Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor: A venit momentul întăririi parteneriatelor

Published

on

România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere care a devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional, a declarat președintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Parlamentare a NATO, context în care a prezentat și prioritățile României pentru viitorul summit NATO.

”Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianței pentru întărirea securității în Europa”, a transmis Klaus Iohannis celor 266 de membri ai forului parlamentar al Alianței, arătând că perspectiva României pentru viitorul summit aliat cuprinde obiectivul consolidării parteneriatelor, înlăturarea diferențelor în abordările aliate față de nordul și sudul flancului estic, vitalitatea parteneriatului NATO-UE și relația cu Rusia.

”Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop”, a promis Iohannis.

#1 Consolidarea parteneriatelor: parteneriatul transatlantic, parteneriatul dintre noi

”Astfel, pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective și a rezilienței interne în fața diversității de amenințări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianța pentru menținerea păcii și securității, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de apărare. Și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană.”, a expus președintele.

În dimensiunea parteneriatului transatlantic, Klaus Iohannis a făcut referire la întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu omologul american, Donald Trump.

FOTO: Administrația Prezidențială

”Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o dimensiune esențială a securității noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuși al securității aliate, care este legată esențial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat. Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Președintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relație vitală, atât prin găsirea împreună de soluții la problemele de securitate actuale, cât și printr-o contribuție echitabilă la împărțirea responsabilităților care ne revin, ceea ce înseamnă și creșterea investițiilor în apărare”, a remarcat șeful statului.

”În al doilea rând, parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. În al treilea rând, este necesară consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susțină activ acest efort”, a mai declarat Iohannis.

#2 Înlăturarea diferențelor dintre măsurile aliate privind nordul și sudului flancului estic

”Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă. În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional”, a transmis președintele.

#3 Relația cu Rusia: dialog bazat pe o poziție puternică de apărare

Președintele României a ținut să reamintească că Alianța Nord-Atlantică nu dorește o confruntare cu Rusia și a reiterat parametrii în care trebuie să se desfășoare relațiile cu Moscova.

”Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus Iohannis.

#4 Parteneriatul NATO-UE: organizații complementare, nu alternative

Președintele a făcut referire și consolidarea parteneriatului NATO și cu Uniunea Europeană și a precizat că în viziunea României nu se pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO.

”Întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcție și îl asigur de sprijinul deplin al României. Am mai spus-o și o repet: chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO – acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a precizat șeful statului.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Citiți și Secretarul general NATO vine în România. Jens Stoltenberg va vizita, alături de Klaus Iohannis, brigada multinațională NATO de la Craiova

Citiți și Președintele Adunării Parlamentare a NATO: Siguranța în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, ci și pentru Europa și NATO

Citiți și Șeful delegației române la AP NATO, Vergil Chiţac: Sesiunea anuală, cea mai importantă de la finalul Războiului Rece

Actuala sesiune a Adunării Parlamentare a NATO se desfășoară într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare.

Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reunește membri ai parlamentelor din țările membre şi partenere ale Alianței, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public și parlamentar în sprijinul politicilor Alianței. Forul asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice, aducând un plus de transparență în viața politică a NATO. AP NATO ajută mediile parlamentare să cunoască și să înțeleagă probleme actuale de importanță majoră și contribuie la promovarea unor poziții comune în rândul parlamentarilor membri.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

Published

on

© NATO/ Flickr

Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creșterii tensiunilor regionale și a temerilor aliaților occidentali legate de o eventuală intervenție militară rusă în Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a menţionat ministrul apărării bulgar.

Aceste misiuni apar după recenta declarație a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Ele au fost respinse înclusiv de România, care a calificat solicitările drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

 

Continue Reading

NATO

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

Published

on

© Official U.S. Navy Page/ Flickr

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu  naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, informează AFP, citat de Agerpres.

”Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Oficialul american a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

”Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei. Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (…) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Joi, Rusia a anunțat exerciții navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.

John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. ”După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe”, a menționat acesta.

USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i ”linişti” pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.

Tot din aceste considerente, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Continue Reading

NATO

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

Published

on

© NATO/ Twitter

NATO a respins vineri cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP.

“NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a avertizat ea, potrivit Agerpres.

“Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt.

NATO “nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu.

“Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat ea.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi  secretarul de statamerican Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE30 mins ago

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

RUSIA2 hours ago

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

NATO3 hours ago

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

CONSILIUL UE18 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.20 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA20 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA22 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO23 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA1 day ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda3 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending