Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă, a precizat Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale pentru Formare Profesională în Sistem Dual în România, în cadrul unui interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a atenționat că piața forței de ”muncă la nivel național înregistrază, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat”, o realitate car a condus la înființarea Autorității Naționale pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România.

Ion Gabriel Bratu a explicat că modelul ”după care ne orientăm este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică”.

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua, dragi prieteni, suntem la Autoritatea Națională Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, sună foarte complicat, dar oricum mult mai simplu față de situația din teren, acolo unde foarte multe companii private, dar și instituții publice din România, se plâng de lipsa muncitorilor calificați, o parte din soluție ține si de această Autoritate, condusă de domnul Ion Gabriel Bratu, președintele Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România.

Bună ziua domnule președinte!

Ion Gabriel Bratu: Bună ziua!

D.C.: Sunteți o instituție nouă, dar care are de rezolvat o problemă mai veche a României; multă lume își dorește o pregătire înaltă, o calificare în învățământul terțiar, universități ș.a.m.d., dar o parte importantă a economiei noastre depinde de muncitori calificați. Care este situația în acest moment în România?

I.G.B: Întrebarea este foarte pertinentă și este o realitate, realitate ce a condus la înființarea Autorității Naționale Pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România. Piața forței de muncă la nivel național înregistrează, cred, în toate domeniile de activitate, un necesar de forță de muncă, care nu mai poate fi suplinit, nu mai poate fi identificat și atunci s-a înființat această Autoritate, care să fie interfața între mediul de afaceri și școală. Este înființată de dată recentă, în decembrie anul trecut a apărut ordonanța de guvern. Eu sunt președintele acestei Autorități de două luni. Am reușit să depășim partea inițială organizatorică, în care ne-am stabilit un regulament, în care am înființat o Comisie de lucru, în vederea elaborării unei strategii, strategie care se va proiecta pe o perioadă mai lungă, pe termen scurt, mediu și lung; suntem în procedura de a scoate posturile la concurs și în toată această perioadă am încheiat o serie de protocoale de parteneriat importante, cu o serie de instituții, cu care trebuie să colaborăm ca să ne putem duce la îndeplinire misiunea.

D.C.: Mai pe scurt, ce rol aveți dvs. în acest context? Să puneți alături actorii privați, sau cei care au nevoie de forță de muncă și cei care ar trebui s-o pregătească?

I.G.B.: Rolul nostru este să identificăm, la nivelul pieței forței de muncă, care este necesarul de muncitori pe diferitele calificări și să venim cu ofertă către unitățile școlare, în special la nivel gimnazial, pentru că învățământul dual pentru nivelul 3, muncitor calificat, înseamnă învățământ obligatoriu, către care pot merge absolvenții claselor a 8-a, până la vârsta de 26 ani. Ca parteneri, avem semnat protocolul cu Camera de Comerț și Industrie a României, vom semna în perioada următoare, protocoale de colaborare cu opt Camere de Comerț Industrie și Agricultură, la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Vom începe săptămâna viitoare cu Pitești, peste două săptămâni cu Constanța, vor fi Mureș, Mehedinți, Piatra Neamț, astfel încât să fim ca interfață, să avem parteneri și Camerele de Comerț și Industrie, care până la urmă au rolul de a gestiona problematica operatorilor economici dintr-un județ sau dintr-o regiune de dezvoltare.

D.C.: Cât de gravă este situația în acest moment în România, din valorile pe care le aveți în acest moment?

I.G.B.: Din datele pe care le avem, necesarul forței de muncă este extrem de mare. Din discuțiile avute la a treia Conferință Națională a Industriei Ospitalității (turism, hoteluri, restaurante), datele lor statistice arătau un necesar de 100.000 de muncitori calificați. Dacă vreți un exemplu punctual, în urmă cu două săptămâni, am avut o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Dâmbovița, care vorbea despre ARCTIC Găești; numai acolo au nevoie de 5000 de muncitori și practic nu există domeniu de activitate, unde să nu se reclame lipsa forței de muncă.

D.C.: Ați spus de partea aceasta a industriei ospitaliere, ce alte industrii mai sunt afectate de lipsa forței de muncă din această categorie, calificată?

I.G.B.: Industria auto. Săptămâna trecută am fost, împreună cu o delegație de la DACIA- RENAULT, în vizită la Școala Profesională Germană Kronstadt de la Brașov, singura școală profesională cu personalitate juridică din România, care este cel mai bun exemplu de bune practici, în ceea ce privește acoperirea necesarului de forță de muncă, prin intervenția operatorilor economici privați.

Industria tipografică. Am avut o întâlnire cu Asociația Tipografilor Transilvăneni, cu participarea a peste 60 de operatori economici din toată Transilvania, cărora le-am explicat care sunt oportunitățile pe care le oferă învățământul dual și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească. Oportunitățile sunt legate de faptul că operatorul economic intervine de la selecția elevilor până la certificarea lor, că numărul de ore de practică în școlile profesionale în sistem dual este aproape de trei ori mai mare decât în școala profesională în sistem clasic, adică au 20% practică în primul an, 60% în anul doi, 72% în anul trei. Până la urmă, a fi un bun meseriaș și a fi un muncitor calificat bun, înseamnă să faci foarte multă practică. Practica se efectuează în cadrul companiei sau a firmei, cu tutori de practică de la firmă, cu un contract de practică încheiat între operatorul economic si elev sau părinte/tutore legal, în care operatorul economic își poate introduce condiții în ceea ce privește un anumit nivel al mediilor, notelor, absențelor.

D.C.: Pare o ecuație în care toată lumea are de câștigat. Comunitatea are de câștigat pentru că o parte, de obicei, e afectată de șomaj, de lipsă de perspectivă, mă refer acum la tinerii aceștia denumiți NEET (Not in Education, Employment or Training) și care se suprapun cu acest segment în care avem nevoie de calificare; aceștia au de câștigat, are de câștigat și compania care îi angajează pentru că are de-a face cu forță de muncă pregătită și care deja este familiarizată cu specificul de lucru.

I.G.B.: Perfect adevărat.

D.C.: Are de câștigat și școala pentru că nu mai pregătește niște oameni care n-au perspectivă și care nu se pot angaja niciunde, ci ei știu din start ce vor face în următorii ani. Și totuși de ce este așa de greu de pornit acest sistem? Ați dat un exemplu, mai sunt și alți operatori economici care au intrat în această logică. Mai aveți și alte exemple de succes la nivel național?

I.G.B.: Din datele la care lucrăm, la nivel național, sunt aproape 1000 de operatori economici care, intr-un fel sau altul, susțin formarea profesională în sistem dual. Începutul a fost într-adevăr timid. Într-o clasă se pot organiza trei calificări diferite, adică trei operatori economici, dacă fac o asociație pot sa formeze o clasă; poate au nevoie doar de 10 muncitori, nu au nevoie de 30 de muncitori. Propunerea noastră și strategia noastră este să reușim să înființăm școli profesionale cu personalitate juridică, de sine stătătoare, dacă se poate, pe unul, două domenii specifice, pentru că, dincolo de bursa profesională pe care statul o oferă, în valoare de 200 lei, există și bursa pe care operatorul economic este obligat să o plătească, alți 200 lei. Sunt operatori economici care oferă condiții de cazare, de masă, de transport, adică sunt și alte facilități care sunt deductibile pentru operatorii economici și care pot, la un moment dat, să concentreze elevii la o anumită școală profesională cu personalitate juridică,pe un anumit domeniu, pe o anumită calificare. Adică, pregătim mecanici auto, asta e ideea pentru DACIA- RENAULT, cât să aibă o școală profesională cu personalitate juridică care să pregătească forță de muncă pentru industria auto din România.

D.C.: Pe banii cui se fac toate aceste proiecte? Cine finanțează o astfel de școală profesională?

I.G.B.: Partea de cultură generală e finanțată de stat, prin Ministerul Educației, disciplinele de română, matematică, toate pe care le știm și se încadrează în ceea ce statul oferă, costul standard per elev care asigură plata profesorilor, la nivel de sistem; partea de bursă este asigurată tot de stat, fiind de minim 200 lei; bursă oferită de către operatorul economic, care este de minim 200 lei; sunt operatori economici care oferă 600 lei, 800 lei, chiar mai mult. Pe de altă parte, există și zone unde intervine Administrația Publică Locală, pentru că, până la urmă, școlile din punct de vedere administrativ au buget de la primării. Chiar Consiliul Județean se poate implica. Chiar în această primăvară a fost dată o lege, a trecut de Senat și e în vigoare, conform căreia, dincolo de aceste cheltuieli la care se angajează Primăria, de ordin administrativ, poate să intervină și cu alte sume în dezvoltarea și funcționarea școlii, din cote defalcate de TVA, deci mai au încă o pârghie financiară prin care pot susține școala.

D.C.: Ați discutat cu primarii? Cunosc aceste mecanisme pe care le pot utiliza?

I.G.B.: În județele în care am ajuns, cu siguranță, da. O parte importantă pentru noi a fost de a ajunge în cât mai multe zone ale țării, de a reuși să facem promovare, pe de o parte a oportunităților, a condițiilor, iar pe de altă parte, cred că ne-a reușit un proiect la București, pe care l-am derulat în ultimele doua luni, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în ceea ce privește întâlnirea la nivelul fiecărui sector cu elevii, absolvenți acum de clasa a 8-a, cu părinții lor și cu operatorii economici interesați să susțină clase pe învățământ dual. Cam 500 de elevi și părinți și peste 40 de operatori economici, de fiecare dată au venit, și-au video proiectat ofertele, ce calificări au, care sunt beneficiile, care sunt condițiile suplimentare(cazare, masă, transport, care e nivelul bursei), pentru că numai în acest fel reușim să ajungem să ne acoperim această nevoie de forță de muncă.

D.C.: Ați spus că există o vârstă de până la 26 ani, la care tinerii se pot încadra pentru tipul acesta de învățământ.

I.G.B.: Condiția este să fie absolvenți de 8 clase și până în 26 ani; chiar dacă au absolvit o școală, chiar dacă sunt în cursul liceului, absolvenți de liceu, se pot înscrie în școala profesională în sistem dual.

D.C.: Cum e certificat acest nivel de calificare? Din punct de vedere practic au avantajul că deja își găsesc un loc de muncă în timp ce studiază.

I.G.B.: Muncitor calificat, nivel 3 de calificare.

D.C.: Deci primesc certificate în baza cărora se pot angaja cu acea calificare.

I.G.B.: Ideea este că se pot angaja, au un loc de muncă asigurat. Operatorul economic care are nevoie de anumiți muncitori și susțin pregătirea practică a acestor elevi îi și angajează, la momentul în care se încheie contractul de practică, se deschide contractul individual de muncă. Aici, poate că legislația va fi îmbunătățită și avem în strategia noastră acest lucru, ca școala profesională să fie totuși, nu de 3 ani, ci de 3 ani și jumătate, cu un ultim semestru, al 7-lea, destinat exclusiv pregătirii practice și în felul acesta reușim să ajungem cu acești absolvenți la vârsta de 18 ani, când pot să încheie pe Codul Muncii, contractul individual de muncă.

D.C.: În România, din punct de vedere economic, dar și demografic, lucrurile arată destul de inegal. Noi ne dorim, desigur, coeziune la nivel european, cu Germania, cu Franța, dar uităm că avem disparități mari de dezvoltare în interiorul țării noastre, între regiuni, orașe, sate ș.a.m.d. Dacă ați face o comparație, care ar fi modelul de succes? Pentru că suntem tentați să ne gândim la partea din Vest, ca la un model de succes economic, dar acolo știm că sunt mari probleme cu forța de muncă, există o foarte mare ofertă, inclusiv în componenta industrială, multe investiții care, totuși, sunt afectate în dezvoltarea lor, de lipsa oamenilor, în timp ce în Sud, dar mai ales în Est, avem mai puține investiții, avem industrii mai puțin dezvoltate, un nivel de sărăcie, șomaj ceva mai ridicat. Cum ar putea regla astfel de soluții piața muncii din România?

I.G.B.: În primul rând modelul după care ne orientam este modelul sistemului de formare profesională inițială duală din Germania, un model de succes. Este adevărat că numărul orelor de practică este mult mai mare, că la nivelul celor 8 regiuni avem specific economic, specific demografic, specific geografic și atunci în funcție de fiecare regiune de dezvoltare în parte, strategia noastră va avea elemente specifice. Tocmai aceasta era ideea unor școli profesionale de sine stătătoare cu personalitate juridică pentru un anumit tip de calificare, specific regiunii respective. Ideal ar fi să reușim să avem poate în fiecare municipiu, reședință de județ, la nivel național o astfel de școală profesională cu personalitate juridică.

D.C.: Aveți, așadar, în față un model german. Modelul german funcționează, se pare, cu toate componentele sale, probabil că și în această zonă. De ce ați ales Germania?

I.G.B.: Am ales Germania pentru că s-au încheiat niște protocoale mai vechi, începând cu 2012, de când a pornit învățământul dual la Brașov, pe o relație cu școli profesionale similare din Germania, au fost schimburi între profesori, au fost profesori, tutori, care au mers (mă voi exprima neacademic) și s-au “școlit” în Germania, au văzut modelul, s-au întors și au încercat să-l implementeze și funcționează.

D.C.: S-au întors…..Există o problemă cu care ne confruntăm

I.G.B.: Retenția.

D.C.: Da, retenția personalului, pe de o parte și apoi tentația operatorilor economici de anvergură europeană sau internațională de a extrage forța de muncă deja calificată, poate uneori și cu tot cu capacitatea de producție și de a o duce în altă parte, poate în țara de origine a operatorului sau în alte părți. Este un risc? Sau, cel puțin pe această zonă de calificare, de obicei, operatorii economici europeni mari sunt interesați mai degrabă să îi țină aici pe muncitorii pe care îi pregătesc, decât să-i plimbe prin alte părți?

I.G.B.: De la operatorii economici, care investesc la momentul acesta în învățământul dual, nu am avut niciun semnal că s-a încercat aici calificarea forței de muncă pentru a fi mutată apoi în țara de origine sau în alte țări, în cazul firmelor mari. Este adevărat că majoritatea operatorilor economici, cu care am fost în discuții și care vor intra în ceea ce se cheamă Consiliul Consultativ al Autorității, care urmează a fi construit, vor niște condiții mai clare pentru a-i păstra în firmă pe elevi, după absolvirea școlii. Din legislația actuală nu se poate acest lucru, nu-i putem obliga să rămână, dar operatorul economic trebuie să-și asume această responsabilitate a unei culturi organizaționale, să-l facă pe acel copil să se simtă acolo bine, să fie bine îngrijit, ulterior, bine plătit. Dincolo de investiția în echipamente, în tehnologii, cea mai importantă investiție este cea în forța de muncă și depinde de operatorii economici ca acești copii să rămână viitori angajați. De exemplu, la Galați rata de retenție este de 80%. Și încă o precizare importantă, e doar o rentă progresivă. Dacă mă duc la școala profesională, nu înseamnă că trebuie să rămân muncitor calificat. Avem exemple de elevi, care au terminat școala profesională, au rămas angajați în companiile respective, au absolvit liceul la seral și acum sunt studenți.

D.C.: E bine că faceți această precizare. O parte importantă din cei care urmăresc acest interviu nu știu ce înseamnă „înainte”; „înainte” poate însemna în urmă cu 30 de ani sau mai bine de 30 de ani, când învățământul profesional, care era destul de bine organizat, era privit de părinți ca modalitate suplimentară de a-și motiva copiii, în sensul „Dacă nu vei învăța vei ajunge la șaibă, muncitor, te vei duce la profesională”. Era o formă peiorativă de învățământ, astăzi, din ce spuneți dvs., este, de fapt, o formă de calificare, o formă de ajuta un tânăr capabil și dispus să învețe, să se integreze poate mai rapid pe piața muncii, cu un salariu decent și o perspectivă sigură de viitor.

I.G.B.: Mentalitatea a rămas, din păcate. Aceasta este una din probleme și anume, mentalitatea că a urma o școală profesională reprezintă un eșec. Eu zic, dimpotrivă, că reprezintă o opțiune, opțiune de a face o școală care nu-ți acordă doar o diplomă, ci îți oferă un loc de muncă. Acesta este scopul final.

D.C.: Aveți o evaluare cam cât este salariul mediu sau care este speranța de salariu pentru un tânăr care termină această formă de pregătire duală și se angajează la firma care l-a sprijinit?

I.G.B.: Asta depinde compania respectivă și de posibilitățile pe care le are. Ca repere, pot să vă spun ca nivel de brusă. Dacă nivelul bursei este atât, probabil că și salariul este unul corespunzător. Țiriac Auto oferă 1450 lei bursă; și acesta este unul din motivele esențiale de a-l păstra după calificarea în firmă, cu un salariu corespunzător, un salariu civilizat. Din ce discutam în legătură cu industria ospitalității, de acea este necesarul de forță de muncă așa de mare, din cauza nivelului salarial scăzut.

D.C.: Ați afirmat că sunteți președintele Autorității de două luni, autoritate care nu are nici șase luni de la înființare, dar cunoașteți destul de bine situația din teren și evoluțiile. Ce veți face în continuare pentru a răspunde celor două provocări, cea de a-i convinge pe părinți sa-și lase copiii să se integreze într-un astfel de sistem, dar să convingeți și companiile să se integreze și ele în a oferi astfel de soluții, de pe urma cărora beneficiază toată lumea, de fapt. Ce urmează, ce vreți să faceți în acest an, aveți campanii de informare, evenimente?

I.G.B.: Avem campanii de informare, avem evenimente, vom face promovare, Chiar avem un serviciu promovare, un serviciu formare, un serviciu strict destinat operatorilor economici, astfel încât să încercăm, prin intermediul camerelor de comerț din regiunile de dezvoltare, să ne construim acest Consiliu Consultativ, în care să ne aducem toți operatorii economici, care deja investesc în dual și au exemple de bune practici și prin intermediul lor să putem să ne apropiem de zona de business, astfel încât să poată să știe care sunt facilitățile și care sunt oportunitățile care le asigură învățământul dual. Avem deja un acord de colaborare cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, prin care să ne apropiem de elevi, să reușim să promovăm la nivelul unităților școlare care sunt ofertele, să aducem cererea cu oferta față în față și să putem dezvolta această formă de învățământ.

D.C.: Care este aria potențială de tineri la care vă gândiți la acest moment? Ați vorbit de o nevoie doar în industria ospitalității de 100.000. Care este, însă, potențialul de piață căruia dvs. vă adresați ? Mă refer la tineri până în 26 de ani.

I.G.B.: Potențialul de piață este chiar de vârstă mai ridicată și aici vom încerca în perioada următoare să facem o corecție și să putem ridica pragul de vârstă până la 34 de ani, pentru că din statisticile date de IMS, la acest moment, avem în România aproape 1 milion de tineri cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, care nu se regăsesc nici la serviciu, nici într-o formare.

D.C.: Pot fi folosite și fonduri europene dacă ne referim la acești tineri NEET?

I.G.B.: Se pot folosi și fonduri europene. Avem aici o echipă de oameni care vor lucra strict pe partea de proiecte europene. Am depus, deja, două astfel de proiecte, sper să fie și eligibile. Tocmai pe această analiză pornită pe 4 județe, pe un număr de aproape de 1000 de elevi de la clasa a 6-a, până la clasa a 8-a, un proiect pe 3 ani în care să putem să urmărim ce se întâmplă cu ei, pe câți reușim să-i convingem să meargă, ca opțiune, către școala profesională în sistem dual, ce se întâmplă cu ei după, pentru că aici trebuie să avem , ceea ce nu avem la acest moment, o analiză a inserției pe piața forței de muncă a celor care nu reușesc să termine această școală profesională. În primul rând, va trebui să avem niște baze de date interconectate cu instituții similare, astfel încât să putem vedea analiza clară, corectă, reală, a acestor tineri către care ne îndreptăm ca și grup țintă.

D.C.: Vă mulțumesc pentru aceste informații. Când vorbim de infrastructura României ne gândim la autostrăzi, canalizări ș.a.m.d., dar uităm de infrastructura umană, cea care poate asigura nu doar creștere economică, ci și viitor pentru această țară. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest prim interviu și poate ne vom mai întâlni pentru a vedea care este impactul activităților pe care dvs. le derulați. Le dorim succes tuturor celor care vor intra în acest sistem pe care dvs. îl pregătiți și poate vom vedea în lunile următoare, în anii următori ce roade va da.

I.G.B.: Și eu vă mulțumesc pentru oportunitatea oferită!

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, are legitimitatea democratică de a obține această poziție, a afirmat Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, formațiunea care a câștigat alegerile europene în România și va trimite în Parlamentul European cel mai mare număr de eurodeputați, zece.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul oficial al câștigării alegerilor europene, Orban a reiterat sprijinul celui mai mare partid de centru-dreapta din România și a formațiunii victorioase la europarlamentare pentru ca Manfred Weber să devină viitorul președinte al Comisiei Europene.

”Am fost printre primele partide din Partidul Popular European care am susținut candidatura la funcția de președinte al Comisiei Europene din partea PPE a domnului Manfred Weber. Practic, suntem implicați în efortul partenerilor noștri din Partidul Popular European de a reuși desemnarea lui Manfred Weber ca președinte al Comisiei Europene. Avem argumente solide. Noi am fost susținătorii procedurii care este cât se poate de democratică și transparentă, conform căreia prima șansă de a fi desemnat președinte al Comisiei Europene trebuie să fie a candidatului formațiunii politice care câștigă alegerile, care să fie prezentat dinainte, care să fie cunoscut de toți cetățenii din toate țările europene și, într-un fel, desemnarea președintelui Comisiei Europene să se facă pe baza votului oamenilor. Ceea ce s-a și întâmplat. Partidul Popular European a câștigat alegerile. Și în România am câștigat alegerile. Am câștigat alegerile în foarte multe țări (…) Practic, PPE beneficiază de cea mai mare încredere la nivel european, are grupul cel mai puternic și cred că acesta trebuie să fie cel mai puternic argument în desemnarea lui Manfred Weber, candidatul oficial, prezentat cetățenilor Uniunii Europene pentru că are legitimitate în obținerea acestei funcții de președinte al Comisiei Europene”, a declarat Ludovic Orban.

Citiți și BEC: Rezultate FINALE. Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European. Zece provin de la PNL

Președintele PNL a criticat jocul politic pe care președintele francez Emmanuel Macron și liberalii europeni încearcă să-l facă și să genereze o situație prin care viitorul președinte al Comisiei Europene să fie numit în urma unor negocieri în spatele ușilor închise.

”N-am înțeles ce joc au făcut Macron (n.r. – președintele Franței) și ALDE, care a fost în principiu de acord cu această procedură. Este un joc prin care vor să lase la masa negocierilor în spatele ușilor închise decizia de a stabili președintele Comisiei, care e un personaj cheie în arhitectura europeană viitoare. Pentru mine, lucrurile sunt foarte clare: cetățenii europeni au acordat cea mai mare încredere partidelor din Partidul Popular European. Noi am prezentat candidatul în toate țările europene. Noi am avut chiar cinstea ca Manfred Weber să vină în România și să-și prezintă programul pentru prima dată. Am făcut campanie lui Manfred Weber, l-am prezentat publicului din România. Suntem angajați total în susținerea candidatului Manfred Weber”, a continuat Orban.

Liderul liberal a arătat că beneficiile pentru România ale numirii lui Weber în fruntea Comisiei Europene stau în relația foarte bună dintre Manfred Weber și președintele Iohannis, pe de o parte, și de eurodeputații PNL, pe de altă parte.

”În Europa contezi, în măsura în care ești serios, te ții de cuvânt și ai întotdeauna argumente pentru poziția pe care o exprimi. (…) Ne vom bate pentru interesele României. Nu întâmplător în competiția pentru procuror-șef european a contat enorm implicarea Partidului Național Liberal”, a mai arătat Orban. 

Vorbind despre obiectivele PNL la nivel european, dar și național, liderul PNL a vorbit că multe dintre acestea depind și de preluarea guvernării.

”Primul obiectiv este ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. (…) Într-un an de zile de la preluarea guvernării putem să obținem ridicarea MCV. Și pentru Schengen se creează o anumită legătură, chiar dacă nu e o legătură directă. Mulți folosesc acest mecanism” în privința împiedicării aderării României la Schengen.

Președintele PNL a vorbit, în context, și despre faptul că liberalii reprezintă ”soluția normală, soluția competență, soluția serioasă pentru guvernarea României”.

”Nu știu dacă ați urmărit cariera mea. Eu m-am ferit de populisme, m-am ferit de declarații demagogice, m-am ferit de încercarea de a excita sentimente negative pentru a genera o mobilizare de natură negativă. (…) În ceea ce privește poziția de premier, eu sunt candidatul oficial desemnat de partid, de Consiliul Național, la funcția de prim-ministru. Este normal să fie așa pentru că sunt președintele partidului. În toate democrațiile din lumea asta, președintele partidului care câștigă alegerile este desemnat candidat de prim-ministru. Dacă vom câștiga alegerile, voi fi premier”, a conchis Orban.

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Ales eurodeputat PMP, fostul președinte al României analizează jocurile de putere dintre marile familii politice europene pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Traian Băsescu estimează că dacă negocierile PPE cu Macron eșuează, e posibilă o majoritate PPE, Socialiști și Verzi, iar nerespectarea procedurii Spietzenkandidaten ar fi un mare pas înapoi pentru europeni.

Cu o vechime de zece ani în Consiliul European, fiind unul dintre cei mai longevivi membri, Traian Băsescu, fostul președinte al României care a semnat tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, a făcut o radiografie a scenei politice europene, reconfigurată după alegerile europarlamentare din 26 mai, și a explicat în ce măsură această repoziționare a forțelor de putere vor influența stabilirea numelor de la vârful instituțiilor europene.

De altfel, șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE se întâlnesc astăzi la Bruxelles într-un summit informal al Consiliului European, primul după scrutinul european care a înregistrat o prezență nemaivăzută în ultimii 20 de ani, unde vor analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE.

Citiți și:

“3+1” concluzii decisive pentru viitorul Uniunii după alegerile europene. Cum va arăta Europa următorilor cinci ani și șansa României de a deveni o forță politică în UE

Parlamentul European pune presiune pe șefii de stat și de guvern din UE și solicită ca unul dintre candidaţii ”cap de listă” să fie desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene

Emmanuel Macron își ”încordează mușchii politici” la Consiliul European: Președintele francez a format o alianță care se opune numirii lui Manfred Weber în fruntea Comisiei Europene

Urmăriți, în continuare, interviul acordat pentru CaleaEuropeana.ro:

CaleaEuropeana: Domnule Președinte, dată fiind experiența dumneavoastră în Consiliile Europene, prima întrebare ar fi legată exact de procedura de lucru. Am văzut că PPE a câștigat alegerile, dar este prima dată când nu mai poate face majoritate doar cu socialiștii. Cum credeți că va juca Franța, prin Macron, și ce ar putea face PPE pentru a negocierile din Consiliu?

Traian Băsescu: Președintele Macron este într-o poziție destul de bună de negociere pentru că socialiștii și popularii europeni nu mai pot face majoritatea în Parlament și, implicit, au nevoie de majoritate pentru instalarea Comisiei Europene. În aceste condiții, va trebui luat un al treilea partener. Ori președintele Macron, ori, eu nu exclud posibilitatea apropierii de Verzi, care au mai fost în discuție și la formarea Comisiei Juncker. Opțiunea principală cred că va fi către noua structură politică ce se formează, Macron cu fostul ALDE european.

PPE, cu socialiștii, parteneriatul tradițional și acest parteneriat care a devenit insuficient ca să susțină instalarea Comisiei, va trebui să apeleze la o a treia forță politică. Foarte probabil va fi Macron cu fostul ALDE european, care se alătură grupului pe care îl aduce președintele Macron. Dacă exigențele vor fi foarte mari, nu exlud posibilitatea ca popularii, socialiștii să încerce o discuție cu Verzii, ceea ce ar complica lucrurile.

Exigența președintelui Macron este legată de modul în care se determină șeful Comisiei și domnia sa spune că nu acceptă, în principiu, soluția cu săgeata care aleargă în timpul campaniei.

CaleaEuropeana: Nici cu domnul Juncker nu a fost foarte simplu de făcut Spitzenkandidaten, ca procedură. Este posibil să avem de-a face cu un pas în spate pentru Europa, pentru că Spitzenkandidaten a fost prezentat ca o formă de apropiere de cetățean și de transparență, a propos de angajmentul liderilor europeni. Dacă Macron câștigă și își impune, nu neapărat omul, ci metoda – inlocuirea Spitzenkandidaten cu altcineva, rezultat dintr-o negociere și nu din alegeri – nu ar afecta acest entuziasm european care a scos oamenii din casă la alegeri, pentru prima dată mai mult decât acum 20 de ani?

Traian Băsescu: În mod categoric va fi un pas înapoi. De aceea am și spus că s-ar putea ca popularii, socialiștii să deschidă discuții și cu Verzii cu care au mai fost discuții la formarea Comisiei Jean-Claude Juncker.

CaleaEuropeana: Mai ales că agenda aceasta legată de mediu am văzut-o cam la toate partidele mari în campanie.

T.B.: Mai ales că socialiștii sunt mari susținători ai agendei de mediu. Nici popularii nu sunt mai prejos. Nu exclud posibilitatea să apeleze la o alianță cu Verzii, dacă președintele nu cedează – decât să distrugă principiul care este corect și dat ca linie din Tratatul de la Lisabona.

Aș crede că Macron face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament

CaleaEuropeana: Credeți că înțelegerea de la Aachen, parafată recent de Merkel și Macron ar putea include și un deal franco-german? La Munchen, la închiderea campaniei lui Manfred Weber, Angela Merkel a spus că îl susține. Pe final de mandat, Merkel își asumă candidatura lui Weber, în condițiile în care Germania pierduse și cu Schulz acum cinci ani? Ar putea accepta Merkel să piardă un nou neamț șefia Comisiei Europene?

T.B.: Juncker a fost soluția doamnei Merkel pe care, până la urmă Olanda a înghițit-o, deși Michel Barnier a fost unul din competitori. Michel Barnier a pierdut în Congres, dar nu sunt convins că Michel Barnier ar fi fost mai bun decât Juncker ca președintele de Comisie.

Nu cred că, în momentul de față, între Merkel și Macron a apărut o înțelegere legată de președintele Comisiei Europene. Aș crede că Macron, deși știe că nu numai Germania nu va renunța la principiul săgeții, dar și alte state vor susține poziția Germaniei, face o presiune pe cea mai importantă funcție executivă din Uniunea Europeană pentru a primi o compensație undeva, foarte probabil Consiliu sau chiar la Parlament.

CaleaEuropeana.: La Parlament este Guy Verhosftadt care se încălzește de ani de zile pentru poziția asta.

T.B.: Probabil că se va mai încălzi câțiva. Nu cred că Macron acceptă să nu aibă un francez în primele trei funcții.

CaleaEuropeana: Vă gândiți la cineva anume?

T.B.: Îl văd pe Barnier, negociatorul Brexit-ului, ca un politician aflat în poll position și prin natura prestigiului pe care îl are și a capacității lui de a gestiona chestiuni europene. Barnier ar fi un adevărat politician cu valențe de tehnocrat.

CaleaEuropeana: Vă gândiți pentru Consiliu?

T.B.: Bineînțeles. La Consiliul European ar fi o soluție excelentă, dacă nu se merge și pe varianta unui estic. În momentul de față, evantaiul este foarte deschis. Ar cam fi cazul, având în vedere că funcția de președintele al Consiliului European este mai mult una administrativă decât de decizie politică, ar fi cazul să se mențină acordarea acestei funcții către țările est-europene.

Calea Europeană: Aveți vreun profil la care vă gândiți acum?

T.B: Iohannis este primul.  Este singurul care îmi vine în cap.

CaleaEuropeană: A mai fost o discuție și acum un an, pe surse, dar a fost negată această ipoteză.

T.B: Eu nu spun că discuția există. Spun că este o discuție care se poate face începând din această seară.

CaleaEuropeană: În legătură cu Spitzenkandidat-ul din partea stângă a zonei politice, i-am pus această întrebare după dezbaterea Eurovision, unde a fost prezent și domnul Timmermans, și a răspuns că socialiștii vor sprijini Spitzenkandidatul, adică și-a menținut angajamentul, altminteri cum a făcut și Schulz acum 5 ani. Dar Timmermans insistă foarte mult pe dezvoltarea unei noi alianțe în Europa, o alianță ,,progresistă”, îi spune el, la care a chemat toată stânga și ALDE. Este posibil să răstoarne rezultatul din alegeri, împotriva PPE, cu o alianță?

T.B: Eu zic că nu și nici nu ar fi corect. Timmermans trebuie să înțeleagă că a pierdut. El a avut un PR extraordinar legat de alegerile din Olanda și crede că pe acel PR se poate impune la nivelul UE. Personal, dacă aș reprezenta România în Consiliul European, aș fi extrem de ostil unei asemenea soluții care ar comasa suveraniști și național-populiști și nu cred că este cazul să se strice această construcție de populari cu socialiști, iar Timmermans ar trebui să înțeleagă că, deși s-a urcat cu picioarele pe România, nu au câștigat socialiștii alegerile, ci popularii. Asta l-a ajutat să câștige pe plan intern. 

Prioritatea eurodeputatului Traian Băsescu, restabilirea încrederii europenilor în UE

CaleaEuropeană: Pe final de interviu, puteți să menționați câteva dintre obiectivele pe care le aveți pentru debutul acestui mandat?

T.B: În opinia mea, ca om care a fost 10 ani în Consiliul European, primul lucru este legat de restabilirea încrederii europenilor în UE, pentru că participarea masivă la vot a cetățenilor europeni este un semnal că vor UE. Trebuie să le redăm încrederea. Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le rezolvăm cu prioritate pentru a putea construi procesele de integrare europeană care să ne ducă la Statele Unite ale Europei pe termen lung. Primul lucru care trebuie făcut este punerea sub control a migrației prin mijloace legale și convenții izvorâte din alte convenții internaționale pentru migrație. Apoi avem problema terorismului, care nu este de joacă. Aici trebuie să avem instrumente create la nivel european, precum o agenție de analiză a informațiilor și frânturilor de informații pe care le primesc de la statele membre, în așa fel încât să diminueze riscul terorist care s-a accentuat, în opinia mea, pentru că luptătorii ISIS au revenit în Europa după ce au pierdut califatul din Irak și Siria și pentru că unele moschei sunt centre de recrutare și îndoctrinare a tinerilor pentru a deveni teroriști și anti-creștini. Deci, avem nevoie, la nivel european, de o structură care să diminueze riscul terorist. Și, în sfârșit, trebuie să clarificăm cu Schengen-ul, care s-a dovedit ineficient, protejarea frontierelor UE a fost un eșec total. Trebuie să creăm acel serviciu european mult mai bine pregătit decât Frontex-ul, mai bine echipat cu oameni, nave, aeronave și cuplat cu capacitatea marinelor militare din Mediterana, care să oprească navele cu imigranți ilegali ale Libiei, ale Marocului de la a accesa cele trei căi de intrare în Europa. Deci, acestea ar fi cele trei priorități: controlul migrației, consolidarea frontierelor și crearea unei agenții pentru prelucrarea datelor în vederea combaterii terorismului. De la această bază putem pleca mai departe să discutăm despre accelerarea proceselor de integrare și lansarea noului proiect european care vizează Statele Unite ale Europei. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitate și pentru analiză și, pentru că ați vorbit despre Schengen, nu pot încheia fără să vă întreb dacă vedeți vreo șansă ca România să adere la Schengen, anul acesta, măcar cu frontierele aeriene. 

T.B: Dincolo de faptul că ne-am săturat noi, s-a săturat și doamna Merkel de cerbicia olandezilor și s-ar putea să ne sprijine pentru a da drumul la frontierele aeriene. 

CaleaEuropeană: Vă mulțumesc! Asta înseamnă și un timp de așteptare mai mic pentru dumneavoastră când o să zburați la Bruxelles.  

Traian Băsescu va merge în PPE din Parlamentul European de pe prima poziție a Partidului Mișcarea Populară (PMP), care a obținut un scor de 5,67% în alegerile europarlamentare, alături de Eugen Tomac, ocupantul locului doi pe listele formațiunii politice.