Economisirea trebuie „reabilitată”, inclusiv în politicile publice, în contextul în care deficitele bugetare și datoria publică au devenit o regulă la nivel global, iar România înregistrează cea mai rapidă creștere a datoriei din UE, subliniază viceguvernatoul BNR, Cosmin Marinescu, într-o analiză publicată pe blogul personal.
„Economisirea nu este, însă, doar o simplă acumulare de resurse, un fel de „bani albi pentru zile negre”, ci este baza economică a formării capitalului necesar producției și dezvoltării, pentru a beneficia de un consum sporit în viitor, iar „zilele negre” să fie și ele albe, precum banii. În acest sens, economisirea cultivă valori morale și comportamente economice, precum răbdare, precauție, chibzuință, disciplină”, a punctat Cosmin Marinescu.
Viceguvernatorul a aratăt că, în ciuda virtuților sale economice și morale, economisirea nu a beneficiat întotdeauna de recunoașterea rolului său. El a amintit că John Maynard Keynes a formulat „paradoxul economisirii”, prin care era pus sub semnul întrebării rolul acesteia în susținerea investițiilor și a creșterii economice, în pofida beneficiilor sale recunoscute în gândirea economică anterioară. În acest context, Marinescu precizează că economisirea merită reabilitată, în pofida dominanței consumului din prezent.
„În sfera privată și la nivel de individ sau familie, consumul pe datorie este totuși limitat, din rațiuni obiective care țin de durata vieții noastre active, sau prin forța normelor legale și procedurale. În schimb, asistăm la deteriorarea severă a comportamentelor asimilate economisirii în sfera politicilor publice. Mă refer la situația finanțelor publice, marcată de permanentizarea deficitelor bugetare și a datoriilor publice, ca efect al politicilor bugetare expansioniste promovate de aceleași teorii keynesiene. Începând din a doua jumătate a secolului XX, politicile publice au reflectat gândirea macroeconomică de tip keynesian și prevalența calculului politic, așa cum arată teoria alegerii publice”, a explicat acesta.
De asemenea, viceguvernatorul a menționat că, la nivel global, datoria guvernamentală brută se apropie de 100% din PIB. El subliniază că procesul de îndatorare continuă atât în cazul statelor emergente și în curs de dezvoltare, precum China, cât și în cel al economiilor dezvoltate, datoria SUA reprezentând aproximativ o treime din totalul global.
„Pe un trend similar, UE a înregistrat, în ultimii douăzeci de ani, creșterea datoriei publice cu circa 15 puncte procentuale, la peste 80% din PIB, însă ascensiunea datoriei în UE s-a produs totuși cu un ritm mai moderat, de sub 1 punct procentual anual. În context, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice dintre țările Uniunii Europene”, a adăugat Cosmin Marinescu.
Mai mult, viceguvernatorul a subliniat că, în aceste condiții, economisirea și valorile responsabilității economice trebuie reabilitate, astfel încât să ghideze politicile publice către obiective de sustenabilitate financiară.
„Atunci când statul face dovada responsabilității, prin bugete publice credibile și sustenabile, transmite populației și firmelor un mesaj coerent în favoarea disciplinei financiare. Altminteri, se deschide insidios capcana populismului economic, iar politicile publice recurg doar la soluții facile și pe termen scurt, bazate pe consum și deficite bugetare, în detrimentul investițiilor și al echilibrelor macroeconomice”, a spus el.
În final, Marinescu a precizat că educația financiară trebuie să reprezinte un obiectiv strategic pentru o societate civilizată, atât în ceea ce privește cultivarea comportamentelor adecvate de economisire și investire, la nivel de individ și în sfera mediului de afaceri, cât și în promovarea unor politici publice sănătoase, în consonanță cu principiile economiei de piață și ale sustenabilității financiare.
„Deși suntem, grație tehnologiei, doar „la un click distanță” de achizițiile de consum și gestiunea conturilor de economisire și investiții, educația financiară este indispensabilă pentru decizii corecte, iar dobândirea acesteia nu este la fel de spontană precum tehnologia, cerând eforturi consecvente. Educația financiară este un angajament asumat la nivelul Băncii Naționale a României și al statului român, prin Strategia Națională de Educație Financiară, la împlinirea căreia contribuim și prin aceste proiecte editoriale, având convingerea că dezvoltarea României se sprijină pe o gândire economică sănătoasă, atât în rândul populației, cât și al decidenților preocupați de politici publice sustenabile”, a conchis viceguvernatoul BNR.
