Connect with us

NEWS

Vizita lui Klaus Iohannis în Polonia: Am agreat asupra transmiterii constante a unui mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se află într-o vizită de două zile în Polonia. Șeful statului a participat la convorbiri bilaterale cu omologul său polonez, Bronislaw Komorowski, iar la finalul acesteia au susținut o declarația de presă comună, reiterând angajamentul lor ferm pentru parteneriatele strategice la care două state sunt parte.

iohannis_komorowski

Redăm mai jos declarațiile celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele Republicii Polone, domnul Bronislaw Komorowski: “Stimate domnule Președinte, dragi oaspeți, vreau să îmi exprim satisfacția prilejuită de vizita în Polonia, la Varșovia, a Președintelui României, pentru că eu consider că este o șansă pentru intensificarea colaborării dintre statele și popoarele noastre, consider că este o șansă imensă pentru a da un nou conținut parteneriatului strategic deja existent între România și Polonia. Eu sunt convins că aceste parteneriat este foarte necesar din punctul de vedere al dezvoltării situației din regiunea noastră, din această parte a Europei, unde au intervenit modificări negative în ceea ce privește mediul de securitate. Mă bucur că am putut să semnăm o declarație comună care dă cadrul intensificării acestei colaborări polono-române în diverse domenii, nu doar în domeniul securității, ci în toate domeniile importante din punctul de vedere al apropierii pe viitor.  Doresc să vă spun că un anumit cadru al calendarului politic ne îndeamnă și el spre intensificarea colaborării dintre țările noastre pentru că perspectiva Summitului NATO de la Varșovia din 2016 ne cere nu doar să facem o analiză comună a realizării deciziilor de la Newport – și trebuie să ne amintim că înaintea acestui summit au avut loc și consultări polono-române, dar și cu alte țări din această regiune pe care o numim Flancul Estic al Alianței, și aceste consultări au avut rezultate foarte bune în ceea ce privește puterea argumentelor noastre pe care le-am prezentat la Newport. După părerea mea, Summitul de la Varșovia ar trebui să fie nu doar o ocazie tocmai de a trage concluziile a ceea ce am reușit să facem după Newport, ci și o ocazie de a întări Flancul Estic. Și va trebui să încercăm să luăm decizii care să crească sentimentul de securitate în această regiune și nu voi ascunde faptul că eu contez pe colaborarea cu România în această privință și contez pe colaborarea cu România în ceea ce privește elaborarea unei poziții comune și unor idei comune în chestiunea acestui flanc estic al Alianței.

Un domeniu care, de asemenea, face ca țările noastre să fie predestinate colaborării este chestiunea regională, cu un acest deosebit pe două țări, pe Ucraina și pe Moldova. Am vorbit despre diverse perspective de dezvoltare a colaborării noastre în ceea ce privește evenimentele care vor putea avea loc în Ucraina și important este să spunem că avem aceeași convingere că vestul trebuie să fie pregătit și pentru o dezvoltare negativă a situației. Ce înțelegem prin asta: posibilitatea de nerespectare a înțelegerilor de la Minsk. De asemenea, doresc să vă informez că, în baza experienței foarte bune pe care am avut-o în urma vizitei comune făcute cu Președintele Poroșenko în Moldova, ceea ce a avut ca rezultat intensificarea importanței acestei țări, am luat hotărârea de a încerca să organizăm în Polonia întâlnirea a trei președinți, Președintele României, Președintele Ucrainei și al Poloniei, la care să discutăm situația din regiune. Și mi-aș dori, de asemenea, să încadrăm acest demers în categoria dorinței de a intensifica colaborarea polono-română în toate chestiunile de securitate din regiune. Vă mulțumesc!”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: “Domnule Președinte, mulțumesc pentru convorbiri, pentru deschidere și pentru concluziile extraordinar de bune pe care le-am tras împreună. Sunt foarte bucuros să mă aflu în Polonia, ca răspuns la invitaţia domnului Preşedintele Komorowski. Această invitație mi-a fost adresată, dacă bine îmi amintesc, în prima zi de după alegerea mea ca Președinte al României și m-am bucurat foarte mult. De atunci am pregătit această vizită și iată că am ajuns să ne vedem. Această vizită pe care o fac, practic, la început de mandat, subliniază și vreau să sublinieze importanța pe care o acord, pe care o acordăm relației între România și Polonia, Această relație se bazează pe un Parteneriat Strategic de substanţă existent pe care vrem să îl aprofundăm.
 
