Polonia a anunțat miercuri seară că nu mai aprovizionează Kievul cu arme, declarație care reliefează tensiunile tot mai mari între cele două țări aliate, într-un moment de intensificare a contraofensivei ucrainene, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Nu mai transferăm niciun fel de arme în Ucraina”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la postul privat de televiziune Polsat News.

”Ne concentrăm în principal pe modernizarea şi înarmarea rapidă a armatei poloneze, astfel încât aceasta să devină una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa, şi asta într-un timp foarte scurt”, a explicat el.

”Dacă nu vrei să fii în defensivă, trebuie să ai cu ce să te aperi”, a adăugat el, insistând însă că această mișcare nu va pune în pericol securitatea Ucrainei, conform Politico Europe.

Comentariile laconice ale lui Morawiecki au fost făcute în contextul în care tensiunile dintre Kiev și UE au escaladat în ultima săptămână, după ce Comisia Europeană a decis să permită comercializarea de cereale ucrainene în cadrul blocului european, punând astfel capăt restricțiilor privind importurile de cereale pe care cinci țări din estul UE le-au urmărit inițial pentru a-și proteja fermierii de concurență.

Polonia, Ungaria și Slovacia au reacționat la inițiativa Comisiei prin impunerea unor interdicții unilaterale asupra importurilor de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă o încălcare evidentă a normelor UE privind piața internă. Kievul a ripostat prin intentarea de procese împotriva celor trei țări la Organizația Mondială a Comerțului.

Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a atacat subtil pe cei care au impus interdicții asupra cerealelor, declarând în fața Adunării Generale a ONU: ”Este alarmant să vedem cum unii din Europa, unii dintre prietenii noștri din Europa, joacă solidaritatea într-un teatru politic – făcând un thriller din cereale. Poate că ei par să își joace propriul rol, dar de fapt ajută la pregătirea scenei pentru un actor din Moscova”.

Deși Zelenski nu a menționat în mod special Polonia, Varșovia l-a convocat pe ambasadorul Kievului la ministerul de externe ca răspuns.

Morawiecki a transmis, de asemenea, un ”avertisment” ”autorităților ucrainene”, declarând anterior pentru Polsat: ”dacă vor escalada conflictul în acest fel, vom adăuga produse suplimentare pe lista interdicțiilor. Autoritățile ucrainene nu înțeleg în ce măsură a fost destabilizată industria agricolă din Polonia”.

Polonia se află în mijlocul unei campanii cu miză mare înaintea alegerilor de luna viitoare, guvernul de dreapta Lege și Justiție luptând pentru realegere.

În timp ce Varșovia fost un vocal susținător al sprijinului pentru Kiev, acest sprijin total s-a diminuat pe măsură ce consecințele susținerii Ucrainei pentru propriii fermieri au devenit mai evidente.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a prezentat, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European, raportul prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Există la nivel european mai multe cazuri în care Consiliul nu a respectat principiul cooperării loiale prezentat în tratatele europene și în care a blocat procesul decizional european, inclusiv prin aplicarea unor veto-uri nejustificate legal.

Prin acest raport, Parlamentul European caută să clarifice din punct de vedere juridic aceste aspecte în așa fel încât, în contextul discuțiilor privind aderarea României la spațiul Schengen, al unui nou vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne și al unui posibil atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să existe argumente legale suplimentare în favoarea obiectivului țării noastre de a intra în zona de liberă circulație.

Raportul solicită ca pozițiile statelor membre la momentul adoptării unui act de către Consiliu să fie prezentate public și să se introducă obligativitatea unei justificări legale obligatorii, în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii. Aceste justificări s-ar face în baza dispozițiilor tratatului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru ar conduce inclusiv la situația în care veto-ul aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen să fie justificat legal.

Totodată, prin acest act, Parlamentul European dispune limitarea în timp a termenului de decizie la nivel de Consiliu, propune introducerea unor mecanisme decizionale simplificate atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat și solicită creșterea rolului avizului dat de legislativul european și Comisia Europeană în privința aderării la spațiul Schengen ceea ce ar putea presa Consiliu în adoptarea unui vot pozitiv inclusiv pentru țara noastră” a explicat demersul său vicepreședintele PES și PSD, Victor Negrescu.

Propunerea de raport a eurodeputatului social-democrat urmează să fie aprobată în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Kremlinul că a creat ”scena unei crime în Ucraina” în încercarea de a ”restaura vechiul imperiu rus”, atrăgând atenția că țara invadată de Moscova trebuie sprijinită pentru ca alte țări să nu fie ”tentate să copieze acțiunile”.

”Ucraina este scena unei crime. Autorul crimei se află chiar în această cameră. Știți cine sunteți. Kremlinul visează să restaureze vechiul imperiu rus. După Ucraina, cine va fi următorul? Cine va fi următorul care va satisface fantezia lui Putin din trecut? Și dacă Rusia reușește în Ucraina, ce alte țări vor fi tentate să îi copieze acțiunile? La locul acestei crime, avem și victima, atacată. Ucraina și toți ucrainenii, luptând într-o bătălie pe care nu au început-o, apărându-și țara împotriva unui război pe care nu l-au dorit și protejându-și copiii împotriva unei suferințe pe care nimeni nu o merită. Încercând să îi salveze de o altă oroare a acestui război – răpirea lor forțată în Rusia.  Așa-numitele <<adopții>>. În realitate, acestea sunt deportări de copii”, a semnalat oficialul european în cadrul unei dezbateri a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul celei de-a 78-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Acesta a lansat audienței, inclusiv reprezentanților Rusiei, o serie de întrebări pentru a consolida ideea că deportarea copiilor ucraineni reprezintă ”o încercare de genocid cultural”: ”Ați putea suporta să vi se fure copilul și să fie deportat? Copilul vostru să își uite familia, limba, țara?”

”Apărându-și copiii, ucrainenii apără ce au mai de preț: familiile lor, viitorul lor, libertatea lor. Acesta este motivul pentru care noi, Uniunea Europeană, suntem ferm alături de Ucraina pentru a se apăra singură. Atâta timp cât cei nevinovați sunt atacați, îi vom ajuta să se apere singuri. Și vom rămâne alături de ei, atâta timp cât va fi nevoie”, a completat președintele Consiliului European.

Acesta a reamintit care este misiunea ONU, și anume aceea de a asigura și menține pacea mondială și respectarea dreptului internațional.

”La acest loc al crimei, avem și martori, cu toții din întreaga lume. Și noi toți, care stăm chiar aici, martorii din acest Consiliu de Securitate. Ce am făcut în legătură cu această crimă? Ce am făcut în legătură cu această agresiune? Ce am făcut când unul dintre membrii permanenți își atacă vecinul? Ce am făcut, în timp ce acesta își exercită dreptul de veto împotriva fiecăruia dintre noi și împotriva principiilor fundamentale ale Cartei ONU? Oare nu stăm împreună în această cameră pentru un singur motiv și un singur motiv? Pentru a proteja pacea și securitatea pentru toți oamenii, indiferent de țara sau continentul lor”, s-a întrebat Michel.

Președintele Consiliului European a lansat un apel la adresa națiunilor ”puternice și responsabile” să nu închidă ochii în fața acestor crime, deoarece ”avem cu toții această responsabilitate”.

”O responsabilitate de a pune capăt războiului și o responsabilitate de a lucra pentru pace. O pace dreaptă care să respecte Carta ONU și principiile sale fundamentale, integritatea teritorială a fiecărei națiuni suverane. O pace dreaptă care nu va dura niciodată dacă crimele rămân nepedepsite. Acesta este motivul pentru care aș dori să mă adresez direct fiecăruia dintre dumneavoastră, în jurul acestei mese. În calitate de națiuni responsabile, avem cu toții un rol de jucat în construirea păcii și stabilității globale. Aș dori să mă adresez în special stimabilului reprezentant chinez. Ați avertizat Rusia împotriva folosirii armelor nucleare, iar noi salutăm acest lucru. Acum vă cerem să mergeți mai departe. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să pună capăt acestui război criminal care face atât de multe victime. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să respecte principiile Cartei ONU”, a fost mesajul lansat de Charles Michel.

În încheiere, acesta a spus că ”trebuie să fim puternici, alături de cei atacați, în special aici, în Consiliul de Securitate. Acesta este motivul pentru care s-a născut această cameră și pentru care ne aflăm astăzi aici: pentru a spune <<nu>> agresiunii. Pentru a proteja pacea, securitatea și cooperarea, între oameni și între toate națiunile noastre”, a conchis președintele Consiliului European.