Connect with us

INTERNAȚIONAL

”Westlessness”: Lumea și Occidentul în sine intră într-o epocă ”mai puțin occidentală”, avertizează raportul anual al Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Transformarea epocală a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale și dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri sunt întrebările majore și elementele rezonante care îmbracă raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 14-16 februarie în capitala Bavariei sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de neliniște și agitație în fața unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul și destinul Occidentului. 

Cu o prezență fără precedent la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și de miniștri ai afacerilor externe și apărării, din care se disting președintele francez Emmanuel Macron, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, prim-miniștrii Canadei și Țărilor de Jos, șefii diplomațiilor din SUA, Rusia, China, Germania și Iran, miniștrii apărării canadian, german și american, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și fondatorul companiei Facebook, Mark Zuckerberg, cea de-a 56-a ediție a Conferinței de Securitate de la München își va deschide scena continuând în linia precedentelor ediții în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic și destrămării ordinii internaționale liberale prin intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund. Din garnitura celor peste 500 de decidenți internaționali lipsește, pentru moment, un reprezentant al guvernului britanic, țara proaspăt ieșită din Uniunea Europeană, devenind primul stat din istorie în această postură politică.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al treilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018 și aici corespondența de la ediția din 2019).

MSC 2020: ”Westlessness”. Lumea devine tot mai puțin occidentală, iar Occidentul poate deveni mai puțin occidental

Semnalele unui recul al Occidentului sunt înfățișate de discursurile contradictorii de anul trecut ale cancelarului german Angela Merkel și ale vicepreședintelui american Mike Pence, când ambii lideri au conturat și mai puternic imaginea unei ”schisme în Occident”. În timp ce Angela Merkel a plusat cu necesitatea construirii gazoductului Nord Stream, afirmând că o moleculă de gaz rusească este identică, indiferent că trece prin Ucraina sau prin Germania înspre Europa, Mike Pence a avertizat că SUA ”nu pot asigura apărarea Occidentului dacă aliații își sporesc dependența față de Est”. 

”Schimbările de putere de amploare în lume și schimbările tehnologice rapide contribuie la un sentiment de anxietate și neliniște. Lumea devine tot mai puțin occidentală. Dar, mai important, Occidentul în sine poate deveni și mai puțin occidental. Aceasta este ceea ce numim ”Westlessness”, afirmă organizatorii Conferinței de Securitate de la München.

Potrivit lui Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței și fost ambasador al Germaniei în SUA, raportul din 2020 se axează pe examinarea Statelor Unite, Chinei, Rusiei și a Europei, cu accent specific pe dilema viitorului lumii occidentale.

”Astăzi, Occidentul, așa cum îl știm, este contestat atât din interior, cât și din exterior. O parte a provocării este că am pierdut o înțelegere comună a ceea ce înseamnă să faci parte din Occident. Toate acestea apar pe fondul creșterii relative a lumii non-occidentale și a unui număr tot mai mare de provocări și crize globale care ar necesita un răspuns occidental concertat”, susține Ischinger.

Astfel, o lume mai puțin occidentală este analizată din dublă perspectivă: cea din interiorul familiei occidentale și cea de la nivelul relațiilor internaționale.

În interior: decăderea Occidentului?

În interiorul Occidentului, însemnătatea acestui spațiu geografic, politic și valoric este contestată, alături de angajamentul față de democrația liberală, drepturilor omului, economia de piață și cooperarea internațională prin intermediul cadrului instituțional internațional.

În raport, organizatorii Conferinței de Securitate de la München avertizează că suntem martorii ”decăderii Occidentului ca o configurație geopolitică relativ coezivă și ancorată într-un model normativ de ordine globală în care angajamentele față de drepturile omului, democrație și statul de drept sunt esențiale”.

”Întrebarea fundamentală a timpurilor noastre este dacă Occidentul are voința de a supraviețui”, avertiza președintele american Donald Trump într-un discurs susținut la Varșovia, în 2017, într-una din puținele sale vizite în Europa și singura în Europa Centrală și de Est, unde a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, o platformă de interconectare economică regională susținută de Croația (Marea Adriatică), Polonia (Marea Baltică) și România (Marea Neagră).

Perceput drept un sabotor al valorilor occcidentale și un avangardist al iliberalismului, premierul maghiar Viktor Orban a contribuit mult la diluarea conceptului occidental, susținând în diferite rânduri că problema Occidentului este aceea că ”există liberalism, dar nu democrație”, punctând că democrația liberală este prin definiție liberală, iar creștin-democrația este non-liberală.

Ideea occidentală a suferit una dintre cele mai puternice lovituri la finele anului trecut, când, cu câteva zile înainte de comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, președintele francez Emmanuel Macron enunța celebra frază că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”. Deși auto-proclamat un apărător al valorilor occidentale și condus de dorința unei Franțe puternice într-o Uniune Europeană autonomă, Macron afirma cu aceeași ocazie că șocurile de la începutul actualului secol al demonstrat că ”extinderea nelimitată a democrației” și triumful Occidentului ca sistem universal de valori” nu sunt ”chiar așa adevărate”.

În exterior: limitele puterii occidentale au devenit evidente, iar sprijinul occidental pentru construirea ordinii liberale a cunoscut prejudicii

Contestată din exterior de afirmații precum cele ale președintelui rus Vladimir Putin, care afirma înaintea summitului G20 de la Osaka din 2019 că ”ideea liberală a devenit învechită”, criza contemporană a Occidentului nu se limitează la lumea occidentală.

Acesta este ”probabil una dintre forțele cheie care afectează politica mondială în prezent. Deoarece limitele puterii occidentale de a modela evenimente la nivel internațional au devenit evidente, și sprijinul occidental pentru construirea ordinii liberale a cunoscut prejudicii”, se arată în raportul Conferinței, oferind ca exemple acțiunile anii timpurii ai epocii post-Război Rece sub umbrela ”intervențiilor umanitare” și prin intermediul mecanismului ”Responsabilității de a proteja” de la nivelul ONU, dar și situațiile recente din Siria și, mai extins, din întreg Orientul Mijlociu

Raportul consemnează în această cheie și afirmația președintelui francez privind ”moartea cerebrală” a Alianței Nord-Atlantice.

”Decizia președintelui Trump de a retrage trupele americane din nordul Siriei, deși a fost sugerată în mod repetat, a venit ca un șoc pentru mulți și a declanșat o nouă dezbatere privind încrederea în administrația Trump. Lipsa de consultare între aliați (…) a fost un motiv esențial pentru afirmația lui Emmanuel Macron că trăim „moartea cerebrală a NATO”, se arată în document.

Întrebarea fundamentală – Către o strategie comună occidentală în era competiției dintre marile puteri? – rămâne încă fără răspuns, chiar dacă formele incipiente ale unui limbaj comun transatlantic tind să se observe după ce, în urma deciziei Washington-ului de a proclama o nouă eră ”a competiției între marile puteri” încă din anii 2017-2018, Europa a răspuns, în 2019, prin crearea ”Comisiei geopolitice” a Ursulei von der Leyen și prin avertismentele lui Emmanuel Macron că Europa va dispărea dacă nu își va edifica o mentalitate de mare putere. 

Se pedalează intens pentru recunoașterea noii epoci a competiției marilor puteri: SUA, China, Rusia și Europa

Spre deosebire de rapoartele din anii precedenți, care au oferit fundament pentru conversația strategică privind scena relațiilor și a securității internaționale, ediția din 2020 a Conferinței de Securitate de la München lasă deoparte provocările punctuale geopolitice – lipsesc din raportul Conferinței sau sunt menționate în trecere Marea Baltică, anexarea ilegală a Crimeei sau Marea Neagră. 

Statele Unite: Divizați rămânem?

Cu delegații puternice prezentă la München, asemenea tradiției, din care fac parte membrii cheie ai administrației SUA – secretarul de Stat Mike Pompeo, secretarul Apărării Mark Esper -, dar și o delegație a Congresului condusă pentru al doilea an la rând de democrata Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților, Statele Unite sunt privite din spectrul unei mari puteri globale divizată și polarizată din cauza problemelor interne, dar și a lipsei unui consens bipartizan în privința politicii externe.

”Pe termen scurt, o corectare a acestui curs pare puțin probabilă”, transmite raportul Conferinței, subliniind că procedura de destituire a președintelui Trump și zgomotul din jurul alegerilor prezidențiale din 2020 vor adânci probabil polarizarea politică în continuare cu un efect direct asupra marilor strategi ai rolului SUA în lume și asupra mașinăriei de politică externă a Statelor Unite, care putea fi împinsă către un ”time-out strategic”.

China: actorul care interfereză

Prezentă la München pentru prima dată la nivel de ministru al afacerilor externe, China continuă să dea semnalul că este dispusă să se implice și mai mult în afacerile globale și să își revendice statutul de putere normativă, economică și militară la paritate cu Occidentul. Descrisă drept ”meddle kingdom”, China este analizată din perspectiva incisivității politice, economice și militare cu care își proiectează puterea în Asia-Pacific, îndeosebi în Marea Chinei de Sud, precum și a retoricii în raport cu Taiwan-ul.

Rusia: actorul care a jucat bine o mână slabă

Reprezentată la München de același Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, Federația Rusă este descrisă drept ”statul lui Putemkin”, printr-un joc de cuvinte care se referă la ”potemkiniadă”, un termen de origine rusă prin care se face referire la o metodă de falsificare a realității prin înfrumusețare. Termenul provine de la numele lui Grigori Potemkin, general-feldmareșal rus, demnitar al statului și favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei, care a domnit în între 1762-1796.

”Jucând bine o mână slabă, Rusia a înregistrat o serie de succese diplomatice în 2019”, consemnează raportul Conferinței, referindu-se la reîntoarcerea Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, vânzarea rachetelor S-400 către Turcia, stat membru NATO, cimentarea statutului de ”broker de putere” în Orientul Mijlociu și, poate cel mai important, ”uvertura diplomatică” practicată de președintele francez Emmanuel Macron care a cerut europenilor să regândească relația lor cu Rusia. 

Europa: concursul Eurovision – între învățarea limbajului puterii și dispariție geopolitică?

Dezbaterea privind direcția strategică a Europei a prins viteză în 2019. Pe fondul creșterii competiției între marile puteri și a riscului tot mai mare de a fi prinși în acest foc, europenii dezbat fierbinte despre cum Europa se poate afirma ca un jucător global în sine. De la ”războiul comercial” dintre SUA și China și utilizarea de sancțiuni secundare de la Washington, la implicarea Chinei în infrastructura critică europeană, capacitatea Europei de a-și proteja securitatea și prosperitatea și de a confitura o politică externă independentă cu mijloacele necesare este deja contestată pe diverse fronturi.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat insistent că, dacă Europa nu va învăța limbajul puterii, ”va dispărea geopolitic” sau îi va determina pe ceilalți să-i determine soarta. Toate acestea vin într-un moment în care Regatul Unit, una dintre ”puținele greutăți economice, diplomatice și militare ale Uniunii Europene”, și-a înfăptuit durerosul rămas bun de la Uniune, iar actualul președinte al Comisiei Europene și-a intitulat echipa drept ”Comisia geopolitică”.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 56-a ediție în 2020, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: Respectul pentru statul de drept, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime

Published

on

Respectul pentru statul de drept, procesul democratic, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime, a transmis ambasadorul Statelor Uniteîn România, Adrian Zuckerman, la evenimentul de prezentare a vehiculelor Ford pentru Poliția de Frontieră, la care a participat și premierul Ludovic Orban.

În acest context, șeful misiunii diplomatice SUA la București a punctat că țara noastră ”are nevoie de piețe libere, stabile și predictibile și de industrie privată”, vremea ” industriei planificate de stat s-a încheiat într-un eșec cumplit, iar promotorii ei au fost alungați de la putere acum 30 de ani”, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București. 

”Ford, alături de alte companii importante, propulsează economia românească pe noi culmi. Producția românească crește datorită forței sale de muncă motivate și calificate. Uzina Ford din Craiova este spectaculoasă – este o paradigmă a unei povești de succes americano-române. Ford a construit o fabrică impresionantă, care produce acolo unele piese auto și le importă pe altele, iar asamblarea vehiculelor e realizată de muncitori români”, a mai spus ambasadorul SUA.

De altfel, sectorul auto reprezintă aproape 14% din PIB-ul României și 26% din exporturile României.

Acesta a subliniat că livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România reprezintă o bună ocazie pentru a sărbători ”legăturile comerciale tot mai puternice” dintre SUA și România.

”Împreună cu președintele Ford România, Ian Pearson, și cu Directorul General al Companiei Naţionale de Vânzări Ford România, Cristian Prichea, suntem foarte încântaţi să vă spunem „Bine ați venit” la Ambasada SUA, pentru a sărbători împreună livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România. Astăzi sărbătorim legăturile comerciale tot mai puternice dintre țările noastre. Acesta este un nou exemplu de tehnologie americană, care ajută la creșterea securității României și susține statul de drept. Parteneriatul nostru strategic este viabil, mai puternic ca niciodată”, a mai precizat Zuckerman.

Ambasadorul SUA s-a referit și la calitatea vehiculelor cu care Ford va dota Poliția de Frontieră română, dând asigurări că modul în care au fost echipate va fi de natură să sporească eficiența în misiune a polițiștilor.

”Așa cum au explicat și vor explica experții Ford, vehiculele pe care le veți vedea azi aici sunt incredibil de bine echipate pentru a crește eficiența operațiunilor Poliției de Frontieră. Această instituţie reprezintă un partener esențial al Departamentului de Justiție al SUA în combaterea traficului de persoane – care, așa cum știți cu toții, este una dintre principalele mele priorități – dar și în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere. Ea colaborează, de asemenea, cu Departamentul de Stat și Departamentul Energiei ale SUA în lupta internațională împotriva terorismului, a contrabandei nucleare și pentru stoparea fluxului de produse contrafăcute și de contrabandă. Fără Poliția de Frontieră, multe lucruri pe care le prețuim ar fi amenințate. Este minunat să vedem inovațiile Ford în acțiune pe șoselele și autostrăzile României, care aduc un plus de siguranţă. Ar fi minunat să vedem mai multe vehicule Ford în flotele auto ale instituţiilor de securitate din România”, a completat Adrian Zuckerman.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a menționat că ”Ford  este unul dintre cei mai importanți investitori în România, a dezvoltat afaceri foarte importante pentru România și îl considerăm un partener foarte serios. Aici, avem un exemplu de cooperare între Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford; cele mai moderne vehicule, produsul Ford și Pro Optica, vor fi foarte utile pentru Poliția de Frontieră”, a transmis prim-ministrul României, potrivit unui mesaj pe Facebook al a Guvernului de la București.

Relațiile economice dintre SUA și România s-au dezvoltat rapid după 1989. Investițiile americane în economia românească au atins miliarde de dolari. Schimburile comerciale bilaterale depășesc 3 miliarde de dolari anual.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending