Connect with us

U.E.

Viktor Orbán a refuzat invitația președintelui PE de a participa la o dezbatere despre măsurile controversate din Ungaria impuse în contextul crizei Covid-19

Published

on

@ Facebook.com/Donald Tusk

Premierul ungar Viktor Orbán a refuzat invitația președintelui Parlamentului European, David Sassoli, de a participa la o dezbatere, joi, cu privire la modul discreționar în care guvernul de la Budapesta poate acționa pe perioada stării de urgență impusă pentru prevenirea răspândirii pandemiei de Covid-19, precum și la repercusiunile asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, informează AFP, preluat de Agerpres

Invitația lansată de David Sassoli a apărut ca urmare a unei scrisori din partea ministrului ungar al justiţiei, Judit Varga, care solicită să participe la această dezbatere pentru a i se permite să exprime punctul de vedere al Budapestei. Liderul Parlamentului European s-a adresat direct premierului ungar prevalându-se de o cutumă instituțională care impune prezența șefilor de stat sau de guvern la astfel de dezbateri. 

Viktor Orbán a refuzat, însă, invitația lui Sassoli, motivând că gestionarea situației interne pe fondul pandemiei are întâietate, fiind, totodată, dedicat în totalitate guvernării:

„La ora actuală, lupta împotriva epidemiei îmi consumă întreaga energie şi forţă”, a declarat premierul ungar ca răspuns la invitaţia preşedintelui Parlamentului European, italianul David Sassoli, potrivit agenţiei de presă ungare MTI”, a precizat liderul de la Budapesta.

Parlamentul maghiar a votat la finalul lunii martie cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orbán a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră „disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus. 

Astfel, la nivelul UE au apărut îngrijorări legate de consecințele pe care ar putea-o avea această putere discreționară asupra respectării drepturilor și libertăților fundamentale în special în condițiile în care controlul parlamentar asupra guvernului Orbán este slăbit momentan. Aceste preocupări i-au determinat pe eurodeputați, în cadrul sesiunii plenare precedente, să solicite  Comisiei Europene să cerceteze fără întârziere dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele și, pentru a îndrepta această încălcare gravă și repetată, să recurgă din plin la toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv bugetare. De asemenea, Consiliul a fost îndemnat să repună pe ordinea de zi discuțiile și protocoalele referitoare la procedurile de la articolul 7 aflate în curs de desfășurare și utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la Articolul 2.

Articolul 7 din Tratat a fost activat împotriva Ungariei de către Parlamentul European, în anul 2018, iar decizia a fost precedată și de o dezbatere cu prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, în plenul legislativului european. Denumit și „opțiunea nucleară”, articolul 7 prevede ca sancțiune, în ultimă instanță, suspendarea dreptului de vot în Consiliu pentru statul vizat de procedură, însă o asemenea decizie necesită unanimitatea celorlalte țări membre.

În acest context, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a calificat audierea de joi drept „o nouă vânătoare de vrăjitoare şi un proces-spectacol, într-un moment în care continentul se confruntă cu una dintre cele mai mari crize sanitare şi economice din ultimul secol”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Decizia prin care statele UE și țările G7 au convenit plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril reprezintă o hotărâre “care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina”, a declarat sâmbătă seară președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat această plafonare printr-un acord al UE, G7 şi Australiei, estimând că “nu este o decizie serioasă”, iar Ungaria a anunțat că este exceptată de acest acord.

“G7 și toate statele membre ale UE au luat o decizie care va afecta și mai mult veniturile Rusiei și îi va reduce capacitatea de a purta un război în Ucraina. De asemenea, această decizie ne va ajuta să stabilizăm prețurile globale la energie, de care vor beneficia țările din întreaga lume care se confruntă în prezent cu prețuri ridicate la petrol”, a declarat von der Leyen, potrivit unui comunicat.

Plafonul de preț a fost conceput special pentru a reduce și mai mult veniturile Rusiei, menținând în același timp stabilitatea piețelor energetice mondiale prin continuarea aprovizionării, a anunțat și Consiliul UE într-un comunicat.

Prin urmare, va contribui, de asemenea, la combaterea inflației și la menținerea stabilității costurilor energetice într-un moment în care costurile ridicate – în special prețurile ridicate ale combustibililor – reprezintă o mare preocupare în UE și în întreaga lume, arată sursa citată.

Plafonarea prețurilor va intra în vigoare după 5 decembrie 2022 pentru țiței și după 5 februarie 2023 pentru produsele petroliere rafinate. Plafonarea prețurilor prevede, de asemenea, o tranziție ușoară – nu se va aplica petrolului cumpărat peste plafonul de preț, care este încărcat pe nave înainte de 5 decembrie și descărcat înainte de 19 ianuarie 2023.

“Nu este o decizie serioasă să se stabilească o astfel de limită pentru preţul rusesc, este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist”, a afirmat însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, conform preşedinţiei de la Kiev, scrie Agerpres.

Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european. Cu toate acestea, Kremlinul a respins această plafonare.

Acest acord la nivel occidental, în general, și european, în special, vine după acordul din prima parte a anului, când țările UE au decis să impună un embargo asupra petrolului rusesc, exceptând însă țări precum Ungaria, care nu își putea obține țițeiul prin alte mijloace.

Astfel, potrivit ministrului de externe maghiar, Ungaria a fost scutită de aplicarea plafonării preţului la petrol.

 

Continue Reading

U.E.

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

Published

on

© Prawo i Sprawiedliwość

Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă “dominaţia” Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice “planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare”, notează AFP.

Jaroslaw Kaczynski, considerat omul forte şi principalul strateg al dreptei la putere, obişnuit să atace Germania şi Uniunea Europeană, a ţinut un discurs la Legnica, în sud-vestul ţării, în cadrul turneului său în provincie în vederea alegerilor legislative prevăzute în toamna anului 2023, informează Agerpres.

El a declarat, potrivit agenţiei de presă PAP, că puterea Europei constă în cea a naţiunilor sale şi, în mare măsură, în cea a statelor suverane.

El a denunţat “situaţia de dominaţie, o situaţie în care, prin metode paşnice, unul din statele europene, astăzi cel mai mare după Rusia, îşi realizează planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare. Este o cale care duce la criză şi nefericire. Nu numai a Poloniei, ci şi a Europei. Şi, de asemenea, a acestei ţări, Germania”, a spus Kaczynski.

În paralel cu retorica antigermană şi eurosceptică, despre care opoziţia poloneză crede că este cel puţin parţial legată de campania electorală, autorităţile poloneze au lansat recent o ofensivă diplomatică pentru a cere Germaniei reparaţii pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la 1.300 miliarde de euro. Potrivit Germaniei, Polonia a renunţat la reparaţii de război în 1953 şi a confirmat în mai multe rânduri această renunţare.

În acest context, Varşovia a refuzat la sfârşitul lui noiembrie propunerea germană de a-i trimite sistemul de apărare antiaeriană Patriot, după căderea, soldată cu victime, a unei rachete în Polonia. Guvernul polonez a sugerat ca Germania să transfere acest echipament în Ucraina, reaminteşte AFP. 

Continue Reading

CHINA

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și Uniunea Europeană “nu au fost niciodată mai aliniate” în ceea ce privește “perspectivele noastre strategice” în raport cu China și cu zona indo-pacifică, au anunțat vineri într-un comunicat comun Departamentul de Stat american și Serviciul European de Acțiune Externă, subliniind “hotărârea transatlantică comună puternică în apărarea libertății, a democrației și a drepturilor omului în întreaga lume”.

Joi și vineri, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și secretarul general al diplomației europene, Stefano Sannino, au participat la cea de-a patra reuniune la nivel înalt a dialogului SUA-UE privind China și la cea de-a treia reuniune a consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul.

În cadrul dialogului SUA-UE privind China, aceștia au subliniat importanța menținerii de către Statele Unite și UE a unui contact continuu și strâns cu privire la abordările lor față de RPC, inclusiv în ceea ce privește diversificarea economică, coerciția economică continuă a RPC asupra economiilor internaționale, războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, promovarea respectării dreptului internațional și a principiilor drepturilor omului, importanța menținerii păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și acțiunile unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, ei afirmă că oricine din întreaga lume are dreptul de a protesta pașnic, având în vedere protestele în curs de desfășurare în China.

În cadrul consultărilor privind Indo-Pacificul, Sherman și Sannino au confirmat angajamentul nostru comun SUA-UE de a susține ordinea internațională bazată pe reguli în regiune și și-au exprimat sprijinul pentru consolidarea cooperării cu partenerii regionali pe baza acestor valori și a cadrelor multilaterale bazate pe reguli.

Aceștia au discutat despre eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale, inclusiv prin intermediul Parteneriatului pentru investiții și infrastructură globală în domeniul sănătății și al Global Gateway.

Cei doi oficiali au vorbit și aspecte legate de securitatea maritimă și au afirmat importanța angajamentului continuu cu partenerii din regiune.

“Aceasta a fost o ocazie pentru Statele Unite și UE de a-și afirma perspectiva strategică comună, de a sublinia hotărârea transatlantică fermă de a susține libertatea, democrația și drepturile omului în întreaga lume și de a sublinia angajamentul nostru continuu de a întreprinde noi acțiuni coordonate pentru a aborda provocările globale actuale”, a declarat, după reuniuni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au convenit să își continue consultările strânse și vor organiza următoarea reuniune la nivel înalt în cadrul dialogului SUA-UE privind China și consultările privind Indo-Pacificul la Bruxelles în prima jumătate a anului viitor, în 2023.

Continue Reading

Facebook

U.E.7 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.21 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA30 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA23 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G724 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN2 days ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.2 days ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending