Connect with us

NEWS

Vizita lui Klaus Iohannis în Polonia: Am agreat asupra transmiterii constante a unui mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vizită de două zile în Polonia. Șeful statului a participat la convorbiri bilaterale cu omologul său polonez, Bronislaw Komorowski, iar la finalul acesteia au susținut o declarația de presă comună, reiterând angajamentul lor ferm pentru parteneriatele strategice la care două state sunt parte.

iohannis_komorowski

Redăm mai jos declarațiile celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele Republicii Polone, domnul Bronislaw Komorowski: “Stimate domnule Președinte, dragi oaspeți, vreau să îmi exprim satisfacția prilejuită de vizita în Polonia, la Varșovia, a Președintelui României, pentru că eu consider că este o șansă pentru intensificarea colaborării dintre statele și popoarele noastre, consider că este o șansă imensă pentru a da un nou conținut parteneriatului strategic deja existent între România și Polonia. Eu sunt convins că aceste parteneriat este foarte necesar din punctul de vedere al dezvoltării situației din regiunea noastră, din această parte a Europei, unde au intervenit modificări negative în ceea ce privește mediul de securitate. Mă bucur că am putut să semnăm o declarație comună care dă cadrul intensificării acestei colaborări polono-române în diverse domenii, nu doar în domeniul securității, ci în toate domeniile importante din punctul de vedere al apropierii pe viitor.  Doresc să vă spun că un anumit cadru al calendarului politic ne îndeamnă și el spre intensificarea colaborării dintre țările noastre pentru că perspectiva Summitului NATO de la Varșovia din 2016 ne cere nu doar să facem o analiză comună a realizării deciziilor de la Newport – și trebuie să ne amintim că înaintea acestui summit au avut loc și consultări polono-române, dar și cu alte țări din această regiune pe care o numim Flancul Estic al Alianței, și aceste consultări au avut rezultate foarte bune în ceea ce privește puterea argumentelor noastre pe care le-am prezentat la Newport. După părerea mea, Summitul de la Varșovia ar trebui să fie nu doar o ocazie tocmai de a trage concluziile a ceea ce am reușit să facem după Newport, ci și o ocazie de a întări Flancul Estic. Și va trebui să încercăm să luăm decizii care să crească sentimentul de securitate în această regiune și nu voi ascunde faptul că eu contez pe colaborarea cu România în această privință și contez pe colaborarea cu România în ceea ce privește elaborarea unei poziții comune și unor idei comune în chestiunea acestui flanc estic al Alianței.

Un domeniu care, de asemenea, face ca țările noastre să fie predestinate colaborării este chestiunea regională, cu un acest deosebit pe două țări, pe Ucraina și pe Moldova. Am vorbit despre diverse perspective de dezvoltare a colaborării noastre în ceea ce privește evenimentele care vor putea avea loc în Ucraina și important este să spunem că avem aceeași convingere că vestul trebuie să fie pregătit și pentru o dezvoltare negativă a situației. Ce înțelegem prin asta: posibilitatea de nerespectare a înțelegerilor de la Minsk. De asemenea, doresc să vă informez că, în baza experienței foarte bune pe care am avut-o în urma vizitei comune făcute cu Președintele Poroșenko în Moldova, ceea ce a avut ca rezultat intensificarea importanței acestei țări, am luat hotărârea de a încerca să organizăm în Polonia întâlnirea a trei președinți, Președintele României, Președintele Ucrainei și al Poloniei, la care să discutăm situația din regiune. Și mi-aș dori, de asemenea, să încadrăm acest demers în categoria dorinței de a intensifica colaborarea polono-română în toate chestiunile de securitate din regiune. Vă mulțumesc!”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: “Domnule Președinte, mulțumesc pentru convorbiri, pentru deschidere și pentru concluziile extraordinar de bune pe care le-am tras împreună. Sunt foarte bucuros să mă aflu în Polonia, ca răspuns la invitaţia domnului Preşedintele Komorowski. Această invitație mi-a fost adresată, dacă bine îmi amintesc, în prima zi de după alegerea mea ca Președinte al României și m-am bucurat foarte mult. De atunci am pregătit această vizită și iată că am ajuns să ne vedem. Această vizită pe care o fac, practic, la început de mandat, subliniază și vreau să sublinieze importanța pe care o acord, pe care o acordăm relației între România și Polonia, Această relație se bazează pe un Parteneriat Strategic de substanţă existent pe care vrem să îl aprofundăm.
 
Discuţiile purtate cu Preşedintele Komorowski au fost de cordiale şi foarte consistente. Am reafirmat importanţa prioritară, pentru România, a relaţiei bilaterale cu Polonia. De asemenea, am abordat subiectele de interes comun ce ne leagă indisolubil în această regiune a Europei, care se confruntă în prezent cu provocări majore.  Am discutat despre contextul de securitate în vecinătatea estică și despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. Pornind de la acestea, am convenit cu Preşedintele Komorowski, că este necesară o reevaluare şi o consolidare a Parteneriatului nostru Strategic. Tocmai am adoptat, în acest sens, o Declaraţie comună, ca o continuare și amplificare a celei privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia, adoptată la Bucureşti în 2009. Această Declarație subliniază faptul că relaţiile dintre ţările noastre se află în prezent într-un moment de vârf al evoluţiei lor, dar și că dorim să le aprofundăm, în special pe componenta strategică.
 
Am abordat împreună cu Preşedintele Komorowski și colaborarea în domeniul economic. Am exprimat dorinţa României de a diversifica, în ansamblu, colaborarea sectorială şi de a atrage un număr sporit de investiţii poloneze în România, dar și o prezență mai puternică a firmelor românești pe piața poloneză. În planul cooperării europene, am convenit să ne coordonăm la toate nivelurile în dosarele de interes prioritar pentru ţările noastre, cu atât mai mult cu cât  poziţiile noastre pe subiectele aflate pe agenda europeană sunt clar convergente. Am discutat, în acest context, și despre Planul de investiţii pentru Europa avansat de către Comisia Europeană şi susținut de Consiliul European şi despre modalităţile concrete de punere în practică a acestuia. Am subliniat că pentru România este importantă asigurarea unei distribuţii echilibrate în întreaga Uniune a proiectelor de investiţii care urmează să fie implementate în cadrul Planului. Aceasta înseamnă inclusiv luarea în calcul a specificului statelor membre și a nevoilor de investiții.
 
O parte importantă a discuţiei cu Preşedintele Komorowski a fost dedicată evoluţiilor îngrijorătoare din vecinătatea noastră estică. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am condamnat în termenii cei mai fermi deteriorarea gravă a situaţiei de securitate în sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa într-o implementare progresivă a pachetului de măsuri convenit la Minsk pe 12 februarie. Am reconfirmat întreaga disponibilitate a României de a contribui, alături de Polonia şi de alţi parteneri din UE, la avansarea proceselor de reformă din Ucraina. 
 
După cum ştiţi, pentru România susținerea parcursului european al Republicii Moldova rămâne o prioritate majoră. Suntem deciși să-i acordăm un sprijin cât mai consistent în acest sens. Am fost amândoi de acord că trebuie transmis constant un mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic.
 
Declarația adoptată astăzi cu domnul Președinte Komorowski, urmărește nu doar întărirea relației bilaterale pe palierul de securitate dintre România şi Polonia, ci și dezvoltarea corelată a parteneriatelor strategice pe care le avem cu SUA şi solidaritatea politică în NATO. Împreună cu domnul Președinte Komorowski am convenit să organizăm în toamna acestui an la București o nouă ediție a unei întâlniri la nivel de șefi de stat, în formatul care a avut loc în iulie anul trecut la Varșovia, un format regional pe care îl considerăm important, un format care întărește colaborarea regională și este un instrument foarte util în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Urmează să convenim împreună și cu ceilalți șefi de stat data concretă a acestei întâlniri care, cu siguranță, va contribui la îmbunătățirea coeziunii în regiune și la armonizarea punctelor noastre de vedere în pregătirea Summitului NATO.
 
Voi avea prilejul să reiau aceste aspecte în discuţiile pe care urmează să le port cu înalţi demnitari polonezi în cursul acestei zile și, de asemenea, și mâine. Vă mulțumesc!”
.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
5 Comments

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN41 mins ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending