O majoritate a Senatului american l-a susținut miercuri pe șeful Forțelor Aeriene americane, generalul Charles Q. Brown Jr., pentru a deveni cel mai înalt ofițer al armatei americane, în timp ce legiuitorii au trecut la confirmarea unora dintre cei mai înalți ofițeri ale căror promovări au fost blocate din cauza opoziției unui senator republican, relatează CNN.

Senatul a susținut cu 83 de voturi pentru și 11 împotrivă nominalizarea lui Brown de către președintele Joe Biden pentru funcția de președinte al Statului Major Întrunit.

Acesta va fi al doilea ofițer de culoare care va prezida Statul Major, după Colin Powell în urmă cu două decenii.

Senatul a avansat cu voturile pentru Brown și alți doi ofițeri militari de rang înalt, întrucât liderul majorității, democratul Chuck Schumer, a folosit o manevră procedurală pentru a ocoli un blocaj al senatorului republican Tommy Tuberville.

Tuberville a început să blocheze confirmările pentru posturile de rang înalt de la Pentagon în luna martie pentru a protesta împotriva unei politici a Departamentului Apărării, adoptată anul trecut, care oferă concediu plătit și rambursează costurile pentru cadrele militare care călătoresc pentru a face avort.

Brown și alți oficiali militari declaraseră că blocarea de către Tuberville a sute de promovări militare ar putea avea un impact de amploare în toate forțele armate, afectând trupele și familiile acestora și aducând atingere securității naționale.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, l-a felicitat pe Brown pentru confirmarea sa, i-a mulțumit lui Schumer pentru că a organizat votul și l-a criticat pe Tuberville pentru blocajul creat. „Ar fi fost deja timpul să confirmăm ceilalți peste 300 de militari nominalizați”, a declarat Austin într-un comunicat.

Nominalizarea lui Brown de către Biden, anunțată în luna mai, a urmat numirii lui Austin în funcția de prim secretar american de culoare al apărării, cea mai înaltă funcție civilă la Pentagon.

Confirmarea lui Brown înseamnă că americanii de culoare dețin pentru prima dată cele două poziții de top la Pentagon, o piatră de hotar majoră pentru o instituție care este diversificată în rândurile sale inferioare, dar în mare parte alcătuită din bărbați albi la vârf.

Schumer a deschis, de asemenea, calea pentru voturile din Senat privind nominalizarea de către Biden a generalului Randy George pentru a deveni șeful Statului Major al armatei și a generalului Eric Smith pentru a deveni următorul comandant al Corpului de Marină.

Brown îi va succeda generalului Mark Milley și va deveni primul general al Forțelor Aeriene care va ocupa această funcție de când generalul Richard Myers a renunțat la ea în 2005 – și doar al cincilea membru al Forțelor Aeriene din istoria de 73 de ani a acestei funcții.

Pilot de carieră pe avioane de vânătoare F-16, Brown va contribui cu aproape patru decenii de serviciu militar la cea mai înaltă funcție militară a națiunii, inclusiv în calitate de comandant în Pacific și în Orientul Mijlociu. De asemenea, acesta ar fi al doilea militar de culoare care ocupă funcția de președinte, după generalul de armată Colin Powell, care a ocupat funcția de președinte între 1989 și 1993.

Încadrat în 1984, Brown a fost atât instructor, cât și comandant al Școlii de Artilerie a Forțelor Aeriene ale SUA, una dintre cele mai exigente școli din cadrul armatei și întruchiparea conceptului de luptători Top Gun. De asemenea, a condus escadrile de vânătoare în Coreea de Sud și Italia înainte de a ocupa poziții cheie în comandamente importante din inima securității naționale a SUA.

În 2014, Brown a fost director de operațiuni pentru descurajare strategică și integrare nucleară pentru Forțele Aeriene ale SUA în Europa, la scurt timp după ce Rusia a invadat Crimeea; din 2015 până în 2016, a comandat Forțele Aeriene Centrale ale SUA, în timp ce SUA și aliații săi desfășurau o campanie aeriană împotriva grupării Statul Islamic; iar din 2018 până în 2020, a condus Forțele Aeriene din Pacific, chiar în momentul în care SUA și-au mutat accentul strategic de la combaterea terorismului în Orientul Mijlociu la descurajarea Chinei în Pacific.

Oficialii militari americani au marcat marți finalizarea unei modernizări de 34 de milioane de dolari la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, o bază strategică din centrul României, unde peste 100 de milioane de dolari sunt cheltuite pentru inițiative menite să extindă raza de acțiune a Forțelor Aeriene americane în sud-estul Europei, relatează publicația americană Stripes.

Lucrările la Baza 71 Aeriană includ o nouă facilitate de operațiuni a escadrilei, un hangar pentru avioane și o platformă de parcare, potrivit unei declarații de marți a Corpului de ingineri al Armatei SUA, menționează sursa citată.

Facilitatea de operațiuni va fi folosită ca “centru principal” pentru planificarea și dirijarea misiunilor care operează de la bază, a precizat Corpul de Armată.

Între timp, un nou hangar de aeronave de 14.000 de metri pătrați a fost proiectat pentru a găzdui mai multe avioane de război NATO.

“Aceste proiecte contribuie la asigurarea faptului că baza poate susține operațiunile avioanelor și echipajelor SUA și NATO”, se arată în comunicat.

România a fost un punct central pentru Pentagon, care încearcă să intensifice operațiunile în regiunea Mării Negre. Pe lângă avioanele de luptă, Forțele Aeriene zboară în mod obișnuit și drone MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii, oferind aliaților o capacitate suplimentară de supraveghere nu departe de granița României cu Ucraina.

Inițiativele de la Câmpia Turzii fac parte dintr-un program mai amplu de construcții la bază, care implică alte nouă proiecte și depășește în total 100 de milioane de dolari. 

Alte construcții în valoare de 220 de milioane de dolari au loc la alte instalații din România, inclusiv la un teren de antrenament din Cincu și la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, care servește ca principal centru de operațiuni al armatei americane în România.

Proiectele din România “contribuie la pregătirea și capacitatea de reacție a forțelor americane din Europa” și “consolidează apărarea și securitatea colectivă a aliaților din NATO”, a declarat Roger Vogler, șeful departamentului de inginerie și construcții

Fondurile pentru acestea sunt alocate prin intermediul Iniţiativei de Descurajare a US European Command, care se concentrează pe întărirea capabilităţilor militare prin pregătirea teritoriului NATO împotriva agresiunilor ruseşti.

Americanii au început în 2021 lucrările de modernizare ale Bazei Aeriana Câmpia Turzii în care SUA vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost alocate pentru anul trecut și au reprezentat cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021 prin intermediul Inițiativei pentru Descurajare Europeană, program lansat de SUA în 2014, după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea.

Trimisul american pentru climă, John Kerry, s-a întâlnit marți, la New York, cu vicepreședintele chinez Han Zheng și a subliniat necesitatea ca China să „își sporească ambiția” în eforturile de accelerare a decarbonizării și de reducere a emisiilor de metan, a anunțat Departamentul de Stat.

Kerry a vizitat recent China și s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xie Zhenhua, cei doi discutând despre măsurile politice și progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile pe care ambele țări le-au întreprins pentru a aborda schimbările climatice.

„Secretarul Kerry a reiterat urgența limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, ceea ce va necesita acțiuni ambițioase din partea Statelor Unite și a RPC (China)”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat publicat marți, după ce Kerry s-a întâlnit cu Han.

„Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea ca RPC să își sporească ambiția în eforturile de a accelera, printre altele, decarbonizarea și de a reduce emisiile de super-poluanți precum metanul.”

Vicepreședintele chinez a declarat că Beijingul și Washingtonul ar trebui să mențină dialogul și cooperarea în această privință.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce Han a purtat discuții cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, cele două părți convenind să mențină liniile de comunicare deschise.

Marți, în cadrul unui discurs rostit la Adunarea Generală a ONU, președintele american Joe Biden a declarat că administrația sa nu se va „decupla” de Beijing.

„Când vine vorba de China, vreau să fiu clar și consecvent”, a spus Biden. „Căutăm să gestionăm în mod responsabil competiția dintre țările noastre, astfel încât să nu se ajungă la conflict. Am spus că suntem pentru reducerea riscurilor, nu pentru decuplare, în relația cu China”, relatează Reuters. 

Biden a declarat că Beijingul și Washingtonul trebuie să coopereze în domeniul climei și a făcut referire la dezastrele naturale recente – valuri de căldură devastatoare, secete și inundații în întreaga lume – ca parte a unui „instantaneu” care spune „povestea urgentă a ceea ce ne așteaptă dacă nu reușim să ne reducem dependența de combustibilii fosili și să începem să facem lumea rezistentă la schimbările climatice”.