România se alătură Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în demersul de a expune public și a condamna încercările repetate ale Federației Ruse de interferență în procesele politice și electorale din state democratice, printr-o declarație emisă joi de Ministerul Afacerilor Externe, care precizează că România a susținut, de asemenea, adoptarea unei declarații a Uniunii Europene pe această temă.

“România își exprimă îngrijorarea față de utilizarea în creștere, la nivel global, a operațiunilor cibernetice în context electoral, amplificate de interferență în spațiul informațional, în scopul de a submina procesele democratice și încrederea în autorități în statele care împărtășesc aceleași valori și aspirații. În acest sens, considerăm deosebit de relevantă și expunerea recentă în Republica Moldova a acțiunilor de interferență hibridă vizând alegerile locale din noiembrie 2023. Manifestăm îngrijorare față de amploarea și complexitatea acestor acțiuni, pe care le considerăm inacceptabile”, transmite MAE.

Potrivit diplomației de la București, astfel de activități contravin normelor de comportament responsabil în spațiul cibernetic, agreate de toate statele membre ONU.

“Subliniem importanța respectării depline a acestora, în vederea menținerii stabilității și prevenirii conflictelor”, precizează Ministerul de Externe.

Uniunea Europeană și țările sale membre au condamnat joi “cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice și procesele electorale”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-o reacție de solidarizare cu Londra, care a acuzat că grupuri de hackeri sprijinite de serviciul de securitate rus FSB s-au aflat în spatele unor ”încercări susținute și nereușite de a interveni în procesele politice din Marea Britanie”, motiv pentru care MAE britanic l-a convocat pe ambasadorul rus.

Partidul Național Liberal este, începând de astăzi, membru al Uniunii Democrate Internaționale (International Democracy Union – IDU), cea mai mare alianță de partide de centru-dreapta din lume, cu peste 80 de membri din 60 de țări. Decizia a fost luată, în unanimitate, în cadrul Reuniunii Executive a Uniunii de la Washington, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Partidul Național Liberal este cel mai vechi partid de centru-dreapta din Europa și împărtășim aceleași valori de centru-dreapta cu membrii IDU, precum libertatea politică și individuală, egalitatea de șanse, sprijinirea mediului privat și respectarea statului de drept. Vom lucra cu celelalte partide membre pentru a promova aceste valori în România și în regiune. În contextul geopolitic actual, noi, partidele de centru-dreapta, trebuie să fim cât mai unite în apărarea liberalismului și valorilor noastre democratice peste tot în lume”, a declarat președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă.   

“Aderarea la Uniunea Democrată Internațională confirmă că Partidului Național Liberal este singurul partid de centru-dreapta din România recunoscut pe plan internațional. Această afiliere va crește și mai mult influența noastră la nivel internațional și va oferi noi oportunități de colaborare cu alte partide de centru-dreapta din Europa și din afara ei”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, care a reprezentat Partidul Național Liberal la reuniunea IDU de la Washington.  

Din IDU fac parte principalele partide de centru-dreapta din Uniunea Europeană, printre care Uniunea Creștin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania, dar și Partidul Popular European (cea mai mare alianță de partide de centru-dreapta din Europa). Partidul Republican din Statele Unite ale Americii, Partidul Conservator din Regatul Unit al Marii Britanii, Partidul Conservator din Canada și Partidul Liberal din Australia sunt, de asemenea, membre ale Uniunii Democrate Internaționale. 

IDU a fost înființată în 1983. Printre membrii săi fondatori se numără Margaret Thatcher (prim-ministrul Marii Britanii între 1979 și 1990), George Bush Sr (președinte al Statelor Unite ale Americii între 1989 și 1993), Jacques Chirac (președinte al Franței între 1995 și 2007) și Helmut Kohl (cancelar al Germaniei între 1982 și 1998).

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.