Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, înaintea celei de-a patra zi de negocieri maraton privind bugetul și relansarea UE: Intrăm într-o fază crucială. Avem nevoie de o soluție

Published

on

© European Union, 2020

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană intră luni într-o fază crucială a tratativelor privind obținerea unui acord asupra pachetului de relansare economică europeană, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

După trei zile și trei nopți de negocieri maraton, intrăm acum într-o fază crucială“, a declarat von der Leyen, sosind la cea de-a patra zi a summitului extraordinar consacrat negocierii pachetului de redresare post-COVID-19 de aproximativ 1.800 de miliarde de euro.

Deși negocierile între lideri au diminuat propunerea inițială a Comisiei Europene cu cel puțin 26 de miliarde de euro, de 1.100 de miliarde la 1.074 de miliarde în ce privește cadrul financiar multianual 2021-2027, șefa executivului european s-a arătat optimistă.

Am impresia că liderii europeni doresc într-adevăr un acord. Ei au arătat voința clară de a găsi o soluție și avem nevoie de o soluție“, a spus ea, afișând o imagine pozitivă asemenea cancelarului german Angela Merkel.

“Nu suntem încă la un acord, dar mergem în direcția bună”, a conchis ea.

Ursula von der Leyen a propus la 27 mai un pachet de redresare de 1.850 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro și un buget pe termen lung de 1.100 de miliarde de euro. La rândul său, fondul de redresare a fost compus dintr-o propunere de 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde împrumuturi. Pe baza acestei propuneri, președintele Consiliului European a prezentat la 10 iulie un document de negociere alcătuit dintr-un fond de 750 de miliarde de euro, cu aceeași compoziție, și un buget multianual de 1.074 de miliarde de euro.

Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Discuțiile începute vineri dimineață între liderii UE și aflate în desfășurare s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 450 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare și apoi la 400 de miliarde de euro, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În varianta cu 400 de miliarde de euro, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi. A existat, de asemenea, o propunere din partea statelor frugale de diminuare a acestui fond la 700 de miliarde de euro. Cea mai recentă propunere aflată în discuție este de 390 miliarde de euro sub formă de subvenții și 360 de miliarde de euro împrumuturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și-a depus oficial PNRR-ul de 6,6 mld. de euro la Bruxelles. Comisia Europeană continuă discuțiile cu Olanda, singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR-ul

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a primit astăzi oficial un plan național de redresare și reziliență (PNRR) din partea Bulgariei. Acest plan prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care Bulgaria intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Prezentarea planului are loc în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile bulgare.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Acesta va juca un rol esențial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei

Bulgaria a solicitat subvenții în valoare totală de 6,6 miliarde EUR în cadrul RRF.

Planul bulgar este structurat în jurul a patru piloni: Bulgaria inovatoare, Bulgaria ecologică, Bulgaria conectată și Bulgaria echitabilă. Planul include măsuri în domenii precum decarbonizarea economiei, educația și competențele, cercetarea și inovarea, industria inteligentă, eficiența energetică, agricultura durabilă, conectivitatea digitală, incluziunea socială și asistența medicală. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a MRR până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte domenii emblematice europene.

În perioada următoare, Comisia va evalua planul Bulgariei pe baza celor unsprezece criterii stabilite în Regulamentul privind MRR și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul dedică cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și cel puțin 20 % tranziției digitale.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență. Ea va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

O decizie din partea Consiliului UE este așteptată în cazul României pe 28 octombrie. 

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite României concentratoare de oxigen și medicamente pentru tratarea numărului mare de pacienți cu COVID-19

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență, Comisia Europeană mobilizează asistență pentru România în vederea tratării numărului mare de pacienți cu COVID-19 din țară, a anunțat vineri, 15 octombrie, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

„UE este alături de România, în timp ce COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare la adresa vieții omenești și pune la grea încercare sistemul de sănătate. Aș dori să mulțumesc Danemarcei, Italiei, Poloniei și Olandei pentru asistența promptă acordată României. România a fost un membru foarte activ al familiei de protecție civilă a UE, ajutând alte țări pe tot parcursul pandemiei. Cele mai recente livrări către România dovedesc că solidaritatea UE funcționează în ambele sensuri”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, UE a furnizat 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Olanda, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia și 5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin acest Mecanism. 

Citiți și

România va primi 250 de concentratoare de oxigen prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19

Ministerul Sănătății a solicitat activarea Mecanismului de protecție civilă al UE pentru achiziționarea a 12.700 de flacoane de Tocilizumab

Menționăm că Ministerul Sănătății (MS) a solicitat în această dimineață Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu anticorpi monoclonali neutralizanți a unui număr de 40.000 bolnavi COVID-19, potrivit unui comunicat

„Există promisiuni de sprijin și din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenția noastră de activare a mecanismului de protecție civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienților noștri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

În contextul actual al valului 4 al pandemiei de COVID-19 este necesară asigurarea accesului bolnavilor COVID-19 cu forme usoare și medii la tratament cu anticorpi monoclonali neutralizanți.

Reamintim că, marți seară a fost primită o donație de 5200 fiole de anticorpi din partea statului italian, ca recunoștință a Regiunii Lombardia pentru ajutorul pe care țara noastră l-a acordat în anul 2020, atunci când a trimis echipe de medici și asistenți medicali care au lucrat în spitale din Brescia și Lecco.

Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19.

De la începutul pandemiei, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a coordonat și cofinanțat livrarea a peste 190 de milioane de echipamente medicale și de protecție personală, a consolidat spitalele cu personal medical suplimentar și a furnizat vaccinuri și alte echipamente esențiale în peste 55 de țări. În plus, UE a instituit o rezervă medicală strategică rescEU și un mecanism de distribuție în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Rezerva permite livrarea rapidă a materialelor medicale găzduite de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat miercuri, 13 octombrie, primul raport privind egalitatea de gen, ce prezintă realizările femeilor și dezavantajele cu care se confruntă acestea în regiunile Uniunii Europene, oferind o imagine exactă a regiunilor din Europa în care femeile au cele mai multe realizări precum și a celor în care acestea se confruntă cu cele mai mari dezavantaje, potrivit unui comunicat

Documentul se bazează pe doi indici special elaborați: „indicele realizărilor în rândul femeilor”(FemAI) și „indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile”(FemDI). Aceștia indică atât regiunile în care femeile au realizări mai multe, cât și zonele în care femeile sunt dezavantajate în comparație cu bărbații și abordează două aspecte specifice și complementare ale egalității de gen.

Astfel, în unele regiuni ale Uniunii Europene, femeile reușesc să se dezvolte, în timp ce în altele sunt reținute.

Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se constată în regiunile din nordul Europei, Finanda înregistrând cel mai mare scor. La polul opus, cel mai mic scor se observă în regiunile Uniunii Europene din sud-est. 

Astfel, se observă că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje, în timp ce femeile din Grecia şi România întâmpină cele mai mari dezavantaje. Cele patru regiuni cu cele mai mici dezavantaje sunt Auvergne, în Franţa, regiunile spaniole La Rioja şi Galicia, şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa.

Mai mult, documentul arată că, în medie, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și sunt mai puțin dezavantajate, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.

În general, regiunile cu un indice mai scăzut de performanță în rândul femeilor au un produs intern brut pe cap de locuitor mai scăzut, în timp ce regiunile cu un nivel mai ridicat de realizări în rândul femeilor se bucură de un nivel mai ridicat de dezvoltare umană. În cele din urmă, calitatea guvernării este mai ridicată în regiunile în care femeile au realizări mai multe.

Rezultatele ediției din 2021 a monitorului arată că cel mai înalt nivel de realizare a femeilor este înregistrat în regiunile nordice, cu cel mai mare scor în regiunea capitalei Helsinki-Uusimaa. La polul opus, cel mai mic scor al indicelui se observă în regiunile Sud-Est din România. Regiunea franceză Auvergne are cel mai mic dezavantaj, în timp ce regiunea greacă Sterea Ellada are cel mai mare dezavantaj.

„Sunt încântată să vă prezint această activitate inovatoare de cartografiere a „plafonului de sticlă” cu care se confruntă femeile la nivel regional în Europa. Raportul demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta femeile să beneficieze de aceleași oportunități ca bărbații. Comisia va continua să depună eforturi susținute în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen”, a transmis comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu13 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ13 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.15 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA19 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.20 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac21 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending