Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

VIDEO Klaus Iohannis a prezentat mizele României pentru Consiliul European: O ”angajare selectivă” în relația cu Rusia și condiția eliminării vizelor privind acordul UE-Canada

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta România, joi și vineri, la sesiunea de toamnă a Consiliului European, acolo unde liderii europeni urmează să evalueze chestiunea migrației, politica comercială – cu accent pe acordul UE-Canada și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) – și relațiile externe ale Uniunii Europene, cu precădere raporturile cu Rusia, inclusiv din perspectiva conflictului din Siria.

Totodată, șeful statului va avea o întrunire bilaterală în marja Consiliului European cu premierul britanic, Theresa May, aflată la prima sa participare la un summit european. Discuțiile cu aceasta se vor axa pe situația românilor din Marea Britanie.

Migrația: România susține Parteneriatele de Mobilitate

Abordarea fenomenului migraționist nu va cuprinde referiri la cote, ci se va axa pe stadiul implementării Parteneriatelor de Mobilitate încheiate între Uniunea Europeană și state terțe, state din afara Uniunii (Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Etiopia), a anunțat președintele, într-o conferință de presă. 

”Aceste parteneriate presupun un mix de politici și instrumente ale Uniunii Europene axate pe statele de origine, dar și cele de tranzit ale migranților, cu scopul de a combate pe termen lung cauzele foarte profunde ale migrației. România sprijină valorificarea potențialului acestor Parteneriate de Mobilitate”, este semnalul transmis de președinte, care a adăugat că este necesară și o îmbunătățire a modului în care Uniunea Europeană alocă asistența pentru dezvoltare în regiune.

Discuțiile privind migrația vor avea loc după ce cancelarul german, Angela Merkel, a întreprins un turneu diplomatic în regiune săptămâna trecută. 

Totodată, liderii europeni ar urma să solicite o adoptare rapidă a Codului frontierelor Schengen prin aplicarea sistematică a unui sistem de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeana.ro, care au indicat că șefii de stat și de guvern se așteaptă ca noua Pază de Coastă și de Frontieră Europeană, înființată recent, să devină complet operațională până la finalul acestui an.

CETA: România speră la o ”înțelegere rezonabilă”

În ceea ce priveşte politica comercială, Klaus Iohannis și liderii europeni vor dezbate stadiul negocierilor privind Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) și Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA).

Privind TTIP, ”România a fost, din capul locului, un susţinător al acestui acord. Nu ne-am schimbat poziția și credem că acest acord poate să devină foarte important pentru ambele părți, să genereze avantaje atât pentru producători, cât și pentru consumatori, și dintr-o parte, și din cealaltă parte”, a arătat președintele, care s-a poziționat diferit cu referire la acordul cu Canada, dată fiind situația neliberalizării vizelor pentru cetățenii români.

iohanni-declarat%cc%a6ie-de-presa%cc%86Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români și, dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord”, a declarat Iohannis. (mai multe detalii despre acest subiect aici).

Relația UE-Rusia: România propune o ”angajare selectivă”

Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă își recapătă actualitatea pe agenda celor 28 de șefi de stat și de guvern care se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de toamnă.

România va pleda, în acest context, pentru menţinerea unităţii Uniunii pe baza principiilor comune agreate, a anunțat președintele.

”Pentru a fi foarte bine înțeles, voi menționa aceste principii, care au fost agreate de către statele membre ale Uniunii. Acestea se referă la implementarea completă a înțelegerilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai Uniunii Europene, consolidarea rezilienței Uniunii, în particular, în contextul securității energetice, a amenințărilor hibride și ale comunicării strategice, necesitatea unei angajări selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, și voința de a sprijini mai mult societatea civilă din Rusia de a se angaja și învesti în contacte, schimburi de vederi și politici circumscrise contactelor interumane”, a explicat Iohannis.

Relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria, a mai remarcat șeful statului, subliniind că, în acest caz, România va susţine necesitatea unei implicări responsabile pentru găsirea unor soluţii durabile la această criză.

”Este nevoie de încetarea de urgență a bombardamentelor nediscriminatorii din Alep și, în general, de încetarea imediată a ostilităților din Siria, și crearea condițiilor pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, totodată, reluarea procesului politic de negociere, care, în niciun caz, nu poate fi înlocuit de o soluție militară”, a mai declarat președintele, care la ultimele două ședințe ale CSAT a abordat chestiunea unei strategii a României pentru regiunea Orientului Mijlociu.

La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles este de așteptat ca liderii UE să aprobe și noi metode de lucru a reuniunilor, așa cum sugera președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea transmisă șefilor de stat și de guvern la începutul acestei săptămâni.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European Charles Michel aduce din nou în discuție ideea de „unitate europeană” înaintea reuniunii liderilor din statele membre (21-22 octombrie), care are la vârful agendei teme presante precum criza prețurilor la energie, gestionarea pandemiei COVID-19 și pregătirea pentru reuniunile ONU pentru climă (COP26) și biodiversitate (COP15), după cum reiese din scrisoarea tradițională de invitație pe care înaltul oficial o transmite șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. 

„Sunt convins că vom avea o reuniune productivă, în spiritul încrederii și al dialogului. După cum s-a demonstrat în trecut, unitatea este cel mai puternic atu al nostru. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles”, precizează Charles Michel, în scrisoarea trimisă liderilor europeni. 

Potrivit președintelui Consiliului European, reuniunea la nivel înalt va fi deschisă joi cu o discuție despre creșterea actuală a prețurilor la energie, care pune în dificultate redresarea post-pandemică și afectează grav cetățenii și întreprinderile noastre. Pornind de la recenta comunicare a Comisiei, liderii europeni vor analiza îndeaproape ce se poate face la nivelul UE și la nivel național, atât în ceea ce privește reducerea pe termen scurt pentru cei mai afectați, cât și măsurile pe termen mediu și lung.

Aceștia vor discuta, de asemenea, situația actuală a COVID-19.

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar cifrele sunt în creștere în mai multe state membre. Vaccinarea a adus progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19, dar mai sunt încă multe de făcut, în special în ceea ce privește reticența față de vaccinare și dezinformarea. Se va vorbi despre solidaritatea internațională, pentru a asigura livrarea rapidă a vaccinurilor către țările care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru pandemiile din viitor”, transmite Charles Michel. 

De asemenea, în cadrul sesiunii de lucru vor fi abordate evoluțiile recente legate de statul de drept.

„În timpul cinei de lucru vom avea o discuție strategică privind comerțul. În ceea ce privește influența globală a UE, comerțul rămâne cel mai eficient instrument din setul nostru de instrumente. Vom discuta despre cum să folosim cel mai bine acest instrument, atât în ceea ce privește obiectivele pe care le urmărim, cât și în ceea ce privește procesul de implicare a statelor membre, în lumina experiențelor din ultimii ani”, mai informează președintele Consiliului European.

Un alt subiect va fi reprezentat de pregătirile pentru viitoarele summituri importante, cum ar fi COP26 și COP15 privind biodiversitatea, dar și pregătirile pentru viitoarele summituri ASEM și Parteneriatul Estic.

„Privind în perspectiva summitului COP26, avem nevoie de un răspuns global ambițios la schimbările climatice. Toate marile economii ar trebui să stabilească obiective ambițioase și să își îndeplinească angajamentele privind finanțarea pentru climă”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Vineri, liderii din UE vor reveni la subiectul migrației, pentru a urmări punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din iunie privind dimensiunea externă a migrației, în special în ceea ce privește finanțarea.

„Frontierele noastre externe trebuie să fie controlate în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să ne susținem eforturile de reducere a mișcărilor colaterale”, mai precizează șeful Consiliului European. 

În cele din urmă, pe agenda discuțiilor se află și transformarea digitală a Europei, care este un motor esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Vom oferi orientări suplimentare privind agenda digitală, inclusiv securitatea și conectivitatea cibernetică, și vom da un impuls politic pentru a lucra la propunerile și inițiativele existente și viitoare”, încheie Charles Michel cu referire la subiectele de pe agenda Consiliului European. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European solicită șefilor de stat sau de guvern să gestioneze criza prețurilor la energie și să combată încercările de subminare a statului de drept

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European solicită șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

În cadrul unei dezbateri alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de ministrul afacerilor externe Anže Logar, reprezentând președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, majoritatea eurodeputaților au făcut presiuni pentru o abordare unitară în vederea reducerii poverii prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei, informează instituția într-un comunicat

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Cât priveștere statul de drept, Parlamentul European a cerut marți Executivului European într-o dezbatere la care a participat și premierul Mateusz Morawiecki, să declanșeze mecanismul privind statul de drept împotriva Poloniei, un instrument care se află și pe masa Comisiei Europene

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.

 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis solicită Comisiei Europene să includă energia nucleară și gazul natural pe lista investițiilor “verzi” în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat luni Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ. Securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, a afirmat șeful statului într-o reuniune virtuală cu mai mulți lideri europeni

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

Cu privire la situaţia din energie, șeful statului a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor Uniunii, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor din statele membre.

Iohannis a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. El a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie.

În acest sens, președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil“, conchide sursa citată.

Tema prețurilor la energie a fost abordată de Klaus Iohannis și într-o altă videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni premergătoare Consiliului European informal din 5 octombrie. În urma reuniunii din Slovenia, președintele a anunțat că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie. Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Comunicarea Comisiei Europene a venit ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.12 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda12 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO13 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac14 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO14 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi14 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending