Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO Predarea ștafetei transatlantice. Barack Obama, la Berlin: Dacă veți căuta un model în lume atunci uitați-vă la Germania și la povestea incredibilă a Angelei Merkel

Published

on

Barack Obama și Angela Merkel au susținut joi seară ultima conferință comună de presă în calitate de lider al SUA, respectiv cancelar al Germaniei, după o întrevedere bilaterală care a avut loc la Berlin și care a fost percepută de presa internațională drept momentul în care președintele american predă ștatefa de apărător și promotor al ordinii internaționale de inspirație occidentală lui Merkel.

“Încerc să respect regula de a nu mă amesteca în politica altora, însă tot ce pot spune este că Angela Merkel a fost un partener extraordinar”, a transmis Obama, întrebat despre sprijinul său pentru o eventuală nouă candidatură a cancelarului german, aflat la putere de 11 ani, și care ar putea candida pentru un al patrulea mandat în fruntea guvernului federal al Germaniei.

La rândul său, cancelarul german i-a mulțumit președintelui american pentru opt ani “de cooperare strânsă și prietenoasă”, scrie Agerpres.

Predarea ștafetei?

Barack Obama a evocat în timpul conferinței de presă că Angela Merkel era în fruntea relației transatlantice atunci când el a venit la Casa Albă și că dacă cineva are nevoie de un model în politica internațională atunci să se uite la Germania și la cancelarul german.

Rezultatele Europei din ultimii 70 de ani au condus spre o prosperitate și o securitate fără precedent, posibile numai prin cooperare. Dacă veți căuta un model despre ceea ce este posibil atunci uitați-vă la Germania, Berlin și povestea incredibilă a Angelei Merkel”, a subliniat partenerul transatlantic al Europei și al Germaniei din ultimii opt ani, Barack Obama.

”Angajamentul Statelor Unite față de Europa este de durată și își are rădăcinile în valorile pe care le împărtășim și pe care Angela (n.r. – Merkel) le-a menționat: democrație, stat de drept, demnitatea tuturor oamenilor”, a mai spus liderul SUA, citat de Euronews.

De precizat că valorile menționate de Obama sunt aceleași pe care Angela Merkel i le-a evocat lui Donald Trump în mesajul său de felicitare după ce republicanul a câștigat alegerile din SUA: ”Germania și America sunt unite de către aceleași valori – democrație, libertate, respectarea statului de drept, demnitatea oamenilor indiferent de originea lor, culoarea pielii, religie, gen, orientare sexuală sau opinii politice. Pe baza acestor valori împărtășite, mă ofer să lucrez îndeaproape cu viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii”. 

Același mesaj l-a transmis Angela Merkel către viitorul de la Washington și în ultima conferință de presă cu actualul președinte al SUA.

În țările noastre și în toată lumea, alianța noastră cu partenerii din NATO a fost o piatră de temelie pentru politica externă americană de 70 de ani, atât în vremuri bune, cât și mai puțin bune și cu președinți de la ambele partide, pentru că Statele Unite au un interes fundamental în stabilitatea și securitatea Europei”, a mai adăugat Obama.

Pe parcursul conferinței de presă, cei doi lideri transatlantici au abordat două chestiuni fundamentale pe care Europa și SUA le vor avea de gestionat împreună, dar cu Donald Trump la șefia Casei Albe: relația cu Rusia și viitorul cooperării euro-americane.

merkel obamaObama: Președintele ales să fie dispus să condamne Rusia atunci când aceasta deviază de la respectarea normelor

Obama și-a exprimat speranța că succesorul său la Casa Albă se va opune Rusiei atunci când va fi nevoie și nu va încerca să ajungă la compromisuri cu orice preț cu Moscova.

Pe parcursul celor opt ani am avut aceeași abordare față de Rusia: am căutat o relație constructivă, dar am fost și realist în ceea ce privește faptul că există diferențe semnificative între felul cum vede Rusia lumea și felul cum o facem noi. Speranța mea este că președintele ales va prelua o abordare constructivă similară: identificarea zonelor unde putem coopera cu Rusia, acolo unde valorile și interesele noastre se aliniază, dar să fie dispus să condamne Rusia atunci când aceasta deviază de la respectarea normelor și valorilor internaționale”, a declarat Obama, citat de Politico Europe.

Nu mă aștept ca președintele ales să aibă aceeași abordare, însă speranța mea este ca el să nu aibă o abordare de tip realpolitik prin care dacă ajungem la niște înțelegeri cu Rusia, chiar dacă aceasta încalcă regulile internaționale, creează vulnerabilități în anumite țări sau produce probleme pe termen lung în alte țări precum Siria”, a mai spus Obama care a recunoscut că Rusia este ”o putere, o superputere militară și a cărei cooperare este necesară, dar asta nu înseamnă că putem tolera încălcarea normelor”.

Merkel: Negocierile privind TTIP nu se pot finaliza

De cealaltă parte, Angela Merkel a recunoscut că acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și SUA (TTIP) nu mai poate fi semnat, având în vedere așteptările privind politica mai protecționistă pe care ar dori să o aplice viitorul lider de la Washington, Donald Trump.

FOTO: Bundesregierung

FOTO: Bundesregierung

M-am implicat mult în realizarea acestui acord de liber schimb cu SUA, am avansat în negocieri, dar acum ele nu se pot finaliza. Ceea ce ne unește este convingerea comună că globalizarea trebuie organizată uman, politic și că nu este posibilă o întoarcere la vremea de dinaintea globalizării”, a spus cancelarul german, citat de Agerpres.

Acordul TTIP a fost intens susținut de Obama și Merkel, însă în interiorul UE s-au afirmat în ultima vreme tot mai multe voci împotriva lui, mai ales în Franța, în contextul îngrijorărilor că o asemenea înțelegere va implica o relaxare a normelor sociale, ecologice și de sănătate în statele blocului comunitar.

Speranțele semnării acordului au fost diminuare și de discursul rezervat al lui Trump față de liberul schimb, viitorul președinte manifestându-și intenția de a denunța alte acorduri de acest fel pe seama cărora el pune pierderea locurilor de muncă în SUA, încheie sursa citată.

Citiți și Cei mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu, față în față pentru ultima oară: Barack Obama și Angela Merkel, apel lansat de la Berlin pentru continuitatea relației Europa-SUA

Ultima vizită a lui Barack Obama în Europa ca președinte al Statelor Unite se încheie în aceeași țară unde s-a adresat pentru prima oară europenilor, în calitate de candidat la șefia Casei Albe: Germania. 

Parte a ultimului său turneu ca lider al SUA, care a mai cuprins Grecia și va fi încheiat în Peru, Germania este locul unde Obama a transmis cel din urmă semnal pentru viitorul cooperării transatlantice.

Vineri, la finalul ultimei sale vizite la Berlin, Barack Obama se va întâlni cu importanți parteneri europeni pe lângă cancelarul german Angela Merkel, liderul american se va reuni și cu premierul britanic Theresa May, președintele francez Francois Hollande, premierul spaniol Mariano Rajoy și premierul italian Matteo Renzi.

Pe fondul alegerii lui Donald Trump, vizita lui Barack Obama în Germania, a șasea în calitate de președinte al SUA, are în cele din urmă importante semnificații: prilejul unei ultime discuții cu partenerii europeni și de ce nu, o tranziție simbolică spre Angela Merkel și spre europeni rolul de cei din urmă promotori ai ordinii internaționale de sorginte occidentală, pe care mulți se pregătesc să îi proclame declinul.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, discuție cu ambasadorul SUA Adrian Zuckerman despre facilitarea accesului României în programul Visa Waiver

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat cu ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver, transmite un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Bogdan Aurescu l-a primit marți, 28 ianuarie 2020, pe ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, pentru a discuta în mod concret asupra planului de lucru privind prioritățile comune de pe agenda bilaterală româno-americană în anul 2020, inclusiv asupra dialogului politic.

Ministrul Bogdan Aurescu și ambasadorul Zuckerman au trecut în revistă stadiul pregătirilor pentru sesiunea din 2020 a Dialogului Strategic România-SUA, care este planificată să se desfășoare în prima parte a anului la Washington. Totodată, au avut un schimb de opinii privind modalitățile de marcare comună, în 2020, a împlinirii celor 140 de ani de la stabilirea relațiilor bilaterale. În plus, au fost explorate oportunitatea și posibilitățile concrete de cooperare în vederea unei mai bune informări, la nivelul opiniei publice din România, pe tema procedurilor pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pentru cetățenii români, în scopul de a facilita accesul României în programul Visa Waiver.

Au fost discutate și aspecte privind cooperarea în domeniul apărării și al securității, fiind reiterată de către ministrul român al afacerilor externe importanța creșterii prezenței militare americane în România, ca modalitate concretă de consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO.

De asemenea, a fost pus accentul pe obținerea unor rezultate concrete în domeniul cooperării pe tema securității energetice și a securității cibernetice, cu accent pe 5G.  

Cei doi oficiali au făcut și o trecere în revistă a colaborării România-SUA în plan regional și european, fiind punctat faptul că România este un stat care susține în mod ferm unitatea transatlantică și o cooperare cât mai strânsă între UE și SUA.

Totodată, a existat un schimb de opinii cu privire la evoluțiile din Republica Moldova, fiind reiterată poziția cunoscută a României și agreată continuarea coordonarii apropiate dintre România și SUA pe subiect.

Continue Reading

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, elogiu la adresa lui Donald Trump: „Sunteți cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”

Published

on

© The Prime Minister of Israel/Facebook

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat relația specială pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii (SUA), consolidată în ultimii ani datorită susținerii președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”.

Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în cadrul conferinței de presă comune cu președintele american, în prima sa zi de vizită la Casa Albă și cu o zi înainte ca Donald Trump să prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, o inițiativă despre care se spune că este puternic pro-israeliană și pe care Palestina a respins-o deja.

 

Surse din Israel susțin că planul ar permite anexarea unei mari părți din Cisiordania, inclusiv a majorității așezărilor evreiești de acolo, ceea ce ar face imposibilă crearea unui stat independent palestinian care să cuprindă Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. De altfel, palestinienii nu au fost invitați săptămâna aceasta la Washington, față de care s-au răcit după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.

„Domnule președinte, aștept cu nerăbdare să faceți istorie mâine”, a spus Netanyahu cu referire la prezentarea viziunii pentru pace în Orientul Mijlociu a administrației Trump, pe care o consideră „oportunitatea secolului”, pe care Israelul „nu o va rata”. Acesta a adresat apoi mulțumiri „pentru tot ce ați făcut pentru Israel: „pentru că ați recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, pentru că ați mutat ambasada acolo, pentru recunoașterea suveranității noastre în Înălțimile Golanului, pentru recunoașterea drepturilor noastre în Iudeea și Samaria, inima patriei noastre biblice, pentru cooperarea fără precedent între cele două țări în domeniul securității și informațiilor”.

Premierul israelian a mai declarat că așteaptă cu nerăbdărare ca „alianța noastră mai puternică ca niciodată” să fie ancorată în anii următori de un tratat istoric de apărare.

În acest context, Netanyahu a amintit importanța confruntării cu „cel mai antisemit regim de pe planetă”, care a fost „pus pe fugă” și „pălmuit cu sancțiuni extraordinare” de când Donald Trump a venit la conducerea Casei Albei. Premierul Israelului și-a exprimat „mândria” față de deciziile luate de administrația Trump pentru contracararea Iranului, inclusiv retragerea din „periculosul acord nuclear” și uciderea „celui mai periculos terorist de pe planetă”, în urmă cu două săptămâni (uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, n.r.):

„Toți cei care își doresc pacea, toți cei care doresc să lupte împotriva terorismului, ar trebui să vă mulțumească, domnule președinte, pentru deciziile acțiunile îndrăznețe”, a precizat Netanyahu, adăugând că „ați fost cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă și cred că mâine putem continua să facem istorie împreună”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va dezvălui astăzi planul de pace pentru Orientul Mijlociu la Casa Albă,  într-o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dezvăluirea viziunii americane pentru stabilizarea regiunii vine pe fondul unei sesiuni parlamentare care ar fi trebuit să analizeze cererea de imunitatea pentru șeful guvernului israelian în ancheta care vizează acuzații de corupție împotriva sa. Totuși, Netanyahu a anunțat, marți, că își retrage această cerere, urmând să se ocupe ulterior de „acuzaţiile ridicole” formulate împotriva sa, informează Agerpres.  

Vizita lui Netanyahu la Washington în acest context este menită să distragă atenția de la acuzațiile împotriva sa și să o reorienteze spre eforturile pe care le depune, alături de partenerii americani, pentru rezolvarea conflictului cu Palestina. Astfel, prin această poziționare ca susținător al unei viziuni „istorice”, Benjamin Netanyahu mai speră să atragă alegătorii de partea sa pentru alegerile legsislative care vor avea loc pe 2 martie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending