Zeci de mii de polonezi au participat duminică la manifestaţii la Varşovia, la Gdansk și în alte oraşe ale Poloniei pentru a respinge scenariul unui “Polexit” și a susţine apartenenţa ţării lor la UE, după decizia luată joi de Curtea Constituţională poloneză care contestă întâietatea dreptului european în faţa celui naţional, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Protestatarii, convocați de opoziție, și contestatarii guvernului conservator polonez văd în acest verdict un prim pas către un ”Polexit”, o ieşire a Poloniei din UE, după modelul Marii Britanii, notează Agerpres și Digi24.
Opozantul Donald Tusk, fost premier al țării şi fost preşedinte al Consiliului European, a lansat duminică dimineaţă un apel concetăţenilor săi ”să apere o Polonie europeană”.
Tusk, care va renunța la șefia Partidului Popular European pentru a se dedica politicii interne a țării sale, a susținut un discurs în faţa unei mulţimi imense la Varşovia, care a desfășurat un uriaș drapel UE.
”Zeci de mii de persoane la Varşovia şi în peste 100 de oraşe şi sate în Polonia au venit să protesteze împotriva a ceea ce acest guvern face ţării noastre”, a spus apoi Tusk, cel care recent a anunțat că va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”.
Seara, după un model cunoscut la București, piața principală din Varșovia s-a transformat într-o mare de luminițe, după ce participanții la miting și-au aprins lanternele de la telefoanele mobile.
Și la Gdansk străzile au fost “albastre”, prin mulțimea steagurilor Uniunii Europene pe care le purtau manifestanții. Fostul președinte Lech Walesa, liderul istoric al sindicatului Solidaritatea, cel care a declanșat căderea comunismului în Polonia, a luat și el cuvântul în fața manifestanților, în ciuda stării precare de sănătate, arată Digi24.
Drept reacție, premierul Mateusz Morawiecki a asigurat după decizia Tribunalului Constituţional că nu există nicio intenţie din partea guvernului său ori a partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) de a scoate Polonia din UE, autorităţile de la Varşovia încercând doar să atragă atenţia asupra modului în care Polonia este tratată de instituţiile UE şi de unii oficiali europeni.
“Noi vrem o comunitate de respect şi nu o grupare a celor care sunt egali şi mai egali. Aceasta este comunitatea noastră, Uniunea noastră”, a explicat el.
Tribunalul Constituţional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând în discuţie un principiu-cheie al integrării europene.
Într-o primă reacție, Comisia Europeană a precizat că hotărârea Tribunalului Constituțional polonez ridică probleme “serioase în ceea ce privește primatul dreptului UE și autoritatea Curții de Justiție a Uniunii Europene”. De asemenea, executivul european a asigurat că va analiza în detaliu hotărârea Tribunalului Constituțional polonez și că nu va ezita “să utilizeze toate instrumentele” aflate la dispoziția sa pentru a proteja integritatea dreptului european.
Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat “profund îngrijorată” de hotărârea Poloniei, menționând, totodată, că a instruit serviciile Comisiei să analizeze cu atenție și rapiditate această decizie.
Aliat al guvernului polonez, premierul ungar Viktor Orban a semnat sâmbătă o rezoluţie în care afirmă că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.
”Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, notează Viktor Orban, în timp ce ministrul său al justiţiei, Judit Varga, a estimat că răspunsul Poloniei ”a fost declanşat de relele practici ale instituţiilor UE” şi că ”ambiţiile imperiale ale Bruxellesului trebuie oprite”.
Relațiile dintre instituțiile de la Bruxelles și autoritățile de la Budapesta și Varșovia se află adesea pe curs de coliziune.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.
O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de practicarea unor ”standarde duble”. De altfel, săptămâna trecută, Parlamentul European a cerut, într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, Comisiei Europene să nu aprobe PNRR-urile Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență.
Nu în ultimul rând, Polonia și Ungaria sunt singurele țări din UE împotriva cărora instituțiile europene au activat articolul 7 din Tratatul de funcționare, ale cărui prevederi cuprind sancțiuni pentru statele care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Însă, pentru a aproba sancțiunile considerate “opțiunea nucleară” – și anume suspendarea dreptului de vot pentru respectivele țări – este necesară unanimitatea tuturor celorlalte state membre.