Un nou cadru conceptual privind amenințările hibride, conceput de cercetători, are ca scop creșterea gradului de înțelegere a amenințărilor hibride și facilitarea elaborării unor măsuri eficiente pentru îmbunătățirea rezilienței la aceste amenințări, informează Comisia Europeană.

În colaborare cu Centrul de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride (Hybrid CoE), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a elaborat un cadru conceptual care descrie componentele amenințărilor hibride în ceea ce privește actorii, obiectivele, instrumentele acestora, domeniile care pot fi compromise, precum și diferitele faze de acțiune.

Conceptul de „amenințări hibride” se referă la acțiuni coordonate întreprinse de actori statali ostili sau nestatali cu scopul deliberat de a submina sau de a dăuna statelor democratice.

Deși subiectul este prioritar pe agenda politică, înțelegerea amenințărilor hibride este adesea limitată la experiențele trecute și la formele cunoscute de interferență, cum ar fi dezinformarea și terorismul.

Luând cuvântul în cadrul evenimentului de lansare a cadrului conceptual, Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„UE are capacitățile și know-how-ul necesare pentru a-și consolida reziliența împotriva amenințărilor hibride. Dar trebuie să înțelegem problema în profunzime pentru a putea proiecta un răspuns eficient. Avantajul nostru este că ne fundamentăm acțiunile politice în domeniul științei. Cadrul conceptual este o parte esențială a acestui proces. Acesta oferă o descriere cuprinzătoare a amenințărilor hibride, a actorilor și a instrumentelor care pot fi utilizate împotriva țărilor UE.”

Activitatea vizează facilitarea detectării timpurii a amenințărilor hibride, identificarea lacunelor în materie de pregătire și răspuns și elaborarea de măsuri eficiente pentru combaterea acestui fenomen complex. În acest sens, echipele de cercetare solicită o abordare globală a societății, care reunește toți actorii civili, militari și politici pentru un răspuns mai eficace la amenințările hibride.

Înțelegerea amenințărilor hibride moderne

Conceptul de amenințări hibride nu este nou, dar instrumentele și tehnologiile moderne, precum și nivelurile crescute de conectivitate au permis actorilor din spatele amenințărilor hibride să organizeze atacuri cu efecte potențial devastatoare.

Atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și interferența electorală pot face parte din activitatea de amenințare hibridă, însă niciuna dintre ele nu constituie de sine stătător o amenințare hibridă. 

Campaniile hibride pot fi o combinație între mijloacele convenționale și cele neconvenționale, inclusiv războiul clasic, atacurile cibernetice, știrile false și interferențele electorale. Acestea sunt concepute pentru a fi dificil de detectat sau de atribuit unei persoane sau unui grup.

Actorii care stau la baza acestor acțiuni urmăresc să creeze ambiguitate și confuzie prin estomparea granițelor a ceea ce este adevărat și a ceea ce este fals, a ceea ce este acceptabil și ceea ce este un comportament inacceptabil, manipularea pragurilor legale și îngreunarea tragerii la răspundere a unui actor.

Obiectivul general al actorilor este de a submina încrederea publică în instituțiile democratice, de a pune în discuție valorile fundamentale ale societăților, de a câștiga influență geopolitică și de a slăbi capacitatea de luare a deciziilor a țărilor.

Comisia Europeană a anunțat joi, 26 noiembrie, câștigătorii Concursului european ”Social Innovation 2020”, o competiție provocatoare desfășurată în toate țările UE și în țările asociate programului Orizont 2020 și care solicită soluții inovatoare la problemele care afectează societatea europeană. 

Pe baza temei “Reimagine Fashion – schimbarea comportamentelor pentru o modă durabilă”, ediția din 2020 face un apel pentru idei și proiecte pentru a îmbunătăți impactul social și asupra mediului al pieței europene de modă prin dezvoltarea de noi produse, servicii și procese și modele inovatoare de afaceri.

Participanții câștigători sunt următorii:

• un mecanism românesc de sprijin legal pentru meșteșugari și designeri, WhyWeCraft: Cultural Sustainability in Fashion.
• un start-up belgian care ajută la simplificarea procesului de reutilizare și reciclare a textilelor, resortecs®;
• o platformă digitală croată care permite utilizatorilor să poarte ținute în realitate augmentată, Snake.

În plus, în fiecare an, juriul acordă un Premiu de Impact unuia dintre participanții care au ajuns în semifinale în competiția de anul precedent, pe baza rezultatelor pe care proiectul le-a obținut în ultimele douăsprezece luni. Câștigătorul anului 2020 este Empower, o companie care a adoptat o nouă tehnologie pentru a permite economia circulară, permițând depunerea și colectarea deșeurilor de plastic pentru recompensă financiară.

Cele trei proiecte câștigătoare vor primi un premiu de 50.000 EUR fiecare.

Concursul a fost deschis persoanelor, grupurilor și organizațiilor din statele membre UE și din țările asociate la programul Orizont 2020.

Concursul a urmărit să găsească idei care implică, dar nu se limitează la:

• Soluții pentru utilizare și consum durabile;
• Soluții pentru producție durabilă;
• Soluții pentru îmbunătățirea fazei de declin.

Proiectele trebuie să fie idei originale și pot propune noi modalități de combinare sau implementare a soluțiilor existente, sau adaptarea acestora la un context sau grup țintă diferit, dar nu pot fi copii ale acestora.

Plățile sumei de 100 de milioane EUR către Georgia și de 250 de milioane EUR către Iordania provin, pe de o parte, din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR destinat unui număr de zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, care are scopul de a limita consecințele economice cauzate de pandemia de COVID-19, și, pe de altă parte, din operațiunile aprobate în aprilie 2018 (pentru Georgia) și în ianuarie 2020 (pentru Iordania).

Plata sumei de 50 de milioane EUR către Republica Moldova provine în întregime din pachetul de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 3 miliarde EUR. Plățile legate de programele de urgenţă ale pachetului AMF fac obiectul acordului și al ratificării memorandumurilor de înțelegere (MoU) din ultimele luni.

Plata unor tranșe suplimentare va depinde de îndeplinirea condiționalităților politice stabilite în aceste documente și ar trebui realizată în 2021. 

Astfel, în cazul Georgiei, condițiile politice pentru programul său de AMF de 150 milioane EUR se referă la consolidarea gestionării finanțelor publice, îmbunătățirea guvernanței, reformele sectoriale și politicile pieței muncii.

Pentru Iordania, acțiunile de politică pentru programele sale de AMF de 700 de milioane EUR sunt mai cuprinzătoare, deoarece acoperă două operațiuni: gestionarea finanțelor publice, utilitățile, politica socială și a pieței muncii și guvernanța.

Pentru Republica Moldova, condițiile de politică pentru programul său de AMF de 100 de milioane EUR se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, a bunei guvernări și a luptei împotriva corupției, precum și la îmbunătățirea mediului de afaceri.

Punerea în aplicare completă și rapidă a programelor reprezintă o demonstrație importantă a solidarității UE față de aceste țări într-o perioadă de criză fără precedent.

Parlamentul European a aprobat în mai pachetul de împrumuturi în valoare de 3 miliarde de euro, pentru a ajuta următoarele zece țări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane de euro), Bosnia și Herțegovina (250 milioane de euro), Georgia (150 milioane de euro), Regatul Hașemit al Iordaniei (200 milioane de euro), Kosovo (100 milioane de euro), Republica Moldova (100 milioane de euro), Muntenegru (60 milioane de euro), Republica Macedonia de Nord (160 milioane de euro), Republica Tunisiană (600 milioane de euro) și Ucraina (1.2 miliarde de euro).

Fondurile vor contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și la crearea unei marje care să permită alocarea de resurse pentru protejarea cetățenilor și pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale pandemiei cauzate de coronavirus.

Fondurile, care beneficiază de condiții extrem de favorabile și care vor fi disponibile timp de douăsprezece luni, vor fi vărsate în două tranșe. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani.