Connect with us

U.E.

Viktor Orban anunță organizarea unui referendum în Ungaria privind legea anti-LGBTIQ

Published

on

© European Union, 2018

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va organiza un referendum pe tema controversatei legi anti-LGBTIQ, care are ca scop protejarea copiilor de pornografia şi conţinutul care reprezintă sexualitate sau promovează homosexualitatea, sau o abatere de la identitatea de gen, precum și schimbarea sexului, relatează Digi24, Agerpres, Euronews și Politico.

„Această legislație folosește protecția copiilor ca scuză pentru a discrimina oamenii din cauza orientării lor sexuale”, a declarat săptămâna trecută președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, calificând-o drept „o rușine”, relatează Politico.

Liderul ungar a făcut anunțul într-un live pe pagina sa de Facebook.

“(Cei de la Bruxelles) regretă că la noi nu este posibil ceea ce se practică deja în Europa de vest, unde activiştii LGBTQ merg în grădiniţe şi şcoli şi fac educaţie sexuală”, afirmă Orban în mesajul de miercuri, subliniind că “în joc este viitorul copiilor noştri”, iar “când presiunea asupra ţării este atât de puternică, doar voinţa comună a poporului o poate proteja”, relatează Agerpres.

Citiți și: Ursula von der Leyen amenință Ungaria cu procedura de infringement: Legea anti-LGBTIQ este rușinoasă și profund contrară valorilor UE

Liderii statelor membre ale UE l-au condamnat dur pe premierul ungar Viktor Orban, la reuniunea din iunie, pentru legea sa împotriva promovării homosexualităţii în rândul minorilor, considerată homofobă, fiind lansată inclusiv provocarea ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.

Citiți și Summitul UE, tensionat de legea anti-LGBT din Ungaria: Viktor Orban, invitat să activeze articolul 50 din tratat și să părăsească Uniunea Europeană

Legea a determinat 17 state membre, printre care Franţa, Germania, Olanda, Italia şi Belgia, să le scrie liderilor UE Charles Michel şi Ursula von der Leyen şi secretarului general al ONU Antonio Guterres (invitat la summit) despre necesitatea de a susţine valorile europene.

Mai mult, premierul olandez Mark Rutte, membru al familiei liberale Renew Europe și unul dintre cei 17 semnatari, a fost foarte ofensiv în abordare și i-a propus Ungariei să părăsească UE. 

Tot un membru al familiei politice liberale, premierul belgian Alexander De Croo a comentat că dialogul „nu a fost o discuţie diplomatică, a fost mai degrabă o confruntare”, calificând momentul drept „istoric”.

De Croo a subliniat că „aproape toţi” participanţii l-au criticat pe liderul suveranist, care nu a putut conta decât pe sprijinul omologului său polonez şi „puţin” pe al celui sloven.

Potrivit sursei citate, premierul luxemburghez, Xavier Bettel, care a povestit despre propriile greutăți pentru a fi acceptat ca homosexual, a declarat că s-a depăşit o „linie roşie”, iar premierul suedez Stefan Lofven a avertizat că concetăţenii săi nu doresc să „trimită bani către o ţară” care acţionează în acest fel, deşi fondurile europene reprezintă o importantă sursă de finanțare pentru Ungaria.

Totuși, Guvernul de la Budapesta susţine că noua lege nu îi vizează pe homosexuali, ci urmăreşte protecţia copiilor, ai căror părinţi ar trebui să joace rolul principal în educaţia lor sexuală.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

U.E.

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

Published

on

© European Union, 2021

Liderii statelor membre au soliticitat în urma reuniunii Consiliului European încheierea negocierilor pe tema pachetului legislativ privind uniunea sănătății și asigurarea implicării adecvate a statelor membre în guvernanța Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), în contextul în care această nouă autoritate poate ajuta statele UE să aibă acces echitabil la medicamente în situații de criză sanitară.

„Pe baza experienței dobândite în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, trebuie sporită reziliența UE față de situațiile de criză și pregătirea sa la nivel orizontal pentru acestea. Pentru a asigura niveluri mai bune de prevenire, pregătire și răspuns la viitoarele urgențe în materie de sănătate din UE, Consiliul European solicită încheierea negocierilor pe tema pachetului legislativ privind uniunea sănătății și asigurarea implicării adecvate a statelor membre în guvernanța Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Reamintește că este necesar să se înregistreze rapid progrese în ceea ce privește accesul la medicamente în toate statele membre”, se arată în concluziile elaborate în urma reuniunii de ieri a liderilor europeni.

Franța și Germania sunt printre primele state membre care au solicitat consolidarea strategică a unei industrii în domeniul sănătății, care să intensifice dimensiunea europeană a sistemelor de sănătate.

Citiți și: Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Comisia Europeană a lansat pe 16 septembrie Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

„HERA reprezintă încă o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății mai puternice și un important pas înainte în pregătirea noastră pentru situații de criză. Cu ajutorul HERA, ne vom asigura că dispunem de echipamentele medicale de care avem nevoie pentru a ne proteja cetățenii de amenințările viitoare la adresa sănătății. HERA va putea să ia decizii rapide pentru a asigura aprovizionarea. Am promis acest lucru în 2020 și iată că îl realizăm”, a declarat, în acest context, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va reuni pentru a șasea oară săptămâna viitoare, pe 28 octombrie. Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, iar delegația Republicii Moldova va fi condusă de premierul Natalia Gavrilița, potrivit comunicatului oficial. 

Comisia Europeană va fi reprezentată de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Subiectele principale pe agenda Consiliului de asociere UE-Republica Moldova vor fi:

  • dialog politic, reformă politică, asociere politică;
  • cooperarea și convergența în politica externă și de securitate;
  • libertate, securitate și justiție;
  • aprofundarea comerțului și a zonei de liber schimb;
  • cooperarea economică și alte cooperări sectoriale, inclusiv în domeniul energiei.

De asemenea, Consiliul de asociere va discuta despre provocările globale, Parteneriatul Estic și reglementarea conflictului transnistrean.

Reamintim că Uniunea Europeană a publicat marți, 19 octombrie, un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Citiți și: Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN3 mins ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.32 mins ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA38 mins ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA56 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

POLITICĂ22 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu23 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending