Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Westlessness”: Lumea și Occidentul în sine intră într-o epocă ”mai puțin occidentală”, avertizează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Transformarea epocală a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale și dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri sunt întrebările majore și elementele rezonante care îmbracă raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 14-16 februarie în capitala Bavariei sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului. 

Cu o prezență fără precedent la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și de miniștri ai afacerilor externe și apărării, din care se disting președintele francez Emmanuel Macron, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, prim-miniștrii Canadei și Țărilor de Jos, șefii diplomațiilor din SUA, Rusia, China, Germania și Iran, miniștrii apărării canadian, german și american, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și fondatorul companiei Facebook, Mark Zuckerberg, cea de-a 56-a ediție a Conferinței de Securitate de la München își va deschide scena continuând în linia precedentelor ediții în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic și destrămării ordinii internaționale liberale prin intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund. Din garnitura celor peste 500 de decidenți internaționali lipsește, pentru moment, un reprezentant al guvernului britanic, țara proaspăt ieșită din Uniunea Europeană, devenind primul stat din istorie în această postură politică.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al treilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018 și aici corespondența de la ediția din 2019).

MSC 2020: ”Westlessness”. Lumea devine tot mai puțin occidentală, iar Occidentul poate deveni mai puțin occidental

Semnalele unui recul al Occidentului sunt înfățișate de discursurile contradictorii de anul trecut ale cancelarului german Angela Merkel și ale vicepreședintelui american Mike Pence, când ambii lideri au conturat și mai puternic imaginea unei ”schisme în Occident”. În timp ce Angela Merkel a plusat cu necesitatea construirii gazoductului Nord Stream, afirmând că o moleculă de gaz rusească este identică, indiferent că trece prin Ucraina sau prin Germania înspre Europa, Mike Pence a avertizat că SUA ”nu pot asigura apărarea Occidentului dacă aliații își sporesc dependența față de Est”. 

”Schimbările de putere de amploare în lume și schimbările tehnologice rapide contribuie la un sentiment de anxietate și neliniște. Lumea devine tot mai puțin occidentală. Dar, mai important, Occidentul în sine poate deveni și mai puțin occidental. Aceasta este ceea ce numim ”Westlessness”, afirmă organizatorii Conferinței de Securitate de la München.

Potrivit lui Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței și fost ambasador al Germaniei în SUA, raportul din 2020 se axează pe examinarea Statelor Unite, Chinei, Rusiei și a Europei, cu accent specific pe dilema viitorului lumii occidentale.

”Astăzi, Occidentul, așa cum îl știm, este contestat atât din interior, cât și din exterior. O parte a provocării este că am pierdut o înțelegere comună a ceea ce înseamnă să faci parte din Occident. Toate acestea apar pe fondul creșterii relative a lumii non-occidentale și a unui număr tot mai mare de provocări și crize globale care ar necesita un răspuns occidental concertat”, susține Ischinger.

Astfel, o lume mai puțin occidentală este analizată din dublă perspectivă: cea din interiorul familiei occidentale și cea de la nivelul relațiilor internaționale.

În interior: decăderea Occidentului?

În interiorul Occidentului, însemnătatea acestui spațiu geografic, politic și valoric este contestată, alături de angajamentul față de democrația liberală, drepturilor omului, economia de piață și cooperarea internațională prin intermediul cadrului instituțional internațional.

În raport, organizatorii Conferinței de Securitate de la München avertizează că suntem martorii ”decăderii Occidentului ca o configurație geopolitică relativ coezivă și ancorată într-un model normativ de ordine globală în care angajamentele față de drepturile omului, democrație și statul de drept sunt esențiale”.

”Întrebarea fundamentală a timpurilor noastre este dacă Occidentul are voința de a supraviețui”, avertiza președintele american Donald Trump într-un discurs susținut la Varșovia, în 2017, într-una din puținele sale vizite în Europa și singura în Europa Centrală și de Est, unde a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, o platformă de interconectare economică regională susținută de Croația (Marea Adriatică), Polonia (Marea Baltică) și România (Marea Neagră).

Perceput drept un sabotor al valorilor occcidentale și un avangardist al iliberalismului, premierul maghiar Viktor Orban a contribuit mult la diluarea conceptului occidental, susținând în diferite rânduri că problema Occidentului este aceea că ”există liberalism, dar nu democrație”, punctând că democrația liberală este prin definiție liberală, iar creștin-democrația este non-liberală.

Ideea occidentală a suferit una dintre cele mai puternice lovituri la finele anului trecut, când, cu câteva zile înainte de comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, președintele francez Emmanuel Macron enunța celebra frază că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”. Deși auto-proclamat un apărător al valorilor occidentale și condus de dorința unei Franțe puternice într-o Uniune Europeană autonomă, Macron afirma cu aceeași ocazie că șocurile de la începutul actualului secol al demonstrat că ”extinderea nelimitată a democrației” și triumful Occidentului ca sistem universal de valori” nu sunt ”chiar așa adevărate”.

În exterior: limitele puterii occidentale au devenit evidente, iar sprijinul occidental pentru construirea ordinii liberale a cunoscut prejudicii

Contestată din exterior de afirmații precum cele ale președintelui rus Vladimir Putin, care afirma înaintea summitului G20 de la Osaka din 2019 că ”ideea liberală a devenit învechită”, criza contemporană a Occidentului nu se limitează la lumea occidentală.

Acesta este ”probabil una dintre forțele cheie care afectează politica mondială în prezent. Deoarece limitele puterii occidentale de a modela evenimente la nivel internațional au devenit evidente, și sprijinul occidental pentru construirea ordinii liberale a cunoscut prejudicii”, se arată în raportul Conferinței, oferind ca exemple acțiunile anii timpurii ai epocii post-Război Rece sub umbrela ”intervențiilor umanitare” și prin intermediul mecanismului ”Responsabilității de a proteja” de la nivelul ONU, dar și situațiile recente din Siria și, mai extins, din întreg Orientul Mijlociu

Raportul consemnează în această cheie și afirmația președintelui francez privind ”moartea cerebrală” a Alianței Nord-Atlantice.

”Decizia președintelui Trump de a retrage trupele americane din nordul Siriei, deși a fost sugerată în mod repetat, a venit ca un șoc pentru mulți și a declanșat o nouă dezbatere privind încrederea în administrația Trump. Lipsa de consultare între aliați (…) a fost un motiv esențial pentru afirmația lui Emmanuel Macron că trăim „moartea cerebrală a NATO”, se arată în document.

Întrebarea fundamentală – Către o strategie comună occidentală în era competiției dintre marile puteri? – rămâne încă fără răspuns, chiar dacă formele incipiente ale unui limbaj comun transatlantic tind să se observe după ce, în urma deciziei Washington-ului de a proclama o nouă eră ”a competiției între marile puteri” încă din anii 2017-2018, Europa a răspuns, în 2019, prin crearea ”Comisiei geopolitice” a Ursulei von der Leyen și prin avertismentele lui Emmanuel Macron că Europa va dispărea dacă nu își va edifica o mentalitate de mare putere. 

Se pedalează intens pentru recunoașterea noii epoci a competiției marilor puteri: SUA, China, Rusia și Europa

Spre deosebire de rapoartele din anii precedenți, care au oferit fundament pentru conversația strategică privind scena relațiilor și a securității internaționale, ediția din 2020 a Conferinței de Securitate de la München lasă deoparte provocările punctuale geopolitice – lipsesc din raportul Conferinței sau sunt menționate în trecere Marea Baltică, anexarea ilegală a Crimeei sau Marea Neagră. 

Statele Unite: Divizați rămânem?

Cu delegații puternice prezentă la München, asemenea tradiției, din care fac parte membrii cheie ai administrației SUA – secretarul de Stat Mike Pompeo, secretarul Apărării Mark Esper -, dar și o delegație a Congresului condusă pentru al doilea an la rând de democrata Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților, Statele Unite sunt privite din spectrul unei mari puteri globale divizată și polarizată din cauza problemelor interne, dar și a lipsei unui consens bipartizan în privința politicii externe.

”Pe termen scurt, o corectare a acestui curs pare puțin probabilă”, transmite raportul Conferinței, subliniind că procedura de destituire a președintelui Trump și zgomotul din jurul alegerilor prezidențiale din 2020 vor adânci probabil polarizarea politică în continuare cu un efect direct asupra marilor strategi ai rolului SUA în lume și asupra mașinăriei de politică externă a Statelor Unite, care putea fi împinsă către un ”time-out strategic”.

China: actorul care interfereză

Prezentă la München pentru prima dată la nivel de ministru al afacerilor externe, China continuă să dea semnalul că este dispusă să se implice și mai mult în afacerile globale și să își revendice statutul de putere normativă, economică și militară la paritate cu Occidentul. Descrisă drept ”meddle kingdom”, China este analizată din perspectiva incisivității politice, economice și militare cu care își proiectează puterea în Asia-Pacific, îndeosebi în Marea Chinei de Sud, precum și a retoricii în raport cu Taiwan-ul.

Rusia: actorul care a jucat bine o mână slabă

Reprezentată la München de același Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, Federația Rusă este descrisă drept ”statul lui Putemkin”, printr-un joc de cuvinte care se referă la ”potemkiniadă”, un termen de origine rusă prin care se face referire la o metodă de falsificare a realității prin înfrumusețare. Termenul provine de la numele lui Grigori Potemkin, general-feldmareșal rus, demnitar al statului și favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei, care a domnit în între 1762-1796.

”Jucând bine o mână slabă, Rusia a înregistrat o serie de succese diplomatice în 2019”, consemnează raportul Conferinței, referindu-se la reîntoarcerea Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, vânzarea rachetelor S-400 către Turcia, stat membru NATO, cimentarea statutului de ”broker de putere” în Orientul Mijlociu și, poate cel mai important, ”uvertura diplomatică” practicată de președintele francez Emmanuel Macron care a cerut europenilor să regândească relația lor cu Rusia. 

Europa: concursul Eurovision – între învățarea limbajului puterii și dispariție geopolitică?

Dezbaterea privind direcția strategică a Europei a prins viteză în 2019. Pe fondul creșterii competiției între marile puteri și a riscului tot mai mare de a fi prinși în acest foc, europenii dezbat fierbinte despre cum Europa se poate afirma ca un jucător global în sine. De la ”războiul comercial” dintre SUA și China și utilizarea de sancțiuni secundare de la Washington, la implicarea Chinei în infrastructura critică europeană, capacitatea Europei de a-și proteja securitatea și prosperitatea și de a confitura o politică externă independentă cu mijloacele necesare este deja contestată pe diverse fronturi.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat insistent că, dacă Europa nu va învăța limbajul puterii, ”va dispărea geopolitic” sau îi va determina pe ceilalți să-i determine soarta. Toate acestea vin într-un moment în care Regatul Unit, una dintre ”puținele greutăți economice, diplomatice și militare ale Uniunii Europene”, și-a înfăptuit durerosul rămas bun de la Uniune, iar actualul președinte al Comisiei Europene și-a intitulat echipa drept ”Comisia geopolitică”.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 56-a ediție în 2020, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ajutor umanitar: România donează peste 1 milion de doze de vaccin anti-COVID-19 cetățenilor din Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 5 august, o hotărâre privind acordarea unor ajutoare umanitare, cu titlu gratuit, pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam, în vederea gestionării epidemiei de COVID-19, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Ajutorul umanitar pentru Tunisia constă în acordarea a 425.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19, pentru Republica Arabă Egipt a 525.000 de doze, pentru Albania a 150.000 de doze, iar pentru Vietnam în acordarea a 199.200 de doze de vaccin împotriva COVID-19, din numărul de doze achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania AstraZeneca.

Asigurarea transportului dozelor de vaccin se va realiza de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) – structurile de specialitate aflate în coordonarea acestuia sau Ministerul Apărării Naționale.

DSU, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, va întreprinde demersurile necesare pentru rambursarea cheltuielilor eligibile ocazionate de transport din bugetul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii, în situația în care asistența se va acorda prin acest mecanism. Transportul în Vietnam al celor 199.200 de doze suplimentare de vaccin COVID-19 se va realiza în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2021 privind acordarea unor ajutoare umanitare din Rezerva Ministerului Sănătăţii, cu titlu gratuit, pentru Vietnam, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” din partea ASEAN, avansând pe calea consolidării relațiilor cu economiile din regiunea indo-pacifică

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” al Asociației Națiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), Londra avansând pe calea consolidării legăturilor cu economiile din Asia și regiunea Indo-Pacifică, după ieșirea din Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Downing Street, acest parteneriat va întări colaborarea într-o serie de domenii, precum comerțul, investițiile, schimbările climatice, mediul, știința și tehnologia.

De când Marea Britanie a depus cererea de a deveni partener de dialog, în iunie 2020, ministrul britanic de externe a participat la nouă reuniuni ministeriale UK-ASEAN.

Devenind partener de dialog, Regatul Unit își va formaliza relațiile cu acest grup, inclusiv prin participarea la reuniunile anuale ale miniștrilor afacerilor externe și economice, precum și prin alte angajamente ministeriale.

Regatul Unit va colabora cu ASEAN și cu membrii săi în ceea ce privește principalele provocări comune, cum ar fi securitatea maritimă și criminalitatea transnațională, va stimula economiile părților implicate prin intermediul comerțului și va consolida cooperarea în chestiuni precum COVID-19 și schimbările climatice.

”Sunt încântat că Regatul Unit a devenit astăzi, în mod oficial, partener de dialog al ASEAN. Acesta este un moment de referință în demersul Regatului Unit de a-și îndrepta privirea către (n.r. regiunea) Indo-Pacific. Legăturile noastre mai strânse cu ASEAN vor contribui la crearea de locuri de muncă ecologice, la consolidarea cooperării noastre în materie de securitate, la promovarea parteneriatelor în domeniul tehnologiei și al științei și la protejarea unor piloni-cheie ai dreptului internațional, cum ar fi Convenția ONU privind dreptul mării”, a transmis ministrul britanic de externe, Dominic Raab.

Noul acord va ajuta, de asemenea, Regatul Unit să aprofundeze legăturile economice cu ASEAN, care are un PIB combinat de 3,2 trilioane de dolari. Comerțul total dintre Regatul Unit și ASEAN a fost de 32,3 miliarde de lire sterline în cele patru trimestre ale anului trecut, cumulat cu primul trimestru al acestui an.

ASEAN, care cuprinde zece membri (Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda, Brunei, Vietnam, Laos, Myanmar şi Cambodgia), are relații diplomatice strânse cu alte puteri mondiale, precum Uniunea Europeană, Statele Unite și China.

De altfel, Statele Unite privesc Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei drept un element-cheie al eforturilor sale de a face față influenței în ascensiune a Chinei în Asia.

Să nu uităm că patru state din ASEAN (Singapore, Vietnam, Malaezia și Brunei) fac parte din Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), o zonă de liber schimb de 9 trilioane de lire sterline cu care Regatul Unit a demarat negocierile la începutul lunii iunie.

Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei, ce reprezintă o piață de 500 de milioane de persoane și include unele dintre cele mai mari economii din Asia-Pacific și din cele două Americi.

În cadrul Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), marea majoritate a barierelor comerciale vor fi ridicate, inclusiv tarifele și cotele, fiind menținute doar în câteva domenii foarte sensibile, de exemplu oferind protecție industriei canadiene de lactate sau permițând Japoniei să păstreze tarifele pentru orez.

În pofida acestor avantaje, CPTPP nu include și aspecte politice extinse, precum crearea unei piețe unice sau a unei uniuni vamale, cum este cazul Uniunii Europene.

Regatul Unit a aplicat pentru statutul de membru al CPTPP în luna februarie. Nu este clar ce pârghie va avea Marea Britanie pentru a convinge membrii să își adapteze acordurile comerciale existente pentru a se potrivi exportatorilor britanici.

Acest acord a luat naștere după ce Donald Trump a retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific înainte ca acesta să poată fi ratificat, lăsându-i pe cei 11 membri să modifice acordul, care a intrat în vigoare în 2018.

Noul președinte american, Joe Biden, a precizat înainte de alegerea sa, în noiembrie, că există posibilitatea renegocierii tratatului în vederea revenirii SUA în această înțelegere comercială, dar nu a prezentat niciun plan ferm odată cu preluarea mandatului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Afganistan: UE face apel la încetarea urgentă și permanentă a focului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană condamnă escaladarea semnificativă a violențelor în Afganistan, cauzată de intensificarea atacurilor talibanilor, în special atacul armat asupra biroului UNAMA din provincia Herat, atacul și luptele ulterioare din Lashkar Gah, care au provocat cel puțin 40 de victime civile, precum și cel mai recent atac care a vizat reședința din Kabul a ministrului apărării, Bismillah Mohammadi, soldat cu opt morți și cel puțin 20 de răniți, se arată în comunicatul oficial.

UE face apel la o încetarea urgentă și permanentă a focului pentru a da o șansă la pace.

„Aceste violențe fără sens provoacă o suferință imensă cetățenilor afgani și sporește numărul persoanelor strămutate în interiorul țării în căutare de siguranță și adăpost. Ofensiva militară a talibanilor este în contradicție directă cu angajamentul declarat al acestora față de o soluționare negociată a conflictului și față de procesul de pace de la Doha”, a transmis șeful diplomației europene Josep Borrell.

Încălcările principiilor dreptului internațional umanitar (DIU) și ale drepturilor omului continuă să zguduie țara, în special în zonele controlate de talibani, cum ar fi uciderea arbitrară și extrajudiciară a civililor, biciuirea publică a femeilor și distrugerea infrastructurii. Unele dintre aceste acte ar putea fi considerate crime de război și vor trebui să fie investigate. Acei luptători sau comandanți talibani responsabili trebuie să fie trași la răspundere, mai subliniază oficialul european în comunicat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL27 mins ago

Ajutor umanitar: România donează peste 1 milion de doze de vaccin anti-COVID-19 cetățenilor din Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

INTERNAȚIONAL29 mins ago

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” din partea ASEAN, avansând pe calea consolidării relațiilor cu economiile din regiunea indo-pacifică

U.E.1 hour ago

Ministrul german al Sănătății: Vaccinarea este un act patriotic cu implicații pentru toți

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România trimite pompieri în Grecia pentru stingerea incendiilor: Este o premieră acest lucru

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Afganistan: UE face apel la încetarea urgentă și permanentă a focului

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană își intensifică acțiunile pentru un învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate

U.E.5 hours ago

EMA și ECDC îi îndeamnă pe cetățenii UE să se vaccineze pentru a fi protejați împotriva variantei Delta și pentru a reduce numărul persoanelor spitalizate

ROMÂNIA5 hours ago

Ziua Internațională a Berii: România, printre producătorii de top din UE în 2020 cu un total de 1,7 mld. litri de bere

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Italia se confruntă cu un nou val de migranți și solicită UE redistribuirea lor între statele membre

ROMÂNIA3 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending