Liderii partidelor naționaliste europene au promis sâmbătă că își vor alinia voturile privind suveranitatea și imigrația în Parlamentul European, dar nu au reușit să creeze o alianță formală în cadrul unei conferințe la Varșovia, relatează AFP, preluat de Agerpres. 

Premierul ungar Viktor Orban, liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen și gazda, Jaroslaw Kaczynski, șeful partidului populist de dreapta Lege și Justiție (PiS), aflat la putere în Polonia, s-au numărat printre liderii prezenți la discuții.

Într-o declarație comună, aceștia au respins noțiunea de „o Europă guvernată de o elită autoproclamată” și au afirmat că „doar instituțiile suverane ale statelor au o legitimitate democratică deplină”.

„Participanții au discutat, de asemenea, despre o cooperare mai strânsă a partidelor lor respective în Parlamentul European”, se arată în declarație.

À Varsovie, l’avenir de l’Europe s’écrit aujourd’hui. Avec de nombreux leaders de partis souverainistes européens, les discussions avancent pour aboutir à une meilleure coopération de toutes les forces patriotes au Parlement européen. pic.twitter.com/Bbo9DI2jay

— Marine Le Pen (@MLP_officiel) December 4, 2021

Aceasta ar include „organizarea de reuniuni comune și alinierea voturilor pe probleme comune, cum ar fi protecția suveranității statelor membre și poziția față de imigrația ilegală”.

Reuniunea a avut ca scop să aducă schimbări în Uniunea Europeană, pe care partidele naționaliste și populiste o acuză că subminează statele naționale suverane.

„Vrem să schimbăm politica de la Bruxelles”, a scris premierul ungar Viktor Orban pe Facebook înainte de reuniunea de sâmbătă.

Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din Franța din aprilie, a declarat că întâlnirea de la Varșovia a fost “un pas important” și că participanții “s-au angajat să organizeze întâlniri regulate pentru a asigura un vot comun între cele două grupuri”.

„Este un avans care îmi convine foarte mult și care îmi permite să fiu optimistă pentru viitor”.

Le Pen a declarat că speră ca în cele din urmă să se poată forma un singur grup în Parlamentul European, care să fie a doua forță după Partidul Popular European de centru-dreapta.

Ea a spus că o astfel de alianță este „cu atât mai necesară acum, când ne confruntăm cu o coaliție germană care a făcut din federalism o prioritate și care va crește cu siguranță și presiunea migrației”.

Liderii partidelor au convenit să se întâlnească cel puțin o dată la două luni la sediul Parlamentului European, în timp ce o altă întâlnire este planificată în Spania peste două luni “pentru a continua să avansăm în ceea ce privește consolidarea și crearea acestei mari forțe europene”, a declarat Le Pen.

Un absent notabil a fost Matteo Salvini, liderul Ligii din Italia, care a emis o declarație în care a spus că „trebuie să fie momentul potrivit” pentru noul grup.

Salvini a fost unul dintre semnatarii unei declarații din iulie a 15 partide și mișcări, prin care au făcut apel la o mare alianţă în Parlamentul European”, care să susțină „cooperarea națiunilor europene bazată pe tradiție, pe respectarea culturii și istoriei statelor europene, pe respectarea moștenirii iudeo-creștine a Europei și… nu pe distrugerea acestora”.

Liderii au condamnat încercările „periculoase” de a „crea un superstat european și noi structuri sociale” prin „impunerea unui monopol ideologic” și „inginerie socială invazivă”. Acest lucru trebuie să „provoace o rezistență legitimă”, au declarat ei.

Documentul a solicitat limitări mai clare ale competențelor instituțiilor UE și, în special, oprirea eforturilor acestora de a „prevala asupra instituțiilor constituționale naționale” prin „impunerea brutală a voinței entităților mai puternice din punct de vedere politic asupra celor mai slabe”.

Liga și Adunarea Națională a lui Le Pen fac parte din Grupul Identitate și Democrație al Parlamentului European, în timp ce PiS, Vox și partidul Frații Italiei sunt în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Partidul lui Orban, Fidesz, a părăsit în martie Partidul Popular European de centru-dreapta, cel mai mare grup din Parlamentul European, și își caută o familie nouă.

Un juriu format din experți în accesibilitate a premiat orașul Luxembourg cu distincția “2022 Access City Award”pentru gama largă de soluții inovatoare și îmbunătățiri menite să sporească accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, informează Comisia Europeană. 

Aproximativ 87 de milioane de persoane din UE au un handicap. Premiul “Access City Award”, organizat de Comisia Europeană în colaborare cu Forumul European al Persoanelor cu Dizabilități, este una dintre acțiunile din cadrul Strategiei pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2030 în vederea construirii unei Europe fără bariere.

Luxembourg a făcut din accesibilitate o prioritate. Acesta urmează o abordare de tip “Design pentru toți” pentru a facilita accesul tuturor, inclusiv al persoanelor cu dizabilități. În tot orașul sunt prezente autobuze cu podea joasă echipate cu rampe, precum și anunțuri vizuale și audio în autobuze și în stații. Orașul își consultă în mod regulat cetățenii cu handicap, pentru a se asigura că acțiunile sale au efectul dorit. În plus, orașul Luxemburg face ca informațiile despre deciziile politice să fie accesibile pentru toată lumea, punând la dispoziție principalele ședințe ale consiliului în limbajul semnelor, pe lângă limbajul vorbit și transcrierea accesibilă.

Premiul a fost înmânat vineri, în cadrul ceremoniei de decernare a premiului Access City, de către comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, care a declarat:

„Imaginați-vă că doriți să luați un autobuz, dar nu vă puteți urca în el. Sau că copilul dumneavoastră nu se poate juca cu alți copii pentru că locul de joacă nu este accesibil. Accesibilitatea face o diferență reală în viața de zi cu zi. Este vorba despre autonomie și egalitate. Acesta este motivul pentru care, prin intermediul Premiului “Access City Award”, recunoaștem eforturile depuse pentru a face orașele mai accesibile și mai incluzive. Îl felicit pe câștigătorul din acest an, orașul Luxemburg, pentru angajamentul său în favoarea egalității de șanse pentru persoanele cu handicap.”

Pentru a marca Anul European al Căilor Ferate, Comisia a acordat o mențiune specială orașului Porto din Portugalia pentru îmbunătățirea accesibilității gărilor sale. Cu ocazia prezentării premiului, comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat:

„Fiind unul dintre cele mai ecologice și mai sigure moduri de transport, ne dorim ca tot mai mulți oameni să folosească calea ferată. Toată lumea ar trebui să poată lua trenul și să o facă cu ușurință. Porto a adus îmbunătățiri impresionante sistemului său feroviar, inclusiv sistemului de metrou, pentru a-l face accesibil persoanelor cu handicap. De exemplu, are vehicule și stații de metrou din ce în ce mai accesibile, precum și avertismente sonore și echipamente adaptate în întreaga rețea. Sper că multe alte orașe vor urma acest exemplu.”

Pentru premiul “Orașul accesibil 2022”, Comisia Europeană a primit 40 de candidaturi. Orașele Helsinki, din Finlanda, și Barcelona, din Spania, sunt câștigătoarele locurilor doi și trei.

În cele din urmă, Leuven din Belgia și Palma din Spania au primit o mențiune specială. Orașul Leuven a fost recunoscut pentru integrarea accesibilității, inclusiv în domeniul digital. Palma a primit o mențiune specială pentru îmbunătățirea accesului la mediul fizic, inclusiv la plaje și parcuri.

Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeană, pe tema avertismentelor Rusiei față de apropierea reciprocă dintre Ucraina, Georgia și NATO, apelul NATO la dezescaladare sau comasările de trupe de la granița cu Ucraina. 

„Senzația pe care mi-au dat-o întâlnirile de la Washington este că acum o lună, în perspectivă americană, Rusia era o zonă de interes secundar, iar interesul strategic al SUA se concentra în mod prioritar și excesiv, aș îndrăzni să spun, asupra Chinei. Urmărindu-l pe Antony Blinken, în direct la CNN, cu declarațiile sale privind situația de la granița de este a Ucrainei, dar urmărind și reacțiile secretarului general al NATO, am impresia că masările inițiale de trupe ale Federației Ruse la granița de est au făcut ca interesul SUA în această zonă a lumii să se schimbe, să crească și să devină sănătos. Pentru că a mai existat o perioadă în istoria recentă a Europei, când, pentru destul de multă vreme în timpul administrației Obama, SUA s-au concentrat excesiv asupra Chinei și Pacificului, iar rezultatul a fost creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse. În al doilea mandat, Obama a revenit și atunci lucrurile s-au mai calmat. Eu cred că așa riscă să se întâmple și astăzi. Dovadă este reacția de repliere a Moscovei în contextul în care SUA și toți aliații săi au reacționat”, a explicat Vlad Nistor. 

Începând cu 1 noiembrie 2021, în calitate de membru al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Nistor a întreprins o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Cu acest prilej, Vlad Nistor a observat că Republica Chineză este o „obsesie” atât la Departamentul de Stat, cât și la Pentagon, gigantul asiatic fiind principalul contestatar al Statelor Unite pe scena internațională.

În context, Vlad Nistor a subliniat că „pericolul din Rusia nu a murit, ceea ce e adevărat și asupra faptului că consecințele neglijării Rusiei,  văzute în primul mandat al lui Obama, pot avea consecințe nefaste în perioada următoare”. „Oricum ar fi, obsesia chineză este esențială și la Pentagon și la Departamentul de Stat”, a reiterat eurodeputatul român.

Secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus, în cadrul întrevederii avute în marja reuniunii anuale a OSCE de la Stockholm, că „Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă „Moscova recurge la calea escaladării militare.” Blinken a transmis totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk.

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de „independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

Washington a evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că „orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.