“Raportul „Sănătatea pe scurt” conține informații utile pe care statele membre le pot utiliza pentru a modela acțiunile lor în domeniul sănătății care afectează toate domeniile de politică. El arată că, în UE, multe persoane mor în fiecare an din cauza unor boli care pot fi evitate, asociate unor factori de risc precum fumatul și obezitatea. Raportul evidențiază și necesitatea de a continua eforturile noastre de a asigura un acces mai facil la asistența medicală. El reprezintă aspectul cel mai important al parteneriatului dintre Comisie și OCDE pentru a dispune de cunoștințe specifice țărilor și transnaționale referitoare la starea de sănătate și la sistemele de sănătate, ca primă etapă a „Stării sănătății în UE”, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cu prilejul lansării raportului.
“Mult mai multe vieți ar putea fi salvate dacă standardele de asistență medicală ar fi ridicate la cel mai înalt nivel în întreaga UE. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce inegalitățile în materie de acces și de calitate a asistenței medicale, iar sistemele de sănătate europene trebuie să devină mai eficiente în direcționarea resurselor acolo unde acestea au cel mai mare impact asupra indicatorilor sănătății, inclusiv în profilaxie”, a adăugat și Angel Gurría, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Starea sănătății în România: câteva date
– Mai mult de 10% dintre cetățenii din patru țări din UE (România, Cipru, Grecia și Bulgaria) nu aveau acoperite costurile pentru îngrijiri medicale în anul 2014;
– Aproximativ 40.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani au murit în mod prematur în 2013 în România, statele care au devansat țara noastră la acest capitol fiind: Germania, Polonia, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania. În total, peste jumătate de milion de europeni au murit în mod prematur la nivelul UE;
– Speranța de viață în România era de 75 ani în 2014, cu cinci ani sub media Uniunii Europene (80 de ani), dar cu cinci mai mult față de speranța de viață din anul 1990;
– Pe de altă parte, rata mortalității în România era de 1500 persoane/ 100.000 de locuitori. Rata mortalității în rândul bărbaților era de 1800 de persoane/ 100.000 de locuitori. În rândul femeilor, rata de mortalitate era de 1200 de persoane/ 100.000 de locuitori.
Mai multe detalii aici.
Sănătatea pe scurt în Europa: De ce au nevoie statele europene
1) Avem nevoie de sisteme de sănătate mai eficace: 550 000 de persoane aflate la vârsta activă mor în fiecare an din cauza unor boli care pot fi evitate. În prezent, 16 % dintre adulți sunt obezi (în creștere față de 11 % în 2000), iar unul din cinci adulți încă fumează. Multe vieți ar putea fi salvate, în primul rând prin direcționarea mai multor resurse în strategii de promovare a sănătății și de profilaxie a bolilor, pentru a contracara factorii menționați, precum și alți factori, iar în al doilea rând, prin îmbunătățirea calității asistenței medicale acordate în caz de boli acute și cronice.
2) Avem nevoie de sisteme de sănătate mai accesibile: 27 % dintre pacienți merg la secția de urgențe din cauza lipsei disponibilității asistenței medicale primare; în medie, 15 % din cheltuielile medicale sunt plătite direct de către pacienți, existând diferențe mari între țări; iar probabilitatea ca europenii săraci să aibă dificultăți în a beneficia de asistență medicală adecvată din motive financiare este, în medie, de 10 de ori mai mare decât în cazul celor mai înstăriți. Ar trebui ca politicile statelor membre să se concentreze pe diminuarea obstacolelor financiare care îngreunează accesul la asistență medicală, pe creșterea accesului la asistența medicală primară, precum și pe reducerea timpilor de așteptare excesivi.
3) Avem nevoie de sisteme de sănătate mai rezistente: În ansamblul UE, ponderea populației cu vârsta peste 65 de ani a crescut de la mai puțin de 10 % în 1960 la aproape 20 % în 2015 și se estimează că va crește la aproape 30 % până în 2060. Îmbătrânirea populației, combinată cu creșterea prevalenței bolilor cronice și cu restricțiile bugetare, vor necesita schimbări în modul nostru de a furniza asistența medicală, inclusiv prin dezvoltarea informatizării sănătăți, reducerea numărului de zile de spitalizare prin organizarea mai bună a serviciilor în cadrul asistenței primare și comunitare, precum și prin efectuarea cu mai multă înțelepciune a cheltuielilor cu produsele farmaceutice, inclusiv prin utilizarea deplină a oportunităților de substituire cu medicamente generice.
Starea sănătății în ciclul UE
Ciclul „Starea sănătății în UE” este menit să ajute statele membre să răspundă provocărilor menționate mai sus, sprijinindu-le în eforturile lor de a dispune de cunoștințe mai bune în domeniu și de a elabora politici relevante pe baza unor dovezi mai consistente. El cuprinde o serie de produse analitice, realizate în parteneriat cu OCDE și cu Observatorul European pentru sisteme și politici de sănătate.
Raportul publicat astăzi este primul produs din acest ciclu. Următorul pas este realizarea profilurilor specifice tuturor celor 28 de țări care constituie UE, evidențiind caracteristicile și provocările specifice fiecăreia, până în noiembrie 2017.
Cele 28 de profiluri vor fi însoțite de un document de analiză elaborat de Comisie, care să facă legătura între constatări și agenda mai cuprinzătoare a UE și care să evidențieze circumstanțele fiecărui stat membru. Ciclul se va încheia cu schimburi facultative de informații pe care statele membre pot să le propună.
.