Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu
Președintele Klaus Iohannis va reprezenta România, joi și vineri, la sesiunea de toamnă a Consiliului European, acolo unde liderii europeni urmează să evalueze chestiunea migrației, politica comercială – cu accent pe acordul UE-Canada și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) – și relațiile externe ale Uniunii Europene, cu precădere raporturile cu Rusia, inclusiv din perspectiva conflictului din Siria.
Totodată, șeful statului va avea o întrunire bilaterală în marja Consiliului European cu premierul britanic, Theresa May, aflată la prima sa participare la un summit european. Discuțiile cu aceasta se vor axa pe situația românilor din Marea Britanie.
Migrația: România susține Parteneriatele de Mobilitate
Abordarea fenomenului migraționist nu va cuprinde referiri la cote, ci se va axa pe stadiul implementării Parteneriatelor de Mobilitate încheiate între Uniunea Europeană și state terțe, state din afara Uniunii (Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Etiopia), a anunțat președintele, într-o conferință de presă.
”Aceste parteneriate presupun un mix de politici și instrumente ale Uniunii Europene axate pe statele de origine, dar și cele de tranzit ale migranților, cu scopul de a combate pe termen lung cauzele foarte profunde ale migrației. România sprijină valorificarea potențialului acestor Parteneriate de Mobilitate”, este semnalul transmis de președinte, care a adăugat că este necesară și o îmbunătățire a modului în care Uniunea Europeană alocă asistența pentru dezvoltare în regiune.
Discuțiile privind migrația vor avea loc după ce cancelarul german, Angela Merkel, a întreprins un turneu diplomatic în regiune săptămâna trecută.
Totodată, liderii europeni ar urma să solicite o adoptare rapidă a Codului frontierelor Schengen prin aplicarea sistematică a unui sistem de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeana.ro, care au indicat că șefii de stat și de guvern se așteaptă ca noua Pază de Coastă și de Frontieră Europeană, înființată recent, să devină complet operațională până la finalul acestui an.
CETA: România speră la o ”înțelegere rezonabilă”
În ceea ce priveşte politica comercială, Klaus Iohannis și liderii europeni vor dezbate stadiul negocierilor privind Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) și Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA).
Privind TTIP, ”România a fost, din capul locului, un susţinător al acestui acord. Nu ne-am schimbat poziția și credem că acest acord poate să devină foarte important pentru ambele părți, să genereze avantaje atât pentru producători, cât și pentru consumatori, și dintr-o parte, și din cealaltă parte”, a arătat președintele, care s-a poziționat diferit cu referire la acordul cu Canada, dată fiind situația neliberalizării vizelor pentru cetățenii români.
”Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români și, dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord”, a declarat Iohannis. (mai multe detalii despre acest subiect aici).
Relația UE-Rusia: România propune o ”angajare selectivă”
Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă își recapătă actualitatea pe agenda celor 28 de șefi de stat și de guvern care se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European de toamnă.
România va pleda, în acest context, pentru menţinerea unităţii Uniunii pe baza principiilor comune agreate, a anunțat președintele.
”Pentru a fi foarte bine înțeles, voi menționa aceste principii, care au fost agreate de către statele membre ale Uniunii. Acestea se referă la implementarea completă a înțelegerilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai Uniunii Europene, consolidarea rezilienței Uniunii, în particular, în contextul securității energetice, a amenințărilor hibride și ale comunicării strategice, necesitatea unei angajări selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, și voința de a sprijini mai mult societatea civilă din Rusia de a se angaja și învesti în contacte, schimburi de vederi și politici circumscrise contactelor interumane”, a explicat Iohannis.
Relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria, a mai remarcat șeful statului, subliniind că, în acest caz, România va susţine necesitatea unei implicări responsabile pentru găsirea unor soluţii durabile la această criză.
”Este nevoie de încetarea de urgență a bombardamentelor nediscriminatorii din Alep și, în general, de încetarea imediată a ostilităților din Siria, și crearea condițiilor pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, totodată, reluarea procesului politic de negociere, care, în niciun caz, nu poate fi înlocuit de o soluție militară”, a mai declarat președintele, care la ultimele două ședințe ale CSAT a abordat chestiunea unei strategii a României pentru regiunea Orientului Mijlociu.
La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles este de așteptat ca liderii UE să aprobe și noi metode de lucru a reuniunilor, așa cum sugera președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea transmisă șefilor de stat și de guvern la începutul acestei săptămâni.
.