Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

de Siegfried Mureșan

România  a primit o alocare financiară de aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii ani, conform acordului la care au ajuns acum două săptămâni șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene.

Din cele 80 de miliarde de euro, aproximativ 46 de miliarde de euro vor proveni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Restul de 33 de miliarde de euro provin din Pachetul de Redresare Economică de 750 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul European cu scopul de a sprijini relansarea economică a țărilor membre după criza generată de pandemia de COVID-19. Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro. Acest instrument va fi principala sursă de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie. Eu sunt coraportor al Parlamentului European din partea Grupului PPE pe proiectul legislativ al acestei facilități.

Diferența dintre Bugetul Multianual al UE și Facilitatea de Reziliență

Bugetul Multianual va finanța în România în special acele priorități deja existente înainte de criza COVID-19 și care vor rămâne importante și după criza COVID-19. Va finanța în continuare politica de coeziune, adică investițiile în infrastructura de transport, în autostrăzi, în extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate, dar și agricultura și dezvoltarea rurală. Va finanța, însă, și noile priorități ale Uniunii Europene, precum tranziția la o economie verde, digitalizarea și inovarea.

Fără precedent în istoria Uniunii Europene este cel de-al doilea instrument: Pachetul de Redresare Economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite.

Prioritatea verii: proiectul legislativ al facilității care va decide unde merg banii

În ceea ce privește acest nou instrument, cel mai important lucru pe care trebuie să-l decidem până la finalul anului este, în mod concret, către ce domenii să investim banii.

Fiind coraportor al Parlamentului European pe această facilitate, lucrez în prezent alături de ceilalți doi coraportori exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani și în ce condiții. Este principala prioritate a mea în aceste săptămâni fiindcă obiectivul nostru este să prezentăm proiectul legislativ în Parlament până la finalul lunii august astfel încât să începem negocierile cu Consiliul UE și să adoptăm forma finală a legii până la finalul anului.

Scopul facilității: modernizarea statelor membre

În linii mari, rolul acestei facilități este de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Vor exista 6 piloni ai facilității: agenda digitală, tranziția către o economie verde, competitivitatea economică, coeziunea socială, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineret.

Este foarte important ca, pe lângă obiectivele generale ale acestui instrument, fiecare stat membru să aibă posibilitatea să facă investiții specifice în funcție de provocările economice și sociale cu care se confruntă.

Un instrument care va uni toate planurile naționale de relansare economică

Redresarea economică și modernizarea Uniunii Europene sunt obiective care pot fi îndeplinite cu cel mai mare succes la nivel european doar dacă există compatibilitate între toate planurile naționale de relansare economică.

De aceea, prin munca legislativă din următoarele luni, ne vom asigura că toate planurile naționale de investiții care vor fi finanțate din această facilitate sunt compatibile între ele și aduc plus-valoare, atât în țările respective, cât și la nivel european.

Facilitatea de Reziliență și Redresare: principalul instrument de finanțare a Planului de Investiții și Relansare al României

În urma acordului din Consiliul European, Facilitatea de Reziliență și Redresare devine principalul instrument de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.

Planul de relansare al României este în deplin acord cu prevederile și obiectivele generale ale acestei facilități europene. Mai departe, voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României este perfect compatibil cu fiecare capitol din Facilitatea de Redresare a UE, iar banii vor fi investiți cât mai repede în domeniile prioritare ale țării noastre.

Obiectivul este ca fondurile din cadrul acestui instrument să ne ajute să depășim mai repede criza economică din prezent, prin investiții orientate spre viitor.

Ca raportor al Parlamentului European, mă voi asigura că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României.


Nota redacției: Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din 2014, iar în legislatura 2014-2019 a devenit primul român negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene (2017). Din 2015 și până în 2019 a fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană. A fost reales în Parlamentul European în urma alegerilor din 26 mai 2019 și ocupă funcția de vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european. De asemenea, în 2019 a fost ales vicepreședinte al Partidului Popular European.

În actualul mandat, Siegfried Mureșan ocupă și poziția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, iar recent a fost desemnat co-raportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență din cadrul instrumentului Next Generation EU.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Solicitarea eurodeputatului Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură, de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural, inclusă în rezoluția Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Solicitarea vicepreședintelui Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, de alocare a 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural a fost inclusă în rezoluția care a fost aprobată joi de Legislativul european.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul român a solicitat alocarea acestei sume către acest sector grav afectat de pandemie care, înainte de criză, contribuia cu aproape 10% din PIB-ul României și angaja peste 300.000 de persoane.

”Salut adoptarea de către plenul Parlamentului European a rezoluției privind sprijinul de care sectorul creativ și cultural are mare nevoie în aceste momente. Am susținut activ această rezoluție și încă din luna iulie am solicitat Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre alocarea a 2% din Planul european de relansare pentru salvarea acestui sector puternic afectat de criza coronavirus. Votul de astăzi demonstrează că această solicitare a avut ecou la nivelul Parlamentului European și sper ca vocea tuturor celor care activează în domenii precum cinematografia, teatrul, muzica, literatura, fotografia sau industria cărții, arhitectura, publicitatea, design sau divertisment să fie auzită de către liderii europeni și de către guvernele statelor membre”, a declarat europarlamentarul român.

Victor Negrescu consideră că rezoluția promovată de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European este o formă de respect și de solidaritate cu oamenii de cultură și susține o intervenție mai amplă din partea Uniunii Europene și a statelor membre pentru susținerea sectorului creativ și cultural.

”Este o formă de solidaritate și o modalitate de a ne arăta respectul pentru oamenii de cultură și pentru cei care activează în industriile creative. Toți aceștia trebuie să știe că le suntem aproape și că încercăm să le oferim perspective pentru un viitor mai bun. Există și inițiative de sprijin de la nivelul societății, așa cum este și platforma CulturaDeAcasa.ro, pe care am lansat-o împreună cu colegii din PES activists România și care încearcă să promoveze cultura, oferind un spațiu ce reunește informații despre activități, soluții, evenimente și proiecte culturale. Dar este nevoie de intervenții mai ample și mai consistente din partea Uniunii Europene și a statelor membre. Și nu este vorba doar despre sprijin financiar, ci și despre un cadru european care să ofere garanții celor care activează în sectorul creativ și cultural”, a precizat Victor Negrescu.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a punctat în încheiere că pasul următor trebuie făcut de către Comisia Europeană și guvernele statelor membre, pentru a salva acest sector care reprezenta în medie 4% din PIB-ul european și angaja 7,8 milioane de persoane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending