Liderii de la Bruxelles au transmis în această seară semnale pozitive în legătură cu sprijinul statelor membre pentru crearea și implementarea unor certificate de vaccinare anti-COVID care să asigure libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene în contextul prevenției răspândirii infectării cu unele tulpini mult mai agresive ale noului coronavirus, mai ales în sezonul turistic estival. 

Cei 27 de lideri ai statelor membre s-au reunit prin videoconferință joi, 25 februarie, pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel, într-o conferință de presă comună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la eforturi pentru a continua o abordare comună privind certificatele de vaccinare, precizând, totodată că liderii europeni vor reveni asupra acestei chestiuni.

„Am fost de acord să ne continuăm activitatea pentru o abordare comună privind certificatele de vaccinare. Desigur, trebuie depuse mai multe eforturi în materie de digitalizare și cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății, dar am simțit în această seară din ce în ce mai mult convergență între noi în legătură cu acest subiect important, iar Consiliul European va reveni asupra acestui subiect”, a declarat Michel.

Citiți și Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

La rândul său, Ursula von der Leyen a declarat că Executivul European a colaborat cu statele membre pentru a hotărî asupra datelor necesare pentru un astfel de certificat de vaccinare, iar la finele lunii ianuarie acestea au decis ca certificatele în format digital să aibă un conținut uniform, care să ofere informații asupra vaccinului utilizat și care să se bazeze pe un identificator unic de tipul unui cod IBAN pentru fiecare astfel de document electronic.

Totodată, von der Leyen a precizat că Executivul European oferă sprijin tehnic pentru coordonarea standardelor privind datele electronice din aceste certificate de vaccinare, cum s-a întâmplat și în cazul aplicațiilor de urmărire a expunerii la COVID-19, pentru a crea „un gateway care conectează diferitele soluții naționale între ele, astfel încât aceste informații să fie interoperabile în timp”. În acest scop, șefa Comisiei a îndemnat statele membre să implementeze aceste soluții digitale în sistemele lor naționale de sănătate, precum și în sistemele de gestionare a frontierelor, însă a precizat că acest lucru „durează ceva timp; cel puțin trei luni”.

De cealaltă parte, oficialul european a atenționat că statele membre „vor trebui să meargă rapid cu implementarea dacă dorim ca un astfel de certificat să fie pus în aplicare până în vară”. Astfel, a insistat von der Leyen, dincolo de acordul asupra principiilor și tehnologiei, „statele membre vor trebui să asigure o implementare rapidă și completă în sistemul național de sănătate și în sistemele lor de frontieră”.

Nu în ultimul rând, șefa Comisiei Europene a recunoscut că încă există o serie de întrebări politice deschise cu privire la scopul final al acestor certificate, precum și la utilitatea lor în contextul în care nu există un răspuns clar legat de posibilitatea ca virusul să fie totuși transmis mai departe fie că oamenii au fost imunizați prin vaccinare sau prin contractarea bolii la un anumit interval de timp. Totuși, a spus von der Leyen, datele promițătoare din Israel, unde imunizarea s-a făcut cu vaccinurile Biontech-Pfizer, au arătat că, atunci când o persoană a urmat întreaga schemă de vaccinare, deci două inoculări, nu mai poate transmite boala.

În orice caz, aceasta a precizat că în cele din urmă este la latitudinea statelor membre să decidă ce doresc să facă cu aceste certificate de vaccinare, însă la nivelul UE, ele ar fi utile pentru protejarea pieței unice. 

Principala prioritate a Uniunii Europene este acum accelerarea producției și livrării vaccinurilor anti-COVID, precum și accelerarea ritmului campaniei de vaccinare în statele membre, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finele primei zile a reuniunii prin videconferință a liderilor europeni. Totodată, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul conferinței de presă comune că UE va fi primit 50 de milioane de doze de vaccin la finele lunii februarie de la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020. 

„Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri și vaccinări în întreaga Uniune Europeană. De aceea susținem eforturile Comisiei de a colabora cu industria pentru a identifica blocajele, a garanta lanțurile de aprovizionare și a extinde producția. Și dorim mai multă previzibilitate și transparență pentru a ne asigura că companiile farmaceutice își respectă angajamentele”,  a declarat Charles Michel. 

La rândul său, șefa Comisiei Europene a asigurat că Executivul European lucrează constant cu companiile biofarmaceutice pentru a sprijini mărirea capacității de producție a vaccinurilor anti-COVID, precum și pentru a facilita livrarea acestora,

„Colaborăm cu companiile pentru a crește producția și pentru a aborda blocajele în aprovizionare și asigurăm disponibilitatea rapidă a noilor unități de producție în Europa. Un bun exemplu recent este Biontech care și-a deschis noi fabrici în Austria și în Germania, la Marburg. Acest lucru a cauzat o mică întârziere, dar au recuperat cu livrarea vaccinurilor, iar fabrica de la Marburg, de exemplu, funcționează pe deplin. Până în iulie, vom putea produce 1 miliard de doze pe an, deci este un adevărat pas înainte”, a precizat von der Leyen.

Aceasta a mai spus că în prezent, în Europa funcționează 41 de unități industriale care contribuie la producerea vaccinului, existând posibilitatea ca multe altele să li se alăture. „Așadar, încurajăm puternic cooperarea dintre actorii industriali”, a adăugat șefa Comisiei Europene.

De asemenea, von der Leyen a precizat că instituția se ocupă și de gestionarea blocajelor din lanțurile de aprovizionare care merg de la ingrediente active la filtre specializate. 

Pe lângă subiectul privind producția și livrarea de vaccinuri în UE, liderii europeni au discutat astăzi și despre noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională. De asemenea, aceșstia au discutat despre lecțiile învățate din această criză pentru  a consolida sistemele de sănătate de la nivel național și a îmbunătăți coordonarea europeană.

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători între 2018 și 2030 pentru a răspunde cerințelor unei populații care îmbătrânește, potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).

Raportul, care analizează demografia în schimbare a UE și impactul asupra cererii din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung, constată că sporirea numărului persoanelor în vârstă a crescut cererea pentru acest tip de servicii, generând o cerere în creștere pentru o forță de muncă calificată.

O mare parte din această cerere este satisfăcută prin educația și formarea internă, în timp ce migrația din țări terțe și mobilitatea intra-UE au de asemenea un rol din ce în ce mai important de jucat.

În 2018, în UE erau aproape două milioane de lucrători în domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung care lucrau într-o țară diferită de cea în care s-au născut.

În timp ce numărul acestor lucrători născuți în străinătate a crescut în ultimii ani, ca procent din totalul lucrătorilor din domeniul sănătății (13,2%), este semnificativ mai mic decât în ​​alte țări, cum ar fi Marea Britanie sau SUA. De asemenea, acești lucrători nu sunt răspândiți uniform, mai mult de două treimi din angajați regăsindu-se în doar cinci țări ale UE: Germania, Italia, Suedia, Franța și Spania.

Raportul identifică mai multe provocări care, dacă sunt abordate, pot contribui la încurajarea mobilității și la deblocarea întregului potențial al migrației din țările terțe pentru a contribui la atenuarea presiunii deficitului de forță de muncă din aceste sectoare. Aceste provocări includ:

• În prezent, nu există un instrument sectorial specific pentru migrația forței de muncă din UE sau un instrument care să atragă lucrători străini din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung. Acest lucru înseamnă că lucrătorii potențiali trebuie să navigheze între diversele competențe și profiluri de ocupare a forței de muncă care există în întreaga UE și că nu există canale specifice de migrație pentru lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung;
• Cerințele privind migrația includ adesea recunoașterea calificărilor ca o condiție prealabilă pentru exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății. Procedurile complexe asociate cu aceasta reprezintă o provocare într-un context în care programele de educație și formare în domeniul sănătății diferă considerabil de cele din UE;
• Lucrătorii din domeniul îngrijirii pe termen lung, deși uneori nu au nevoie de calificări formale, îndeplinesc sarcini care implică un set de abilități informale greu de evaluat. Absența instrumentelor de evaluare specifice poate, de asemenea, descuraja recrutarea;
• Parteneriatele internaționale pentru recrutarea personalului medical și de îngrijire pe termen lung rămân în continuare limitate ca număr și acoperire.

Autorii raportului recomandă integrarea canalelor actuale de migrație a forței de muncă cu considerații mai specifice pentru sănătatea și sistemele de îngrijire pe termen lung, rămânând în același timp în conformitate cu Codul de practică global al OMS.

Acest lucru ar putea favoriza migrația înainte și înapoi, producând beneficii atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Ar implica, de asemenea, facilitarea recunoașterii calificărilor și activarea deplină a competențelor forței de muncă migrante și mobile din UE.