Connect with us

POLITICĂ

Ziua Victimelor Holocaustului. Klaus Iohannis le cere românilor să nu se lase prinși în “campanii grotești de reabilitare a figurilor sinistre ale trecutului negru”

Published

on

Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric și depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, cu prilejul unui mesaj transmis de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

“Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente și ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii”, spune Iohannis, citându-l Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți în 1941.

Președintele amintește că Popovici a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina.

“El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziția lui fățișă a izvorât din dorința de a-și ajuta aproapele: „de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om”, adaugă președintele, precizând că nu toți evreii bucovineni și basarabeni au avut însă șansa miraculoasă a celor salvați de Popovici.

“În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile”, afirmă șeful statului.

Președintele mai subliniază că dorința nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul și că eșecul de a ne aminti istoria așa cum a fost are consecințe triste.

Din păcate, deși România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile și faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea și asasinarea unor semeni. Cei care vor să șteargă Holocaustul din istorie, precum și cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura și au săvârșit crime și nu vom mai pleca tăcuți capul niciodată în fața răului“, completează Iohannis.

Șeful statului mai atrage atenția că ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre și că pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovarea mesajelor de ură și a discursurilor eurosceptice și xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului.

“Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În fața unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanțat poate fi șansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranța, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinși în capcana ignoranței, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuți în fața tentativelor de rescriere a istoriei și de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul. Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România“, conchide, pe larg, președintele.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că au fost stabilite 12 domenii prioritare în care vor fi folosite cele peste 30 de miliarde de euro care reprezintă suma obținută de România din instrumentul de redresare Next Generation EU și în baza căruia fiecare stat membru din UE trebuie să creeze un plan național de relansare.

“În urma unor negocieri foarte dificile, am obținut, la reuniunea Consiliului European din luna iulie, circa 80 de miliarde de euro, fonduri europene destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie de COVID-19, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență. Acest plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri. Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziției climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică și de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administrație”, a spus Klaus Iohannis, într-o conferință de presă ce a urmat unei ședințe cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu mai mulți miniștri pe tema fondurilor europene.

Șeful statului a mai precizat că acestea sunt fonduri care vor permite investiții majore în educație și sănătate.

În context, președintele a anunțat au fost stabilite 12 direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar.

“Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență, și anume: I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice; II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și, nu în ultimul rând, III – Competitivitate economică și reziliență, a adăugat el.

Iohannis a spus că are încredere că Guvernul va reuși să obțină banii puși acum la dispoziție de Uniunea Europeană, deoarece absorbția fondurilor europene a crescut mult în ultimul an.

“Cifrele vorbesc de la sine. Sumele atrase de România din fonduri europene în ultimele 12 luni însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Asta înseamnă că, într-un singur an, rata absorbției a crescut de la 32% la 46%”, a spus el.

El a oferit, în acest sens, mai multe exemple, precum linia de metrou „Drumul Taberei – Eroilor” și conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, dar și deblocarea unor proiecte majore de transport precum Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, drumul expres Craiova – Pitești sau Centura Bucureștiului. 

“O altă zonă extrem de importantă, în care fondurile europene sunt vitale, este sănătatea. În acest an, au fost încheiate contractele de finanțare pentru spitalele regionale din Craiova, Iași și Cluj-Napoca și au fost inițiate procedurile legale pentru contractele de achiziție publică necesare realizării proiectului tehnic de execuție. Valoarea totală a acestor proiecte este de 1,6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală care se realizează este de peste 2.500 paturi”, a adăugat el.

“Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că Uniunea Europeană în ansamblu, dar și noi, fiecare țară membră în parte, trebuie să ne adaptăm cât mai bine la procesul de schimbare pe care îl parcurgem, pentru a deveni cât mai competitivi și mai eficienți. De aceea, resursele financiare pe care le avem la dispoziție trebuie utilizate în mod inteligent, iar România tocmai asta își propune să facă”, a conchis Iohannis.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate pe 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM.

Din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban a reiterat, la Paris, angajamentul ferm al României de a deveni membru al OCDE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut marţi, în contextul vizitei pe care o efectuează în Franţa, o întrevedere cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Angel Gurria, şi a susţinut, totodată, o alocuţiune în plenul Consiliului OCDE în cadrul căreia a reiterat angajamentul ferm al României de a deveni membru al acestei structuri.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cu ocazia întrevederii bilaterale cu secretarul general al OCDE, premierul a exprimat aprecierea pentru sprijinul acordat de acesta candidaturii României pe parcursul mandatului.

Totodată, Orban a evidenţiat eforturile României pentru demararea procesului extinderii OCDE cu ţara noastră, iar în dialogul interactiv cu membrii Consiliului, aceştia au subliniat faptul că ţara noastră a atins gradul necesar de pregătire pentru începerea negocierilor de aderare şi au apreciat eforturile Guvernului român în acest sens.

“În discursul din cadrul reuniunii plenare, premierul Ludovic Orban a reiterat angajamentul ferm al României de a deveni membru al OCDE, demonstrat prin însuşirea constantă şi promovarea activă a standardelor şi valorilor OCDE, ţara noastră fiind statul european candidat cel mai bine pregătit pentru procesul de extindere a organizaţiei. Prim-ministrul a evocat cooperarea consolidată a României cu OCDE şi participarea sa extinsă la structurile de lucru ale organizaţiei, punctând adoptarea a 47 de instrumente juridice şi solicitarea de aderare la alte 19, cele mai recente vizând integritatea publică, buna guvernanţă, egalitatea de gen şi instituţiile fiscale independente. Între proiectele relevante, a menţionat elaborarea de către OCDE a studiului economic, a revizuirii sistemului de licenţiere, a strategiei naţionale pentru pieţele de capital, precum şi includerea României în ediţia 2021 a documentului ‘Governance at a Glance’ “, se arată în comunicat.

De asemenea, Orban a subliniat că România este un susţinător ferm al principiului multilateralismului şi al organizaţiilor fundamentate pe principiul ordinii internaţionale bazate pe reguli.

“A evidenţiat necesitatea adaptării instituţiilor multilaterale prin reguli mai ferme, potrivite contextului economic global, pentru a fi pregătite să răspundă provocărilor majore, precum criza provocată de pandemia de COVID-19”, se precizează în comunicat.

În acelaşi context, premierul a menţionat priorităţile cuprinse în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă pe care Guvernul îl pregăteşte pentru a beneficia de fondurile europene din cadrul Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă şi a subliniat angajamentul Executivului pentru realizarea de investiţii în domenii prioritare precum: infrastructură de transport, conectivitate digitală, energie şi tranziţie ecologică, dezvoltare urbană, sănătate, agricultură, educaţie, protecţie socială şi cercetare-inovare.

Aflat într-o vizită în Franța, prim-ministrul Ludovic Orban și omologul său francez Jean Castex au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anumeo nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateralo Declarație de intenție în domeniul nuclear civil și au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Continue Reading

POLITICĂ

COVID-19. Klaus Iohannis: 662 de paturi de terapie intensivă și toată aparatura medicală necesară vor fi achiziționate prin fonduri europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la Palatul Cotroceni, că există avizul pentru achiziţionarea a 662 de paturi de Terapie Intensivă, din fonduri europene, în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Șeful statului a precizat că în România sunt în acest moment 3.065 de paturi ATI și 2.252 de ventilatoare, iar capacitatea sistemul sanitar va crește pe viitor prin accesarea de fonduri europene.

“Accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) va duce încă la o creştere a capacităţii de gestionare a crizei sanitare. Numai pentru ventilatoare mecanice, de exemplu, creşterea din aprilie 2020 până în aprilie 2021 va reprezenta o creştere de 146%, conform datelor pe care mi le-au prezentat specialiştii”, a arătat şeful statului.

El a precizat că, “în urma analizei nevoilor spitalelor, se va achiziţiona, prin proceduri specifice – iarăşi din fonduri europene – întreaga gamă de aparatură şi echipamente necesare dotării unităţilor sanitare, de la monitoare, ventilatoare, paturi, aparate de anestezie, la ecografe şi aparate RT-PCR”.

“De exemplu, fiindcă am vorbit de paturile de Terapie Intensivă – 662 de paturi de acest fel, de înaltă performanţă, au fost deja avizate pentru finanţare prin acest program şi se va realiza în perioada următoare”, a menţionat el.

Preşedintele a apreciat că accesarea fondurilor europene “va avea un impact extrem de important”.

De altfel, joi, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a spus că 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

“Vom avea o creştere semnificativă la fiecare dintre aceşti indicatori, cifrele fiind calculate cu precizie de specialişti”, a punctat șeful statului.

Iohannis a făcut precizările după o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19. La aceasta au participat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, vicepreşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Dorel Săndesc, şi şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă I – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Carol Davila” Bucureşti, Dan Corneci. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending