi Irak, a anunţat ministrul apărării, Florence Parly.

În plus, “unele mijloace maritime şi aeriene vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi în special în România, fără îndoială o fregată, pentru a participa la un exerciţiu la începutul lui aprilie. Iar avioanele vor executa zboruri deasupra Mării Negre”, a adăugat amiralul francez Gilles Boidevezi, comandant al zonei maritime Mediterana, informează Agerpres.

De altfel, fregata multirol Auvergne tocmai a petrecut trei săptămâni în Marea Neagră, inclusiv în portul Constanța, în contextul în care criza se agravează între Occident şi Rusia, acuzată că pregăteşte o operaţiune militară în Ucraina.

Implicarea militară franceză în România și la Marea Neagră prinde contur. Cu o zi înainte, președintele Emanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

“Am continuat desfăşurarea de forţe în favoarea securităţii partenerilor noștri europeni, în cadrul misiunilor NATO și misiunilor prezenței înaintate avansate în ţările baltice prietene și vom continua să facem acest lucru pe viitor, așa cum ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise”, a declarat Macron, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut într-o vizită la forțele armate în tabăra Oberhoffen, în Haguenau, Bas-Rhin.

Liderul francez a vizitat această locație militară după discursul pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Conform afirmațiilor acestuia, explicate și de ministrul apărării Florence Parly, care a spus că Franța este pregătită să meargă cu misiuni în România, în funcție de deciziile luate în mod colectiv în cadrul NATO.

Acest anunț înseamnă că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice.

Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației și avertizează că vor impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

U.E.50 mins ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN50 mins ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA1 hour ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Actul Serviciilor Digitale stabilește o serie de dispoziții pentru ca platformele online să fie mai responsabile pentru deciziile pe care le iau

NATO2 hours ago

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

NATO3 hours ago

Spania și Franța vin la Marea Neagră: Madridul trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Parisul va desfășura nave și avioane în apropiere de România

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending