Într-un discurs rostit în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a acorda prioritate competitivității în urma provocărilor semnificative cu care se confruntă Uniunea Europeană. Adresându-se eurodeputaților, von der Leyen a reflectat asupra impactului profund al pandemiei COVID-19, al conflictului din Ucraina și al crizei energetice, subliniind rezistența Europei și eficiența politicilor proactive în evitarea unor potențiale catastrofe economice.
Von der Leyen a subliniat rolul unor inițiative precum SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență), NextGenerationEU și REPowerEU în protejarea a milioane de locuri de muncă și în facilitarea unei redresări economice solide. Contrar previziunilor sumbre privind șomajul în masă și recesiunea prelungită, Europa a devenit mai puternică, cu rate de ocupare a forței de muncă record și o inflație care se apropie de obiectivul de 2%.
Cu toate acestea, șefa Comisiei a recunoscut că șocurile provocate de crizele recente au afectat competitivitatea Europei. Ea a subliniat vulnerabilitățile industriilor europene care depind de energia rusească și de comerțul cu China, pe fondul tensiunilor geopolitice și al schimbării dinamicii globale.
Pentru a aborda aceste provocări, von der Leyen a prezentat o abordare cu mai multe fațete, axată pe patru factori-cheie care afectează costurile, prețurile și productivitatea în Europa.
În primul rând, ea a subliniat necesitatea de a mobiliza capitalul privat prin finalizarea Uniunii Piețelor de Capital (CMU), care ar putea debloca un plus de 470 miliarde de euro pentru investiții private anuale. Deși s-au înregistrat progrese, von der Leyen a îndemnat la acțiuni decisive pentru a depăși blocajele existente și pentru a pune în aplicare măsuri vitale, cum ar fi armonizarea normelor naționale și consolidarea supravegherii.
În al doilea rând, von der Leyen a subliniat importanța reducerii costurilor energetice, în special pentru industriile energointensive. Anticipând o potențială scădere a prețurilor la gaze datorită viitoarelor proiecte de export de GNL, ea a arătat că este imperios necesar să se dezvolte în continuare energiile regenerabile și să se investească în infrastructura energetică pentru a sprijini tranziția către o energie curată.
În al treilea rând, a abordat problema deficitului de forță de muncă și de competențe din Europa, pledând pentru investiții în educație și formare profesională pentru a debloca potențialul tinerilor și pentru a crește participarea femeilor pe piața muncii. Soluțiile flexibile pentru lucrătorii mai în vârstă și atragerea de talente din străinătate au fost, de asemenea, identificate ca fiind componente esențiale pentru abordarea deficitului de competențe.
În cele din urmă, von der Leyen a evidențiat importanța comerțului pentru prosperitatea Europei, menționând necesitatea unor acorduri comerciale echitabile și a unor condiții de concurență echitabile. Ea a subliniat importanța abordării unor probleme precum supracapacitatea și supraproducția structurală, evidențiind eforturile în curs de desfășurare în cadrul G7 pentru a elabora un răspuns mai cuprinzător.
În încheiere, șefa Executivului european și-a exprimat încrederea în capacitatea Europei de a depăși provocările și a reafirmat poziția continentului ca lider mondial în domeniul industriei și al inovării.