Discuţiile purtate cu Preşedintele Komorowski au fost de cordiale şi foarte consistente. Am reafirmat importanţa prioritară, pentru România, a relaţiei bilaterale cu Polonia. De asemenea, am abordat subiectele de interes comun ce ne leagă indisolubil în această regiune a Europei, care se confruntă în prezent cu provocări majore.  Am discutat despre contextul de securitate în vecinătatea estică și despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. Pornind de la acestea, am convenit cu Preşedintele Komorowski, că este necesară o reevaluare şi o consolidare a Parteneriatului nostru Strategic. Tocmai am adoptat, în acest sens, o Declaraţie comună, ca o continuare și amplificare a celei privind Parteneriatul Strategic dintre România şi Polonia, adoptată la Bucureşti în 2009. Această Declarație subliniază faptul că relaţiile dintre ţările noastre se află în prezent într-un moment de vârf al evoluţiei lor, dar și că dorim să le aprofundăm, în special pe componenta strategică.
 
Am abordat împreună cu Preşedintele Komorowski și colaborarea în domeniul economic. Am exprimat dorinţa României de a diversifica, în ansamblu, colaborarea sectorială şi de a atrage un număr sporit de investiţii poloneze în România, dar și o prezență mai puternică a firmelor românești pe piața poloneză. În planul cooperării europene, am convenit să ne coordonăm la toate nivelurile în dosarele de interes prioritar pentru ţările noastre, cu atât mai mult cu cât  poziţiile noastre pe subiectele aflate pe agenda europeană sunt clar convergente. Am discutat, în acest context, și despre Planul de investiţii pentru Europa avansat de către Comisia Europeană şi susținut de Consiliul European şi despre modalităţile concrete de punere în practică a acestuia. Am subliniat că pentru România este importantă asigurarea unei distribuţii echilibrate în întreaga Uniune a proiectelor de investiţii care urmează să fie implementate în cadrul Planului. Aceasta înseamnă inclusiv luarea în calcul a specificului statelor membre și a nevoilor de investiții.
 
O parte importantă a discuţiei cu Preşedintele Komorowski a fost dedicată evoluţiilor îngrijorătoare din vecinătatea noastră estică. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional. Am condamnat în termenii cei mai fermi deteriorarea gravă a situaţiei de securitate în sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa într-o implementare progresivă a pachetului de măsuri convenit la Minsk pe 12 februarie. Am reconfirmat întreaga disponibilitate a României de a contribui, alături de Polonia şi de alţi parteneri din UE, la avansarea proceselor de reformă din Ucraina. 
 
După cum ştiţi, pentru România susținerea parcursului european al Republicii Moldova rămâne o prioritate majoră. Suntem deciși să-i acordăm un sprijin cât mai consistent în acest sens. Am fost amândoi de acord că trebuie transmis constant un mesaj ferm de susținere a drumului proeuropean al tuturor țărilor membre ale Parteneriatului Estic.
 
Declarația adoptată astăzi cu domnul Președinte Komorowski, urmărește nu doar întărirea relației bilaterale pe palierul de securitate dintre România şi Polonia, ci și dezvoltarea corelată a parteneriatelor strategice pe care le avem cu SUA şi solidaritatea politică în NATO. Împreună cu domnul Președinte Komorowski am convenit să organizăm în toamna acestui an la București o nouă ediție a unei întâlniri la nivel de șefi de stat, în formatul care a avut loc în iulie anul trecut la Varșovia, un format regional pe care îl considerăm important, un format care întărește colaborarea regională și este un instrument foarte util în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Urmează să convenim împreună și cu ceilalți șefi de stat data concretă a acestei întâlniri care, cu siguranță, va contribui la îmbunătățirea coeziunii în regiune și la armonizarea punctelor noastre de vedere în pregătirea Summitului NATO.
 
Voi avea prilejul să reiau aceste aspecte în discuţiile pe care urmează să le port cu înalţi demnitari polonezi în cursul acestei zile și, de asemenea, și mâine. Vă mulțumesc!”
.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
5 Comments

NEWS

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în procent de 95% negociat cu Comisia Europeană. Este un document foarte bun și sigur va fi aprobat în perioada următoare

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a afirmat, joi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este în procent de 95% deja negociat cu Comisia Europeană şi sigur, în perioada următoare, va fi aprobat, informează Agerpres

„Este un document foarte bun. România îşi va aloca 29,2 miliarde de euro în perioada următoare. Este, dacă vreţi să ne gândim, ca o doză de adrenalină pentru această economie în următorii ani de zile. PNRR va fi aprobat… PNRR-ul României este 95% deja negociat cu Comisia Europeană. Sunt anumite detalii. În perioada următoare le vom discuta şi sunt sigur că vom avea PNRR aprobat în perioada următoare”, a declarat Florin Cîţu la Ministerul Finanţelor.

Întrebat dacă guvernanţilor li s-a cerut de la Comisia Europeană să refacă anumite proiecte din PNRR, premierul a explicat că există negocieri, aşa cum s-a întâmplat cu toate rapoartele.

„Poloniei i s-a prelungit perioada de negocieri, aşa că nu este un lucru neobişnuit să ai discuţii cu Comisia Europeană pe anumite proiecte”, a detaliat Cîţu.

Mai mult, premierul a transmis marți că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

NEWS

Premierul Florin Cîțu, mesaj de Ziua Imnului Național: Imnul Național trezește în noi încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru interesul comun

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Versurile imnului nostru național, „Deșteaptă-te române”, i-au însuflețit pe români în cele mai importante momente ale istoriei de după perioada pașoptistă, transmițându-ne și astăzi mesajul mobilizator care a inspirat atâtea generații până acum, a transmis premierul Florin Cîţu, joi, cu ocazia Zilei Imnului Naţional. 

„Ori de câte ori îl auzim, Imnul Național trezește în noi încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă și dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit”, a declarat Florin Cîțu.

Mai mult, premierul României a subliniat că mesajul puternic al imnului național va continua să inspire valorile trainice ale libertății, dreptății și adevărului, apărate cu îndârjire de generații de români.

„Pentru generația din care fac parte, „Deșteaptă-te române” înseamnă, în primul rând, căderea regimului comunist și recâștigarea libertăților fundamentale. Uniți în cuget și-n simțiri, să le transmitem generațiilor de tineri respectul pentru acest simbol al statului român și pentru toate celelalte simboluri și valori naționale. La mulți ani, România! La mulți ani Imnului Național!”, a conchis premierul în mesajul său.

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Londra reunește reprezentanți din 51 de țări în vederea identificării ”unor soluții tangibile” privind clima, înainte de COP26: Trebuie să urmăm aceeași cale pentru a proteja viitorul planetei

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii mediului și reprezentanții din 51 de țări se întâlnesc duminică și luni la Londra pentru discuții cruciale pentru succesul Summitului ONU privind clima (COP26), ce urmează să aibă loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021 la Glasgow(Scoţia), notează AFP, citat de Agerpres.

Cu ocazia acestei întâlniri, la care participă Statele Unite, China şi India, vor fi discutate ”probleme-cheie de rezolvat în cursul summitului”, potrivit unui comunicat al guvernului britanic.

După aproape trei săptămâni de discuții, negociatorii internaționali s-au despărțit fără să fi ajuns la progrese semnificative la jumătatea lunii iunie, fiind în continuare blocaje generate de finanțare, transparență, urmărirea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, calendarul de punere în aplicare și piețele de carbon.

De asemenea, nici miniștrii responsabili pentru climă, energie și mediu ai statelor membre G20 nu au reușit să ajungă la un consens asupra unor obiective mai ambițioase în materie de climă după discuțiile de vineri din Italia, potrivit Deutsche Welle

Tot atâtea subiecte se află pe agenda discuţiilor de la Londra sub preşedinţia britanică a COP26, care are ca obiectiv-cheie ”să menţină în viaţă” obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, cel mai ambiţios stabilit prin Acordul de la Paris, în prezent de neatins, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Pentru această reuniune – prima în persoană după aproximativ 18 luni, dar care va avea loc parţial şi prin videoconferinţă pentru a aduna cât mai mulţi participanţi – provocarea este de a contura viziunea rezultatelor finale ale COP26 şi de a ”construi o unitate de vederi pentru a concretizarea lor”, potrivit guvernului britanic.

Marea Britanie doreşte ca întâlnirea, informală şi cu uşile închise, să încurajeze ”conversaţiile sincere”, astfel încât diferiţii protagonişti să poată găsi soluţii pentru a avansa în cursul summitului.

”Miniştrii nu ar trebui să se teamă să evidenţieze punctele de dezacord, menţinând în acelaşi timp un spirit de cooperare”, a declarat preşedintele COP26, britanicul Alok Sharma, exprimându-şi speranţa că această întâlnire va servi pentru „a discuta soluţii tangibile”.

”Ne confruntăm cu o epocă periculoasă pentru planeta noastră şi singura modalitate pentru noi de a păstra viitorul său este ca ţările să urmeze aceeaşi cale”, a completat acesta, ”în calitate de miniştri responsabili de lupta împotriva încălzirii globale, purtăm greutatea lumii pe umerii noştri, iar următoarele două zile vor fi critice”.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrăgea atenția că ”mediul și clima nu mai pot aștepta” și că este nevoie de ”o nouă aspirație globală în materie de biodiversitate”.

Acest apel reprezintă un ecou al celui lansat în luna martie a acestui an. Ursula von der Leyen și președintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, punctau atunci nevoia unui pact ecologic global,

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu8 mins ago

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

INTERNAȚIONAL13 mins ago

Parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2

ENERGIE39 mins ago

Ministrul Virgil Popescu respinge teza că Petrom ar putea fi preluat de Gazprom: OMV nu poate vinde acţiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH19 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.19 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA21 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending