Connect with us

U.E.

VIDEO Europa l-a omagiat pe Helmut Kohl, cancelarul german care a construit o Uniune fără sârmă ghimpată: ”Europa lui Kohl nu se temea să-și făurească propriul viitor”

Published

on

Peste 20 douăzeci de lideri europeni și internaționali, foști președinți, monarhi, dar și sute de personalități politice s-au reunit sâmbătă în hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg – oraș simbol al reconcilierii franco-germane – pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Helmut Kohl, cancelarul reunificării Germaniei, părinte al monedei euro și unul dintre cei trei cetățeni de onoare ai Europei.

Ideea unui omagiu european îi aparține președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, singurul lider actual care i-a fost coleg lui Helmut Kohl în Consiliul European din postura de premier al Luxemburgului.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Helmut Kohl acoperit cu drapelul european și purtat de către opt militari germani a fost instalat pe un catafalc ridicat în hemiciclu pentru această ceremonie, fără precedent în Uniunea Europeană, relatează presa europeană și internațională.

Trei coroane de flori au fost așezate în fața catafalcului: una în culorile drapelului Republicii Federale Germania, alta în numele Uniunii Europene și cea de-a treia în numele soției sale, cu inscripția ‘In Liebe, deine Maike’.

FOTO: EC Audiovisual

De la actuali lideri – Angela Merkel, Emmanuel Macron, Theresa May, Petro Poroșenko, Dmitri Medvedev Benjamin Netanyahu – la foști șefi de stat sau de guvern – Bill Clinton, Nicolas Sarkozy, Silvio Berlusconi, Felipe Gonzales – și la fostul monarh, Juan Carlos I, toți și-au luat rămas bun de la cel care a fost Helmut Kohl, cancelarul care a crezut în ideea lui Thomas Mann, cea a unei ”Germanii europene și nu a unei Europe germane”.

În cadrul ceremoniei, președinții celor trei instituții UE au fost primii care au luat cuvântul pentru a-și prezenta un omagiu.

Europa lui Kohl nu se temea să-și făurească propriul viitor” a spus Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, care a rememorat contribuțiile aduse de Helmut Kohl proiectului european. 

”Astăzi ne luăm rămas bun de la omul de stat german și european, iar eu îmi iau rămas bun de la un prieten de încredere care m-a însoțit ani mulți. Europa îi datorează mult”, a spus, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a făcut referire la ”un gigant” și ”un monument continental”.

”Puțini au fost cei în Europa care au înțeles, precum Helmut Kohl, care au înțeles importanța revoltelor din Europa Centralei și de Est pentru unificarea Germaniei și a Europei”, a precizat președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk.

Citiți și Premieră în istoria UE: Helmut Kohl, cancelar al reunificării Germaniei și cetățean de onoare al Europei, este omagiat în Parlamentul European

La ceremonie au mai luat cuvântul, apoi, fostul premier spaniol Felipe Gonzales, fostul președinte american, Bill Clinton și actualul premier al Rusiei, Dmitri Medvedev.

”Eram prieteni uniți de încredere, lucru rar întâlnit în relațiile politice. Helmut Kohl era o persoană extrem de loială și avea simțul istoriei”, a reamintit Felipe Gonzales, fost premier spaniol.

Fostul președinte american, Bill Clinton, i-a rugat pe toți cei prezenți să se gândească că toți cei care au avut o funcție publică să se gândească că Helmut Kohl le-a dat ocazia să facă parte din ceva mai măreț.

”Helmut Kohl ne-a dat nouă tuturor șansa să fim implicați în ceva mai presus decât noi înșine, mai presus de mandatele și carierele noastre. Toți, mai devreme sau mai târziu, vom fi într-un sicriu ca acesta. Singurul dar pe care putem să-l lăsăm în urma noastră este un viitor mai bun, să le lăsăm copiilor noștri libertatea propriilor alegeri și propriilor greșeli”, a spus Clinton.

”Helmut Kohl a știut foarte bine ce înseamnă războiul și a lucrat pentru a obține o Europă care să nu fie separată de tranșee și nici de frontiere. Rusia, propria mea țară, a fost partenerul său de încredere. Helmut Kohl a construit o Europă fără sârmă ghimpată, fără ostilitate”, a precizat și Dmitri Medvedev, premierul Rusiei.

Ultimele luări de cuvânt au aparținut președintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german, Angela Merkel.

”Dacă uneori ne lăsăm cuprinși de îndoială să ne gândim atunci la marele Helmut Kohl, cu toată recunoștința pe care i-o datorăm. Mult timp exemplul său ne va ajuta pentru a obține ceea ce ne trebuie pentru progresul comun: curajul și speranța”, a spus Emmanuel Macron.

”Ca tânăr a studiat istorie și, iată, acum și-a câștigat locul în cărțile de istorie. Helmut Kohl incorporează o epocă. Avem o Europă unită, o piață unică și asta i se datorează lui. Uniunea Europeană există în forma actuală și asta este strâns legată de Helmut Kohl”, a spus și Angela Merkel.

Citiți și Helmut Kohl a fost întruchiparea unei Germanii unite într-o Europă unită

Cancelar al reunificării Germaniei, cel mai longeviv lider german în funcție (1982-1998) și unul dintre susținătorii puternici ai integrării europene post-Război Rece, Helmut Kohl, a decedat pe 16 iunie la vârsta de 87 de ani.

În calitate de cancelar al Germaniei el este recunoscut intern nu doar pentru reunificarea țării, ci și pentru refacerea economică a Germaniei.

Venit în fruntea guvernului federal în anul 1982, Helmut Kohl a fost primul cancelar din istoria Germaniei Federale a cărui venire la puterea nu avea loc ca rezultat al alegerilor, ci după ce coaliția socialistă pierdea votul de încredere în Parlament.

Kohl a fost unul dintre liderii europeni care au susținut politica de destindere în raport cu țările din blocul comunist est-european și a militat pentru relațiile transatlantice. Anii post-Război Rece din mandatele lui Helmut Kohl vor rămâne, probabil, și cei mai des invocați de istorie.

Reunificarea Germaniei, atât în interiorul NATO, cât și în interiorul construcției europene, a fost posibilă prin consensul pe care Helmut Kohl l-a găsit în raport cu toți partenerii și aliații externi, fapt ce i-a permis acestuia să devină ”cancelarul reunificării”.

În anii 90, Kohl a susținut puternic extinderea și consolidarea Uniunii Europene, rămânând în istorie drept unul dintre ”părinții monedei comune euro” și un ”om liber al Europei”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

U.E.

52% dintre britanici susțin că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus unui referendum (sondaj)

Published

on

52% dintre britanici sunt de părere că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus referendumului, arată un sondaj de opinie dat publicității miercuri, cu numai 10 săptămâni înainte ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat de Kantar, arată că 52% dintre britanici sprijină organizarea unui referendum cu privire la acord, în vreme ce 29% sunt împotriva acestei idei. 19% dintre cetățenii Regatului Unit au răspuns că ”nu știu”.

În ceea ce privește proferințele electorale, Partidul Conservator, aflat la guvernare, ar fi votat de 42% dintre britanici, în vreme ce Partidul Laburist se află printre preferințele electorale a 28% dintre britanici.

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar 72 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending