Connect with us

ROMÂNIA

Viitorul UE se discută vineri la Berlin: Klaus Iohannis, consultări cu Angela Merkel și cu premierii Belgiei și Luxemburgului

Published

on

Preşedintele României, Klaus Iohannis, merge vineri la Berlin pentru o întâlnire de lucru cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, reuniune la care mai participă și premierul Belgiei, Charles Michel, şi cu premierul Luxemburgului, Xavier Bettel.

FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Întâlnirea are loc în contextul procesului de pregătire a reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, din 16 septembrie, care va avea ca subiect de dezbatere viitorul Uniunii Europene în noul cadru creat după referendumul din Regatul Unit al Marii Britanii, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Reuniunea de la Berlin face parte din seria de contacte pe care Preşedintele României le are cu lideri europeni în cadrul acestui proces de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene, încheie sursa citată.

De asemenea, preşedintele Iohannis va aborda această temă în cadrul consultărilor cu preşedintele Franţei, cu prilejul vizitei pe care François Hollande o va efectua în România în cursul săptămânii viitoare, prima unui șef de stat francez după opt ani.

Discuțiile președintelui de la Berlin, dar și întrevederea cu omologul francez, se vor înscrie în cadrul procesului de consultări cu liderii din patru țări fondatoare ale UE (Germania, Belgia, Luxemburg și Franța).

Citiți și România se implică în consolidarea UE: Klaus Iohannis, discuție telefonică cu Donald Tusk și întâlniri cu liderii din patru țări fondatoare ale Uniunii

Cele 27 de state membre ale Uniunii trebuie să rămână unite şi angajate să recâştige încrederea cetăţenilor europeni în proiectul european. Pentru România, consolidarea pe mai departe a Uniunii Europene rămâne un obiectiv strategic”, este mesajul pe care șeful statului l-a transmis în cadrul convorbirii telefonice avute cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, la începutul săptămânii.

Summitul UE-27 de la Bratislava va fi prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE în 27 după trei ani, dar și prima astfel de reuniune fără Marea Britanie. Devenită instituție principală a Uniunii Europene în 2009, potrivit Tratatului de la Lisabona, Consiliul European se reunește în format informal din 1974 încoace.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Klaus Iohannis începe vizita de trei zile în Israel. Președintele se întâlnește marți cu omologul său israelian, Reuven Rivlin

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis începe, marţi, vizita de trei zile pe care o efectuează în Israel, urmând să aibă o întâlnire cu omologul său israelian, Reuven Rivlin. Şeful statului efectuează până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă i la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, președintele se întâlnește marți cu Reuven Rivlin.  Miercuri, Iohannis se va întâlni cu liderul Alianţei Albastru&Alb din Israel, Binyamin (Benny) Gantz, iar apoi va participa la dineul oficial oferit de preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în onoarea şefilor de delegaţii prezenţi la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

“Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale”, arată Administrația Prezidențială.

Peste 40 de lideri din întreaga lume vor participa, la 23 ianuarie, la cel de-al cincilea Forum Mondial al Holocaustului, sub egida ”Amintirea Holocaustului, Combaterea Antisemitismului”, ce va avea loc la Yad Vashem, în Israel.

Președintele Klaus Iohannis se va afla, cu această ocazie, pentru a treia oară în Israel, după vizita efectuată în 2016 și după participarea, în același ani, la ceremoniile funerare ale fostului președinte israelian Shimon Peres. Prezența președintelui în Israel este importantă și în contextul eforturilor României de refacere a relațiilor în regiune în urma situației generate pe fondul subiectului privind mutarea sediului Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Evenimentul va continua cu o ceremonie în onoarea victimelor Holocaustului. Supravieţuitoare a Holocaustului, Rose Moskowitz, din SUA, şi preşedinta Organizaţiei centrale din Israel a supravieţuitorilor Holocaustului, Colette Avital, vor aprinde o torţă în memoria victimelor, după care şefii delegaţiilor vor depune coroane de flori la baza Monumentului revoltei din Ghetoul Varşovia, ridicat la Yad Vasehm.

Ceremonia se va încheia cu intonarea imnului naţional al Israelului, Hatikvah.

Forumul Mondial al Holocaustului va fi transmis live pe site-ul Yad Vashem şi pe pagina de Facebook a acestuia. Transmisia va include traduceri simultane din ebraică în engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunțat că va organiza o serie de consultări cu mediul de afaceri și sindicate în legătură cu obiectivele Pactului Ecologic European și consecințele acestuia asupra României.

”Am discutat despre organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor referitor la ceea ce se numește Green Deal (n.r. Pactul Ecologic European), posibilele consecințe asupra României, obiectivelor asumate în Green Deal și de asemenea stabilirea poziției României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul Green Deal. Continuă consultarea societății. Continuă consultarea societății privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul UE în perioada 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban după ședința Partidului Național Liberal.

Potrivit unor surse europene, România ar urma să fie cea de-a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va beneficia de cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Astfel, fondurile destinate României se ridică la suma de 757 de milioane de euro, defalcate pe șapte ani, și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă.

Polonia va primi cea mai mare finanțare (2 miliarde de euro), urmată de Germania, cu 877 de milioane de euro, cu regiuni industriale bazate pe cărbune.

Potrivit unor estimări preliminare realizare de Bloomberg, Polonia va beneficia de investiții estimate la 27.3 de miliarde de euro în urma acestor alocări de fonduri europene. Aceasta este urmată de Germania, cu investiții de 13.4 miliarde de euro, pe locul trei clasându-se România, cu investiții potențiale ce se ridică la 10.2 miliarde de euro.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române: Prin comanda română a grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor noștri

Published

on

Forțele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie începând de astăzi, 20 ianuarie, prin asumarea comenzii unei grupări NATO de la bordul unei nave române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, a afirmat șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, relatează Agerpres

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), a plecat luni în misiune din Portul Constanța, la eveniment participând oficialităţi militare şi civile, precum şi membri ai familiilor militarilor.

După mai bine de 25 de ani de cooperare a Forțelor Navale Române la numeroase operații și exerciții militare aliate, la care s-a contribuit cu nave sau personal, „o nouă pagină de istorie” se scrie pentru acestea: 

„Este pentru prima dată când un ofiţer român este la comanda unei grupări NATO şi, mai mult decât atât, acesta va comanda gruparea de la bordul unei nave a Forţelor Navale Române, puitorul de mine şi plase ‘Viceamiral Constantin Bălescu’. Astăzi, Forţele Navale Române scriu o nouă pagină de istorie”, a spus șeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, în discursul său din cadrul ceremoniei de plecare în misiune. 

© Forțele Navale Române/Facebook

Alexandru Mîrșu a precizat că prin atribuirea părţii române a comenzii grupării militare NATO este certificat nivelul ridicat de pregătire şi interoperabilitate al militarilor ţării noastre „necesare îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor specifice forţelor navale permanente ale NATO”. De altfel, viceamiralul român a recunoscut că pentru a ajunge în acest punct a fost necesară parcurgerea unui „drum lung”, însă „în tot acest interval de timp, ne-am schimbat modul de gândire, am dezvoltat noi capabilităţi şi proceduri şi am crescut treptat nivelul de interoperabilitate cu forţele maritime ale Alianţei”. 

„Prin asumarea acestor responsabilităţi, Forţele Navale ale României, România însăşi arată că suntem capabili şi că putem furniza Alianţei forţe şi mijloace necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor maritime, demonstrăm că suntem un aliat de încredere, un adevărat contributor la securitatea regională şi Europeană”, a afirmat şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending