Cele mai importante economii bugetare le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și coerente, subliniază viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Într-un interviu pentru publicația Forbes publicat pe site-ul său, Marinescu pledează pentru un „pachet credibil de consolidare fiscală”, care ar putea genera o scădere semnificativă a dobânzilor la care România se împrumută, fapt ce va reprezenta „un beneficiu pentru sustenabilitatea datoriei publice”.
„Din păcate, nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale. În ultimă instanță, dincolo de poziții de principiu sau de modele fiscale consacrate, ceea ce contează acum este obținerea unui consens suficient pentru ca pachetul de măsuri al viitorului Guvern să fie credibil și eficient. (…) Trebuie să avem puterea de a privi și dincolo de problema deficitului bugetar, deoarece România a atins un prag de maturitate economică ce ne-ar putea permite să facem saltul către un nou nivel de ambiție și viziune de dezvoltare. Însă avem nevoie de regândirea politicilor publice, asigurând consecvent disciplină financiară și responsabilitate fiscală”, a menționat Marinescu.
Viceguvernatorul BNR consideră că provocările anului 2025 vizează trei aspecte:
1) calitatea construcției bugetare, care „explică acum amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată prin construcția bugetară de 7% din PIB”;
2) momentul ajustării bugetare, care „reduce aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, deci diminuează impactul acestora pentru anul curent”;
3) creșterea economică din 2025, care „a fost deja revizuită negativ la 1,4%, inclusiv pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul anului curent fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată, de 2,5%, în timp ce unele prognoze internaționale erau chiar mai optimiste”.
El consideră „pe deplin justificată prioritatea acordată măsurilor de reducere a cheltuielilor, însă acestea trebuie să se bazeze pe reforme structurale, bune practici administrative și creșterea calității serviciilor publice”.
„Sunt de părere că cele mai importante economii le putem face câștigând credibilitate prin măsuri clare și eficiente, ceea ce se va transfera în scăderea costurilor la care România se finanțează. De exemplu, față de cheltuielile cu dobânzile de aproape 30 de miliarde lei în 2023, în anul 2024 am cheltuit cu dobânzile peste 36 de miliarde lei, iar în 2025 se prefigurează deja dobânzi de peste 46 de miliarde lei. Estimez faptul că, urmare a adoptării unui pachet ferm de consolidare fiscală, dobânzile la care România va atrage finanțare pot scădea semnificativ, ceea ce va reprezenta un beneficiu real pentru sustenabilitatea datoriei publice”, a arătat Cosmin Marinescu.
Acesta s-a referit și la riscurile la care România s-ar putea supune dacă întârzie sau aplică incomplet măsurile fiscale ce vizează atingerea țintei de deficit de 7% din PIB în acest an, etapă intermediară spre punctul final de 3% din PIB în 2031.
„Riscurile sunt multiple și de natură sistemică, în sensul că ne privesc pe toți. O eventuală retrogradare a ratingului de țară nu este un exercițiu abstract sau formal, ci ar avea consecințe economice imediate: creșterea bruscă a costurilor de finanțare a datoriei publice, a dobânzilor la care se împrumută inclusiv sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor, restrângerea accesului la fondurile europene – care sunt o sursă majoră de investiții și dezvoltare. Toate acestea se reflectă în costul vieții și în nivelul de trai. În plus, pentru o economie care depinde semnificativ de finanțarea externă, credibilitatea este un bun public iar pierderea ei generează costuri sociale”, a atras atenția viceguvernatorul BNR.
Cosmin Marinescu a descris cum vede o reformă fiscală modernă și echilibrată, care să răspundă nevoilor de lichiditate ale țării, stimulând în același timp investițiile și echitatea socială.
Din punctul său de vedere, acțiunile vizează măsuri structurate pe două cadre temporale:
Pe termen scurt, „adică odată cu instalarea noului Guvern și prin rectificarea bugetară din următoarele săptămâni, prioritatea zero trebuie să fie recâștigarea controlului asupra execuției bugetare”, subliniază Marinescu.
Pe termen mediu, „este nevoie ca autoritățile să implementeze serios reformele din Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu. În ciuda rezervelor de încredere, Planul este actualmente principalul instrument de ajustare sustenabilă a deficitelor, negociat și asumat de România în relația cu Comisia Europeană”, mai arată acesta.
„O adevărată reformă fiscală trebuie să creeze, în mod predictibil, premisele echilibrării soldului activității de funcționare. Cu alte cuvinte, finanțarea cheltuielilor curente ar trebui integral asigurată din veniturile fiscale. În plus, cheltuielile cu investițiile ar trebui astfel reașezate încât să evităm risipa ori investițiile la care putem pune ghilimele, având ca prioritate absorbția fondurilor europene cu efect multiplicator ridicat. Reformele ar trebui să respecte principiul impunerii echitabile, să evite distorsiunile de politică fiscală, să asigure claritate și stabilitate legislativă, și să conducă la îmbunătățirea administrării fiscale. De altfel, obiectivele și etapele sunt evidențiate în cadrul jaloanelor aferente PNRR și avem nevoie de seriozitate maximă pentru realizarea acestora”, a conchis viceguvernatorul BNR.
