Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut sâmbătă încetarea „violenţelor şocante” şi a „vărsării de sânge” în Fâşia Gaza şi Liban, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la lansarea pe 7 octombrie 2023 a atacului fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian, care a condus la declanşarea războiului din Gaza, relatează duminică AFP, potrivit Agerpres.

„Această zi este o ocazie pentru comunitatea internaţională de a condamna încă o dată cu voce tare actele abominabile ale Hamas, inclusiv luarea de ostatici”, a declarat Guterres într-un comunicat publicat sâmbătă.

Secretarul general al ONU a făcut apel la „eliberarea imediată şi necondiţionată” a ostaticilor, cerând în acelaşi timp Hamas „să permită Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să viziteze aceşti ostatici”.

Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului din 7 octombrie, 97 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 64 se presupune că sunt în viaţă şi 33 morţi.

Atacul Hamas asupra teritoriului israelian s-a soldat cu 1.205 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP realizat pe baza cifrelor oficiale israeliene, inclusiv ostatici care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.

Ca represalii, Israelul a lansat o operaţiune militară în care au fost ucise până în prezent cel puţin 41.825 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit guvernului din Gaza condus de Hamas.

„Din 7 octombrie, a fost declanşat un val de violenţe şocante şi vărsare de sânge. Este timpul să eliberăm ostaticii. Este timpul să reducem la tăcere armele. Este timpul să oprim suferinţa care a cuprins regiunea”, a spus Guterres.

De asemenea, șeful ONU și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la extinderea conflictului în Liban împotriva mişcării Hezbollah, susţinută de Iran.

„Războiul care a urmat atacurilor teribile de acum un an încă distruge vieţi şi provoacă suferinţe umane profunde palestinienilor din Gaza şi acum, poporului libanez”, a mai spus el.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a criticat sâmbătă pe preşedintele francez Emmanuel Macron şi pe liderii ţărilor care au cerut oprirea livrărilor de arme către Israel pe fondul războiului împotriva Hamasului palestinian și Hezbollahului libanez, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„În timp ce Israelul luptă împotriva forţelor barbariei conduse de Iran, toate ţările civilizate ar trebui să fie ferm alături de Israel. Cu toate acestea, preşedintele Macron şi alţi lideri occidentali îndeamnă acum la embargo asupra armelor contra Israelului. Ar trebui să le fie ruşine”, a declarat Netanyahu într-o înregistrare video şi un comunicat al biroului său.

Emmanuel Macron s-a exprimat sâmbătă în favoarea opririi livrărilor de arme către Israel, dacă acestea sunt folosite în conflictul din Fâşia Gaza ce opune armata israeliană şi gruparea palestiniană Hamas. 

Benjamin Netanyahu a insistat asupra faptului că ţara sa duce un război pe mai multe fronturi împotriva organizaţiilor susţinute de Iran, „duşmanul de moarte al Israelului”. 

„Iran impune un embargo asupra armelor pentru Hezbollah, houthi, Hamas şi celorlalţi mandatari ai săi? Bineînţeles că nu”, a spus el.

Potrivit premierului israelian, aceste mişcări fac parte din „axa rezistenţei” împotriva Israelului, un grup aşa numit de Teheran care reuneşte şi grupări irakiene.

„Această axă a terorii este unită. Dar ţările care ar trebui să se opună acestei axe a terorii cer un embargo asupra armelor cu destinaţia Israel. Ce ruşine!”, a adăugat el.

Palatul Elysée a deplâns sâmbătă seară cuvintele premierului israelian. Franţa „este prietenul de neclintit al Israelului”,  a afirmat Palatul Elysée, descriind reacția lui Netanyahu drept „excesivă și fără legătură cu prietenia dintre Franţa şi Israel”, scrie France24. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a exprimat sâmbătă în favoarea opririi livrărilor de arme către Israel, dacă acestea sunt folosite în conflictul din Fâşia Gaza ce opune armata israeliană şi gruparea palestiniană Hamas, război care a provocat într-un an peste 41.000 de morţi, majoritatea civili, iar populaţia din enclava palestiniană trăieşte o catastrofă umanitară, scrie Agerpres.

„Cred că, astăzi, prioritatea este să revenim la o soluţie politică, să încetăm să livrăm arme pentru luptele din Gaza. Franţa nu furnizează astfel de arme Israelului”, a declarat Macron, în cadrul unui program special la radio France Inter consacrat francofoniei.

Omologul său american Joe Biden a refuzat până în prezent să sisteze livrarea către Israel a armelor şi muniţiilor necesare operaţiunilor militare din Fâşia Gaza, oprind doar un transport de bombe aeriene în luna mai.

În schimb, Regatul Unit a anunţat în septembrie că suspendă unele vânzări de arme către Israel, invocând un „risc clar” ca echipamentele să fie folosite pentru a comite încălcări grave ale dreptului internațional.

Pe plan politic, preşedintele francez a deplâns faptul că nu există niciun  progres în direcţia opririi războiului în Fâşia Gaza, în ciuda tuturor eforturilor diplomatice depuse pentru a obţine o încetare a focului. „Cred că nu suntem auziţi. I-am spus-o din nou prim-ministrului Benjamin Netanyahu şi cred că este o greşeală, inclusiv pentru securitatea Israelului”, a subliniat Emmanuel Macron.

„O vedem limpede în opinia noastră publică, o vedem într-un mod şi mai teribil în opinia publică din regiune, este practic un resentiment care se naşte, o ură care se hrăneşte din asta”, a mai remarcat Macron.

Cât despre noul front deschis de Israel în Liban împotriva grupării şiite pro-iraniene Hezbollah, Macron a reamintit că „prioritatea este evitarea escaladării”. „Poporul libanez nu trebuie să fie şi el sacrificat, iar Libanul nu poate deveni o nouă Gaza”, a insistat el.

Citiți și: Emmanuel Macron apreciază că ar fi ”o greșeală” din partea lui Netanyahu să respingă armistițiul de 21 de zile între Hezbollah și Israel: Și-ar asuma responsabilitatea pentru o escaladare regională

După ce a slăbit mişcarea palestiniană Hamas în Fâşia Gaza într-un război devastator şi sângeros pentru populaţia civilă palestiniană şi care încă nu s-a încheiat, armata israeliană şi-a axat de la jumătatea lunii septembrie operaţiunile pe frontul libanez împotriva miliţiei Hezbollah, pe care a bombardat-o intens, i-a detonat de la distanţă dispozitive de telecomunicaţii în care aparent serviciul israelian Mossad reuşise să implanteze explozivi, i-a decimat conducerea, ucigându-l şi pe liderul ei, Hassan Nasralah, iar luni a lansat şi o ofensivă terestră.

Această ofensivă, descrisă drept „limitată” de către armata israeliană, urmăreşte potrivit acesteia în principal neutralizarea reţelei de tuneluri subterane folosite de Hezbollah, distrugerea stocurilor de arme şi muniţii ale acesteia, concomitent cu blocarea oricăror căi de reaprovizionare şi anihilarea structurilor de comandă şi organizare ale grupării pro-iraniene.