Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Victor Negrescu consideră că ”ar fi o greșeală pentru România să accepte un buget UE pe 2024 fără revizuirea bugetului pe termen lung”: Revizuirea ”ar cuprinde și lucruri importante pentru țara noastră”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg 

Victor Negrescu, raportor din umbră pentru bugetul UE pentru 2024 din partea social-democraților din Parlamentul European, a atras atenția că ”ar fi o greșeală pentru România să accepte un buget UE pe anul 2024 fără revizuirea bugetului pe termen lung” deoarece această revizuire ”ar cuprinde și lucruri importante pentru țara noastră”.

Într-o discuție cu jurnaliștii desfășurată la Strasbourg unde legislativul european s-a reunit, eurodeputatul a făcut referire la trei aspecte care s-au regăsit pe agenda plenului reunit: bugetul UE, Schengen și Europa geopolitică.

A. Bugetul UE pentru 2024

Parlamentul Europeană și-a stabilit poziția de negociere cu statele membre cu privire la bugetul UE pentru anul 2024, astfel că va începe acum o perioadă de conciliere, existând două faze ale negocierii, conform explicațiilor oferite de Victor Negrescu: un termen, 13 noiembrie până la finalul zilei. Dacă nu ajung la un acord, atunci se vor relua negocierile în decembrie.

Potrivit eurodeputatului, ”perspectiva PE privind bugetul UE este legată de revizuirea bugetului european pe termen lung”.

”Acolo, bugetul prevăzut este de 197 de miliarde de euro, o creștere cu 6,4 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene și această perspectivă bugetară a Parlamentului European nu poate fi realizată decât dacă ajungem la un consens privind revizuirea bugetului pe termen lung. Nu avem evoluții spectaculoase în ceea ce înseamnă bugetul european pe termen lung pentru că țările membre nu au ajuns la un acord, la un consens”, și-a exprimat dezamăgirea acesta.

Negrescu, care probabil va fi raportor general pentru bugetul UE pentru 2025, a completat că ”perspectiva grupului S&D din PE și nu doar a noastră este că nu putem accepta un buget european trunchiat, care nu cuprinde și o revizuire reală a bugetului pe termen lung”.

”Țările membre și Comisia Europeană au introdus noi solicitări pentru bugetul european: au creat facilitatea pentru Ucraina –  în bugetul actual pe termen lung nu există bani pentru această facilitate – au creat programul STEP, rata dobânzii pentru a plăti împrumuturile luate pentru PNRR-uri este mai mare decât programul Erasmus. Ne aflăm în dificultăți în a plăti ce am împrumutat la nivel european. Mai mult, în bugetul european de anul viitor, țările membre contribuie cu 22% mai puțin la bugetul european pentru că am avut mai multe încasări prin resursele proprii europene și, automat, procedura face să dăm înapoi țărilor membre surplusul pe care îl acumulăm prin taxele comune”, a mai spus eurodeputatul.

În viziunea sa, ”obiectivul nu este să aprobăm un raport, ci să aprobăm un buget european coerent și consistent”, deoarece ”nu este o bătălie între cei care contribuie și cei care beneficiază, ci este un buget pentru a răspunde cerințelor și exigențelor noaste”.

”Revizuirea pe termen lung ar cuprinde și lucruri importante pentru țara noastră: posibilitatea ca țările aflate în prima linie  – mă refer la războiul din Ucraina – ar beneficia de fonduri suplimentare. În bugetul acesta pentru 2024 revizuit am depus o serie de amendamente incluse acolo prin care România ar beneficia de fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii limitrofe Ucrainei  – zona de nord-est în mod special – dar și pentru tot ce înseamnă investițiile pe care le facem pentru care Dunărea să fie navigabilă. Am inclus fonduri suplimentare pentru agricultură, cu amendamente explicite, ce vizează în mod special fermierii din regiunea noastră și acei bani nu ar fi obținuți dacă acceptăm un buget pe 2024 în marja bugetului pe termen lung agreat în prezent”, a detaliat Negrescu.

Din poziția de responsabil S&D în Comisia pentru buget pentru raportul Curții de Conturi Europene, acesta a criticat faptul că ”anumiți reprezentanți ai Comisiei Europene vehiculează destul de multe sume. Menționez că autoritățile bugetare, conform tratatelor, sunt Parlamentul European și Consiliul și ar fi oportun atunci când se fac promisiuni să fie și PE implicat”.

B. Aderarea României la Schengen 

Făcând trimitere la Consiliul JAI care începe joi, Victor Negrescu a reliefat că în plenara de la Strasbourg a fost aprobată și au fost discutate mai multe modificări ”ale regulamentelor europene privind zona de liberă circulație prin care am îmbunătățit mecanismele de digitalizare, dar am oferit posibilitatea României în a emite vize Schengen prin instituțiile diplomatice”.

”Prin acest raport se confirmă faptul că România are aceste capabilități în a emite vize Schengen. În respectivul raport se subliniază faptul că sunt state membre care nu au operaționalizat componenta de digitalizare și nu au capacitatea de a emite vize Schengen. Eu am luat cuvântul în plen. Am subliniat faptul că, în repetate rânduri, în ultimii trei ani, am amendat bugetul european pentru a include sume suplimentare pentru aceste componente, dar și pentru o aderare a României la spațiul Schengen. Chiar și pentru bugetul de anul viitor, un amendament pe care l-am depus eu în acest sens a fost inclus în forma pe care Parlamentul European va susține în negocierile privind bugetul european de anul viitor, dar și pentru bugetul european de anul acesta au existat sume tot printr-un amendament prin care l-am depus”, a continuat europarlamentarul.

B1. Raportul din Comisia AFCO privind procedurile legislative speciale la nivelul UE

Documentul coordonat de Victor Negrescu definește juridic mai multe aspecte importante în procesul de aderare al României la spațiul Schengen, mai ales în presiunea pe care o poate exercita România asupra Austriei.

”Apare obligația justificării legale a veto-urilor aplicate de țările membre, se definește ce înseamnă cooperarea loială prevăzută în tratatele europene și cum se evaluează o eventuală încălcare a acestui principiu, se menționează explicit blocajul aderării României la Schengen și întârzierea acumulată în luarea unei decizii. Definim ce se întâmplă în respectivele situații și oferim și alternative: a atacului la Curtea de Justiție a UE când procedurile sunt încălcate, alternativa invalidării veto-ului printr-o procedură specială prevăzută de tratate în această logică și definim posibilitatea schimbării mecanismului de vot prin adoptarea unui vot de tip majoritar, nu în unanimitate, existând premisele declanșării unui principiu prevăzut în tratate: procedurile tranzitorii”, a clarificat eurodeputatul.

Acesta a avansat și patru scenarii privind aderarea României la Schengen:

Optimist:  în luna decembrie ar urma să avem un vot pozitiv pentru România. Vom ști acest lucru cu câteva săptămâni înainte de respectivul Consiliu JAI pentru că documentele ce se aprobă în Consiliu sunt discutate în prealabil, în reuniunea ambasadorilor sau în reuniunile tehnice.

Al doilea scenariu:  un vot pozitiv, dar cu o perspectivă de aderare la spațiul Schengen ulterioară cu două variante: 1. Aprobarea aderării și România va intra, eventual, în două etape; 2. aprobarea aderării și aceasta s-ar putea realiza undeva începând cu 1 ianuarie 2025, după ce trec momentele electorale european și austriac. Victor Negrescu consideră că elementul esențial în acest caz este claritatea pentru a oferi certitudine. 

Al treilea scenariu: Posibilitatea unei amânări, adică rediscutarea acestui subiect undeva anul viitor, fapt ce ”ar oferi neclaritate și ar putea agita spiritele, dar ar putea crea un blocaj în ceea ce înseamnă procesul de aderare a României la Schengen”, conform europarlamentarului.

Al patrulea scenariu: să existe un vot, un blocaj, și în contextul acesta România să folosească alte mijloace, inclusiv posibilitatea de a ataca la CJUE acel veto în parteneriat cu instituțiile europene.

”Mâine (n.r. joi), la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, România își va susține cauza, arătând unde suntem astăzi, ce am făcut cu proiectul pilot finanțat de UE arătând că România merită să fie în Schengen și solicitând să avansăm cu acest dosar. Dacă vă uitați pe agenda Consiliului JAI, primul punct e legat de migrație. Austria reușește din nou să creeze o legătură între migrație și extinderea Schengen, ceea ce nu are nicio legătură”, a anunțat eurodeputatul.

Din punctul său de vedere, ”luna decembrie reprezintă un moment cheie pentru această discuție”.

”Forma în care va fi discutat acest subiect urmează să fie definită în perioada imediat următoare. Mâine (n.r. joi) am o întâlnire cu secretarul de stat pentru afaceri europene responsabil pentru președinția spaniolă pentru a discuta inclusiv acest aspect, care este scenariul președinției spaniole. Spania ne-a susținut. În scenariul inițial al președinției spaniole, această discuție ar fi trebuit să aibă loc deja acum, în octombrie, însă Comisia Europeană a cerut ca să discutăm acest subiect în decembrie. Am mers pe scenariul propus de Comisia Europeană care e valid pentru că acesta se bazează pe următoarea realitate: în luna noiembrie sunt alegeri în Olanda și dacă partidele pro-europene vor câștiga în Olanda atunci ar dispărea acel veto aplicat Bulgariei și Austria ar fi singura care blochează extinderea”, a evaluat europarlamentarul.

El a oferit și câteva detalii legate de etapele pe care le are de parcurs dosarul pe care îl coordonează în AFCO.

”La mijlocul lunii noiembrie, urmează să votăm în Comisia de afaceri constituționale și, ulterior, vom încerca să avem votul în plen cât mai repede. Deja, odată aprobat raportul în comisie, lucrurile vor fi clare și poate reprezenta un reper în acele negocieri din decembrie. Dacă veto-ul trebuie justificat juridic, nu văd cum Austria poate justifica un nou blocaj”, a detaliat Victor Negrescu,

Europa geopolitică 

Eurodeputatul a subliniat în plenul Parlamentului European ”nevoia unor răspunsuri clare din partea UE în ceea ce înseamnă începerea procesului de aderare pentru Republica Moldova în mod special, extinderea cu țările din Balcanii de Vest, răspunsul și solidaritatea pe care o afișăm cu Israelul și modul în care combatem terorismul, antisemitismul și discursul care incită la urmă și modul în care tratăm subiectul legat de migrație”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

Published

on

© Gabriela Firea - Facebook

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării, subliniind că educația trebuie să țină pasul cu generațiile digitale.

„Suntem în generația vitezei, a platformelor sociale, a tehnologiei și acolo trebuie să meargă și școala. Nu spre incultură, false modele, fake news și superficialitate”, a transmis Firea într-o postare pe Facebook.

 

În contextul dezbaterii privind modificarea planului-cadru pentru liceu, eurodeputata a atras atenția că Istoria și Geografia sunt discipline fundamentale care trebuie să rămână în programa școlară: „Istoria românilor și Geografia României sunt esența națională și trebuie să rămână printre materiile predate tuturor copiilor. Să schimbăm cum și cât predăm, nu ce predăm!”

Discuțiile referitoare la schimbările din sistemul educațional au generat controverse între specialiștii din Ministerul Educației, profesori, academicieni și părinți. Firea consideră că orice reformă trebuie făcută prin echilibru și dialog: „Avem mare nevoie de reformă, dar aceasta se poate face prin dialog și cale de mijloc.”

Referindu-se la dificultățile elevilor, eurodeputata a subliniat că problema nu este legată de numărul de ore alocat diferitelor discipline, ci de modul în care acestea sunt predate: „Mulți dintre elevi au lipsuri… nu pentru că li s-a predat prea multă Istorie sau Geografie și prea puțină Matematică sau Informatică, ci pentru că nu au înțeles ce li s-a predat.”

În calitate de membru al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, Firea a evidențiat și necesitatea sprijinirii cadrelor didactice: „Am un respect deosebit pentru cadrele didactice, iar acestea au nevoie de sprijin pentru a se reforma personal, pentru a găsi resursele interioare ca să vină la ore cu plăcere și să folosească metode noi de predare.”

În final, Firea și-a reafirmat angajamentul pentru îmbunătățirea educației: „Voi fi mereu adepta schimbărilor în bine ale sistemului de învățământ. Fără o educație de calitate, generațiile următoare sunt pierdute.”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele PE Victor Negrescu va organiza, în martie, „Romanian Digital Day” în Parlamentul European: Continui să lupt pentru ca economia românească a inovației să devină influentă la nivel european

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Europa de Est are un potențial enorm în domeniul digital, însă, din păcate, piața comună europeană rămâne fragmentată, iar numeroase bariere persistă între statele membre, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

„Chiar dacă avem exemple de succes, este în continuare dificil pentru companiile digitale din România să aibă acces la un contract direct cu o autoritate dintr-un alt stat membru UE sau cu instituțiile europene”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook. 

Acesta a propus, în cadrul evenimentului organizat de CEE Digital Coalition, la care a participat și directorul general responsabil din Comisia Europeană, patru măsuri-cheie și anume:

  • tratamentul corect al tuturor companiilor care participă la licitații publice și scoaterea barierelor nejustificate între statele membre;
  • un acces mai ușor la drepturile de proprietate intelectuală, reducerea birocrației și combaterea monopolurilor asupra certificărilor;
  • reforma sistemului de capital și financiar european pentru a permite accesul mai ușor la o finanțare la costuri reduse;
  • implicarea reală a companiilor în implementarea acordurilor comerciale.

„Continui să mă lupt pentru ca economia românească a inovației, care are o mare valoare adăugată, ce reprezintă 6% din PIB, să devină influentă la nivel european. Organizez, în luna martie, o nouă ediție a Romanian Digital Day la Parlamentul European”, a conchis Victor Negrescu.

Citiți și: Europarlamentarul Victor Negrescu, gazda celei de-a doua ediții a Romanian Digital Day: ”România merită să fie la masa discuțiilor privind transformarea digitală”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat la dezbaterea IciLEurope, găzduită de France 24, în cadrul căreia a subliniat importanța dialogului pentru identificarea soluțiilor pragmatice astfel încât viitorul relațiilor dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană să fie unul mai bun.

”Au trecut cinci ani de la Brexit, iar în tot acest timp am văzut efectele nefaste pentru britanici dar și cum cooperarea economică și de securitate dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană au fost afectate semnificativ. Astăzi, mai mult ca oricând, este esențial să găsim o cale de mijloc, agreată de cele două părți, pentru a reconstrui încrederea și colaborarea de care avem cu toții nevoie”, a precizat eurodeputatul.

Victor Negrescu și-a exprimat încrederea că ”actual guvern laburist”, cu care a avut numeroase discuții, ”este pregătit să conducă acest proces și să ne ofere un nou impuls relațiilor noastre bilaterale”.

Europarlamentarul a punctat, de asemenea, importanța protejării cetățenilor europeni și români care trăiesc în Regatul Unit.

”Ei merită ca drepturile lor să fie respectate și să trăiască fără temeri sau incertitudini. Am subliniat aceste aspecte în numeroasele întâlniri avute cu autoritățile britanice și europene responsabile. România și întreaga Uniune Europeană trebuie să rămână unite în demersul de a apăra interesele tuturor cetățenilor noștri, indiferent unde aleg să-și construiască viitorul”, a amintit oficialul european.

Ziua de 24 iunie 2016 a fost emisarul a două vești neașteptate: cetățenii britanici au decis, în proporție de 51.89%, ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, iar țara a rămas fără prim-ministru în urma deciziei artizanului Brexitului, David Cameron, de a-și da demisia din fruntea Guvernului. 

Britanicii fuseseză astfel invitați, pentru a doua oară în mai puțin de 50 de ani, să se pronunțe cu privire la problema aderării/rămânerii la/în Uniunea Europeană.

Prima consultare a cetățenilor a avut loc în 1975, când labursitul Harold Wilson, din dorința a scăpa de opoziția anti-europeană din propriul partid, a hotărât convocarea unui referendum privind apartenența țării la un club în care tocmai intrase după un decediu de negocieri.

La 5 iunie 1975, cetățenii britanici s-au pronunțat printr-un ”Da” răsunător pentru Europa. 17.378.581 (67.23%) au votat pentru rămânerea în Comunitatea Europeană, strămoșul Uniunii Europene, comparativ cu 8.470.073 (32.77%), cei care s-au pronunțat împotrivă.

După un travaliu al negocierilor care a durat ani, ieșirea oficială a Regatului Unit din Uniunea Europeană s-a produs la 31 ianuarie 2020, după ora Bruxelles-ului, 1 februarie 2020, după ora Londrei, cu addendumul că a existat o perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2020, care a permis acestei țări să se bucure de piața unică și uniunea vamală. 

Într-un recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), majoritatea britanicilor care au votat pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană și-au arătat deschiderea de a accepta acum o revenire la libera circulație în schimbul accesului la piața unică.

Mai mult, cel mai recent sondaj YouGov arată că sprijinul britanicilor pentru ieșirea Regatului Unit din UE a scăzut la un minim post-referendum de 30%. 

În prezent, Marea Britanie depune eforturi pentru a-și consolida cooperarea strategică cu Uniunea Europeană, semnând o declarație comună în acest sens.

Astfel, Londra va găzdui în această primăvară un summit destinat resetării relațiilor post-Brexit.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

U.E.16 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

U.E.16 hours ago

Ungaria preferă să achite o amendă de 1 milion de euro pe zi decât să primească imigranți din țări terțe

SECURITATE17 hours ago

NATO-DIANA | ICI București a prezentat la Defence and Security Days 2025 soluții avansate de securitate cibernetică 

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Sesiunea plenară a PE din februarie. Trei ani de război în Ucraina, Busola Competitiviății UE și tarifele administrației Trump, subiectele principale

U.E.17 hours ago

O fabrică de trenuri din Germania va fi transformată pentru a produce tancuri. Olaf Scholz: Vrem ca armata să fie capabilă să apere țara și aliații de toate amenințările viitoare

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputata Gabriela Firea pledează pentru adaptarea metodelor de predare la realitățile actuale din domeniul tehnologiei și comunicării

SUA18 hours ago

Germania înregistrează un excedent comercial record cu SUA, alimentând tensiunile cu Donald Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ6 days ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.1 week ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA1 week ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

ROMÂNIA2 weeks ago

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu

Trending