Connect with us

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu avertizează: Lipsa unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament riscă să ne coste enorm privind accesarea banilor europeni și implementarea PNRR

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Iresponsabilitatea partidelor de dreapta și lipsa unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament riscă să ne coste enorm în ceea ce înseamnă accesarea banilor europeni și implementarea PNRR, avertizează eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Negocierile privind noul ciclu de finanțare european 2021-2027 sunt puternic întârziate, deși alte state deja au început programarea sau sunt la finalul discuțiilor, iar avansul pentru PNRR riscă să nu mai ajungă anul acesta mai ales că nu există până astăzi un plan aprobat de folosire a sa. Mai mult, incompetența PNL-USR de a asuma prin PNRR reforme anti-sociale, care nu au fost cerute de nimeni și care nu au sprijinul societății și Parlamentului, riscă să ne coste enorm pe viitor”, afirmă eurodeputatul.

La cele menționate, Victor Negrescu adaugă și „slaba reprezentare a României la nivelul Consiliului”, unde guvernanții sunt „incapabili să prezinte opinii și poziții serioase în apărarea intereselor țării noastre”.

„Reprezentarea României la nivel european nu este despre premii, ci despre prezentarea cu profesionalism a unor puncte de vedere serioase susținute de argumente și mai ales de exemple puternice ce pot convinge celelalte state europene”, subliniază eurodeputatul social-democrat. 

În context, acesta precizează că oficialii de la Bruxelles se așteaptă la „un guvern stabil capabil să livreze angajamentele asumate de România în plan european”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

Liderii socialiști europeni: Consiliul European trebuie să mențină viu visul european pentru toate țările aspirante

Published

on

© PES / Facebook

Șefii de guvern socialiști au îndemnat Consiliul European să trimită un semnal clar tuturor țărilor care aspiră să adere la Uniunea Europeană. „Un viitor european este posibil, iar noi vă vom sprijini pentru a-l realiza”, au transmis aceștia.

Reuniunea pre-summit a Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a cerut Consiliului European să sprijine statutul de candidat la UE pentru Ucraina și Moldova. Liderii PES au fost încrezători că acest lucru va oferi o ancoră credibilă pentru aspirațiile europene ale acestor țări și ale popoarelor lor într-un context geopolitic profund schimbat, servind, în același timp, pentru a încuraja guvernele să avanseze în continuare reformele necesare pentru procesul de aderare la UE.

Citiți și: DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Membrii socialiști ai Consiliului European și-au reiterat, de asemenea, apelul de a găsi soluții la problemele nerezolvate în ceea ce privește Macedonia de Nord și Albania, astfel încât negocierile de aderare la UE cu ambele țări să poată începe fără întârziere.

„Liderii UE trebuie să transmită un mesaj de speranță. Aceste țări care depun eforturi pentru aderarea la UE merită un semnal clar că Uniunea este, de asemenea, angajată față de ele și că le va sprijini în direcția unui viitor european. PES susține statutul de candidat pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Drumul spre aderare este unul lung și complicat. Diferite țări se află în etape diferite și este important ca fiecare dintre ele să aibă astăzi motive de speranță, inclusiv Macedonia de Nord și Albania. Trebuie să ne asigurăm că acest proces rămâne credibil, continuând cu atenție pe baza progreselor înregistrate, lucrând pentru a depăși împreună provocările”, a declarat președintele PES, Sergei Stanishev.

 

De asemenea, socialiștii europeni și-au exprimat din nou solidaritatea deplină cu Ucraina și au condamnat invazia brutală a Rusiei în această țară.

Partidul Socialiștilor Europeni cere Rusiei să își retragă imediat trupele și să respecte frontierele recunoscute la nivel internațional.

„Atacurile nediscriminatorii asupra civililor trebuie să înceteze, iar cei responsabili de astfel de atrocități și de alte crime de război trebuie să fie trași la răspundere. Europa trebuie să continue să ofere sprijin Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar, și să depună eforturi pentru a pune capăt războiului”, se arată în comunicatul citat.

Prim-miniștrii, comisarii și liderii europeni au îndemnat, de asemenea, Europa să acționeze în domeniul energiei.

„Cu unitate și determinare, UE trebuie să continue să elimine treptat combustibilii fosili ruși în favoarea altor furnizori, să stimuleze producția de energie din surse regenerabile și să depună eforturi pentru a asigura prețuri accesibile pentru cetățeni. UE trebuie să implementeze rapid Acordul verde european – creat de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans – în beneficiul cetățenilor și al planetei deopotrivă”, au transmis aceștia.

Partidele membre PES conduc șapte guverne ale UE – Germania, Spania, Suedia, Portugalia, Danemarca, Finlanda și Malta – reprezentând peste 36% din populația UE, și fac parte din coaliția de guvernare în alte șase state membre – Italia, România, Belgia, Bulgaria, Slovenia și Luxemburg. Nouă comisari europeni fac parte din familia PES.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G76 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO6 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending