Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că are îndoieli cu privire la faptul că Regatul Unit și celelalte 27 de state membre UE vor dispune de suficient timp, în cele 11 luni ale perioadei de tranziție post-Brexit, pentru a ajunge la un acord referitor la viitoarele relații Londra-Bruxelles, după ce Marea Britanie va fi părăsit UE, lucru ce ar urma să aibă loc până pe 31 ianuarie 2020, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.
”Sunt foarte îngrijorată, având în vedere puţinul timp pe care îl avem”, a declarat von der Leyen pentru ziarul francez Les Echos într-un interviu publicat vineri.
”Nu este vorba doar de negocierea unui acord de comerţ liber, ci de multe alte subiecte. Mi se pare că, de ambele părţi, trebuie să ne întrebăm serios dacă toate aceste negocieri sunt realizabile într-un timp atât de scurt”, a precizat von der Leyen.
”Cred că ar fi rezonabil să facem un bilanţ la jumătatea anului şi, dacă este necesar, să acceptăm o prelungire a perioadei de tranziţie”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea și pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.
Acest lucru le va lăsa negociatorilor britanici și europeni doar 11 luni pentru a stabili detaliile viitoarelor relații.
Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția ca partea britanică să exprime această intenție printr-o notificare înaintată, cel târziu, până la 1 iulie 2020.
Boris Johnson și-a exprimat deja dorința de a nu prelungi această perioadă de tranziție. ”Nu există absolut niciun motiv pentru care între ianuarie 2020 și sfârșitul anului viitor, să nu putem să finalizăm acel acord de liber schimb și un parteneriat minunat cu UE, bazat pe tarife zero, cote zero”, a menționat prim-ministrul britanic în cadrul unei emisiuni a BBC, la mijlocul lunii noiembrie.
Având în vedere termenul scurt, se așteaptă ca Uniunea Europeană să acorde prioritate sectoarelor legate de comerț, pescuit și securitate, lăsând domenii precum cooperarea privind schimbul de date, transportul, inclusiv drepturile transportatorilor britanici sau orice alte prevederi pentru domeniul serviciilor pentru perioada post-2020.
Cel mai probabil, Uniunea Europeană va fi nevoită să-și îndulcească tonul prin minimizarea costurilor pe care Regatul Unit le-ar putea avea de înfruntat, pentru a convinge Londra să fie de acord cu ideea prelungirii perioadei de tranziție.
Acest lucru i-ar oferi lui Johnson șanse mai mari pentru a-și convinge Cabinetul, dar și pentru a evita o ieșire abruptă la 31 decembrie 2020.
În eventualitatea în care nu va exista niciun acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, atunci Londra va face comerț cu celelate 27 de state în baza regulilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului, lucru ce ar presupune tarife importante la bunurile britanice ce intră pe piața europeană.
