Connect with us

NEWS

VIDEO Bogdan Aurescu în Ungaria: ”Cheia relațiilor bilaterale româno-maghiare este dialogul și abordarea consensuală”

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut pe 7 mai 2015, consultări cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, cu ocazia vizitei de lucru pe care oficialul român a efectuat-o la Budapesta, se arată într-un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.

Semnarea documenteleor de interconectare la fibra optica

Semnarea documentelor de interconectare la fibra optică

Cei doi miniştri au evaluat stadiul actual şi perspectivele de consolidare ale relaţiei bilaterale româno-ungare, abordând o serie de teme de interes atât în ceea ce priveşte dialogul politico-diplomatic, cât şi cooperarea în domeniul economic, transfrontalier  şi sectorial.

Bogdan Aurescu a evidenţiat că o premisă esenţială pentru consolidarea relaţiei bilaterale, îndeosebi în actualul context geopolitic, este respectarea fundamentelor politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002.

„Cheia cea mai importantă este reprezentată de dialogul şi abordarea consensuală a tuturor aspectelor de interes care trebuie soluționate, dar şi a proiectelor comune – inclusiv atunci când vorbim despre protecția persoanelor care aparțin minorităţilor naționale”, a evidențiat ministrul Bogdan Aurescu în cadrul conferinței de presă.

Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că trebuie eliminate abordările de tip unilateral şi a solicitat părţii ungare ca abordarea consensuală să prevaleze în relaţia bilaterală, aceasta fiind singura modalitate care permite evitarea oricăror tensiuni artificiale create prin recurgerea la alte canale decât cele diplomatice, inclusiv mass-media.

Sursă video: Ministerul Afacerilor Externe

Bogdan Aurescu a arătat că abordarea consensuală corespunde normelor şi principiilor de drept internaţional care guvernează relaţiile dintre state şi cooperarea internaţională în acest domeniu specific şi este de natură să ducă la soluționarea aspectelor ce țin de minorităţi.

Şeful diplomaţiei române a reiterat, în acest context, importanţa acordată de partea română Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, cadrul de dialog convenit de cele două state prin Tratatul de bună vecinătate menit să identifice o soluţie comună la situaţiile cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat că negocierile pe marginea Protocolului celei de-a opta sesiuni a Comitetului au început încă din anul 2011, şi a exprimat dezamăgirea că, în pofida eforturilor depuse de partea română pe parcursul ultimilor patru ani, precum şi a dialogului constant cu omologul ungar pe această temă, nu a fost posibilă finalizarea acestuia anterior vizitei la Budapesta.

„Vreau să le mulțumesc colegilor noștri care au depus un efort consistent pentru a finaliza negocierea acestui document al Comitetului Mixt. Din păcate, sunt nevoit să constat cu dezamăgire că nu s-a reuşit finalizarea Protocolului, în ciuda eforturilor depuse. Am hotărât astăzi, împreună cu omologul meu, ca săptămâna viitoare acest efort să continue pentru finalizarea documentului şi identificarea soluțiilor reciproc acceptabile, corespunzând interesului ambelor state şi a minorităţilor acestora”, a explicat ministrul Bogdan Aurescu. Ulterior finalizării protocolului va fi convenită sesiunea plenară a Comisiei.

În ceea ce privește moștenirea Gojdu, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că a fost convenită, la propunerea sa, reluarea discuțiilor la nivel de experți pentru a identifica soluții în acest dosar.

În cadrul discuţiilor, a solicitat părţii ungare să pună în aplicare mandatul european de arestare emis în cursul zilei de ieri pe numele fostului deputat Marko Attila. A evidenţiat că aşteptarea părţii române este ca partea ungară să dea curs acestei solicitări.

O temă consistentă aflată pe agenda de discuţii a constituit-o aprofundarea cooperării economice, transfrontaliere şi sectoriale. Relaţia economică are un potenţial semnificativ, în condiţiile în care Ungaria reprezintă al treilea partener comercial al României, situându-se şi în anul 2014 pe locul 3 în ceea ce priveşte totalul schimburilor comerciale ale României, valoarea acestora ridicându-se la aprox. 7,3 miliarde de euro.

Ministrul ungar a fost de acord cu propunerea ministrului român ca în perioada octombrie-noiembrie 2015 să se desfăşoare la București o nouă reuniune a Comisiei Mixte Economice Interguvernamentale, ale cărei lucrări au fost reluate în 2014 după o pauză de 4 ani. Ministrul român a solicitat sprijinul părţii ungare ca „cercul oamenilor de afaceri româno-ungari din Budapesta” să devină funcţional în cel mai scurt timp, iar ulterior să fie transformat într-o Cameră de comerţ bilaterală româno-ungară, conform angajamentelor asumate anterior.

Cei doi miniştri au salutat dinamica deosebită a cooperării transfrontaliere şi finalizarea Programului de cooperare transfrontalieră România-Ungaria 2014-2020. Ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că acesta a fost deja aprobat de partea română, exprimând interesul de a menţine calendarul de acţiuni convenit, astfel încât programul să fie aprobat de Comisia Europeană în septembrie 2015. Totodată, au fost salutate progresele în ceea ce priveşte interconectarea şi darea în folosinţă a autostrăzii A1-M43 Nădlac-Arad (RO) – Szeged-Makó-Csanádpalota (H) în cursul lunii iulie 2015.

Cu ocazia vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind interconectarea la frontiera de stat româno-ungară a unei infrastructuri transfrontaliere de reţea optică.

O altă temă importantă discutată de cei doi miniştri au fost evoluţiile în materie de securitate energetică. Ministrul român a evidenţiat că România continuă să susţină alimentarea cu energie a statelor din regiune din surse diversificate şi sigure, având în vedere, în egală măsură, potenţialul intern şi accesarea de noi surse de aprovizionare. A subliniat potenţialul Mării Negre, inclusiv platoul continental românesc, ca viitoare sursă de energie pentru regiune. Totodată, a evidenţiat că România a sprijinit în mod constant integrarea pieţei şi dezvoltarea interconectorilor regionali în domeniul energiei.

Ministrul Bogdan Aurescu  a salutat colaborarea celor două state în ceea ce priveşte depunerea aplicaţiei pentru fonduri UE pentru proiectul Bulgaria-România-Ungaria-Austria din programul de Proiecte de Interes Comun aprobat de UE, necesare pentru finanţarea staţiilor de comprimare, ca parte a acestui coridor. A evidenţiat că în momentul finalizării instalării acestor staţii de comprimare, fluxul pe retur spre Ungaria va funcţiona la capacitate maximă pe interconectorul Arad-Szeged.

Cei doi miniştri au avut un schimb substanţial de opinii pe teme de actualitate ale agendei europene, cu accent pe vecinătatea estică/Parteneriatul Estic, evoluţiile din Republica Moldova şi Ucraina, relaţiile UE – Federaţia Rusă, combaterea ISIL.

În acest sens, ministrul român a reiterat susţinerea acordată de România pentru consolidarea relaţiilor UE cu statele din vecinătate, în cadrul Parteneriatului Estic, cu precădere în actualul context de securitate deosebit de complex. A exprimat speranţa ca Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga să fie unul de substanţă, principalul obiectiv pe termen scurt şi mediu fiind implementarea Acordurilor de Asociere încheiate cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, cele mai ambiţioase acorduri ale UE cu state partenere. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susţinerea pentru obiectivele europene ale Republicii Moldova şi pentru progresele realizate în vederea atingerii acestora.

Referindu-se la relaţia UE-Ucraina, miniştrii au exprimat sprijinul pentru o soluţie durabilă în estul Ucrainei, cu respectarea tuturor angajamentelor asumate la Minsk.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că poziţiile României, ca stat membru al UE, au fost şi sunt clar şi consecvent exprimate, în sensul menținerii regimului de sancțiuni până la aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk.

A evidenţiat că evoluţiile geopolitice şi de securitate recente din vecinătatea imediată demonstrează, o dată în plus, necesitatea unei voci comune şi a unei acţiuni solidare la nivelul statelor membre UE pentru a depăși actualele provocări, arătând că până în prezent, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO, s-a manifestat coeziunea necesară adoptării măsurilor la adresa celor care au atentat la suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Ministrul român a pledat, totodată, pentru menţinerea unei consecvenţe sporite în privinţa comunicării publice pe această temă, existând pericolul ca eventuale divergenţe între poziţiile statelor membre UE sau NATO cu privire la criza din Ucraina să inducă implicit ideea că agresiunile pot continua în vecinătatea estică.

Totodată, ministrul român al afacerilor externe a prezentat omologului sau iniţiativa României privind crearea unei Curți Internaţionale pentru combaterea terorismului, ministrul de externe ungar salutând această iniţiativa şi menționând susținerea Ungariei pentru concretizarea proiectului.

De asemenea,  ministrul Peter Szijjarto a mulțumit ministrului român pentru vizita la Budapesta, evaluând-o ca fiind un moment foarte important pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Şeful diplomației ungare şi-a exprimat angajamentul pentru rezolvarea oricăror problematici de pe agenda bilaterală în termeni civilizați, pragmatici şi corecți şi în conformitate cu normele europene.

În cadrul vizitei, ministrul român de externe a mai avut întrevederi cu preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Adunarea Naţională a Ungariei, Zsolt Németh, şi cu reprezentanţi ai opoziţiei democratice din Adunarea Naţională a Ungariei. La finalul vizitei de lucru, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria, care se va desfăşura la Capela românească din Curţile Gojdu.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ7 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA12 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.13 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA14 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE15 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO16 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G716 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA14 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending