Președintele Consiliului European Charles Michel aduce din nou în discuție ideea de „unitate europeană” înaintea reuniunii liderilor din statele membre (21-22 octombrie), care are la vârful agendei teme presante precum criza prețurilor la energie, gestionarea pandemiei COVID-19 și pregătirea pentru reuniunile ONU pentru climă (COP26) și biodiversitate (COP15), după cum reiese din scrisoarea tradițională de invitație pe care înaltul oficial o transmite șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. 

„Sunt convins că vom avea o reuniune productivă, în spiritul încrederii și al dialogului. După cum s-a demonstrat în trecut, unitatea este cel mai puternic atu al nostru. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles”, precizează Charles Michel, în scrisoarea trimisă liderilor europeni. 

Potrivit președintelui Consiliului European, reuniunea la nivel înalt va fi deschisă joi cu o discuție despre creșterea actuală a prețurilor la energie, care pune în dificultate redresarea post-pandemică și afectează grav cetățenii și întreprinderile noastre. Pornind de la recenta comunicare a Comisiei, liderii europeni vor analiza îndeaproape ce se poate face la nivelul UE și la nivel național, atât în ceea ce privește reducerea pe termen scurt pentru cei mai afectați, cât și măsurile pe termen mediu și lung.

Aceștia vor discuta, de asemenea, situația actuală a COVID-19.

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar cifrele sunt în creștere în mai multe state membre. Vaccinarea a adus progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19, dar mai sunt încă multe de făcut, în special în ceea ce privește reticența față de vaccinare și dezinformarea. Se va vorbi despre solidaritatea internațională, pentru a asigura livrarea rapidă a vaccinurilor către țările care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru pandemiile din viitor”, transmite Charles Michel. 

De asemenea, în cadrul sesiunii de lucru vor fi abordate evoluțiile recente legate de statul de drept.

„În timpul cinei de lucru vom avea o discuție strategică privind comerțul. În ceea ce privește influența globală a UE, comerțul rămâne cel mai eficient instrument din setul nostru de instrumente. Vom discuta despre cum să folosim cel mai bine acest instrument, atât în ceea ce privește obiectivele pe care le urmărim, cât și în ceea ce privește procesul de implicare a statelor membre, în lumina experiențelor din ultimii ani”, mai informează președintele Consiliului European.

Un alt subiect va fi reprezentat de pregătirile pentru viitoarele summituri importante, cum ar fi COP26 și COP15 privind biodiversitatea, dar și pregătirile pentru viitoarele summituri ASEM și Parteneriatul Estic.

„Privind în perspectiva summitului COP26, avem nevoie de un răspuns global ambițios la schimbările climatice. Toate marile economii ar trebui să stabilească obiective ambițioase și să își îndeplinească angajamentele privind finanțarea pentru climă”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Vineri, liderii din UE vor reveni la subiectul migrației, pentru a urmări punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din iunie privind dimensiunea externă a migrației, în special în ceea ce privește finanțarea.

„Frontierele noastre externe trebuie să fie controlate în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să ne susținem eforturile de reducere a mișcărilor colaterale”, mai precizează șeful Consiliului European. 

În cele din urmă, pe agenda discuțiilor se află și transformarea digitală a Europei, care este un motor esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Vom oferi orientări suplimentare privind agenda digitală, inclusiv securitatea și conectivitatea cibernetică, și vom da un impuls politic pentru a lucra la propunerile și inițiativele existente și viitoare”, încheie Charles Michel cu referire la subiectele de pe agenda Consiliului European. 

Parlamentul European solicită șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

În cadrul unei dezbateri alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de ministrul afacerilor externe Anže Logar, reprezentând președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene, majoritatea eurodeputaților au făcut presiuni pentru o abordare unitară în vederea reducerii poverii prețurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei, informează instituția într-un comunicat. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

”Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Cât priveștere statul de drept, Parlamentul European a cerut marți Executivului European într-o dezbatere la care a participat și premierul Mateusz Morawiecki, să declanșeze mecanismul privind statul de drept împotriva Poloniei, un instrument care se află și pe masa Comisiei Europene. 

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat luni Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ. Securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, a afirmat șeful statului într-o reuniune virtuală cu mai mulți lideri europeni

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

Cu privire la situaţia din energie, șeful statului a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor Uniunii, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor din statele membre.

Iohannis a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. El a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie.

“În acest sens, președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil“, conchide sursa citată.

Tema prețurilor la energie a fost abordată de Klaus Iohannis și într-o altă videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni premergătoare Consiliului European informal din 5 octombrie. În urma reuniunii din Slovenia, președintele a anunțat că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie. Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Comunicarea Comisiei Europene a venit ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.