Connect with us

NATO

Klaus Iohannis a prezentat în plenul Adunării Parlamentare a NATO prioritățile României pentru summitul de anul viitor: A venit momentul întăririi parteneriatelor

Published

on

România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere care a devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional, a declarat președintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Parlamentare a NATO, context în care a prezentat și prioritățile României pentru viitorul summit NATO.

”Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianței pentru întărirea securității în Europa”, a transmis Klaus Iohannis celor 266 de membri ai forului parlamentar al Alianței, arătând că perspectiva României pentru viitorul summit aliat cuprinde obiectivul consolidării parteneriatelor, înlăturarea diferențelor în abordările aliate față de nordul și sudul flancului estic, vitalitatea parteneriatului NATO-UE și relația cu Rusia.

”Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop”, a promis Iohannis.

#1 Consolidarea parteneriatelor: parteneriatul transatlantic, parteneriatul dintre noi

”Astfel, pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective și a rezilienței interne în fața diversității de amenințări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianța pentru menținerea păcii și securității, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de apărare. Și, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană.”, a expus președintele.

În dimensiunea parteneriatului transatlantic, Klaus Iohannis a făcut referire la întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu omologul american, Donald Trump.

FOTO: Administrația Prezidențială

”Parteneriatul transatlantic dintre America de Nord și Europa rămâne o dimensiune esențială a securității noastre comune. În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuși al securității aliate, care este legată esențial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat. Întâlnirile pe care le-am avut în acest an cu Președintele Trump au fost foarte importante, pentru că ele au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, și pentru apărarea colectivă. Trebuie să întărim în continuare această relație vitală, atât prin găsirea împreună de soluții la problemele de securitate actuale, cât și printr-o contribuție echitabilă la împărțirea responsabilităților care ne revin, ceea ce înseamnă și creșterea investițiilor în apărare”, a remarcat șeful statului.

”În al doilea rând, parteneriatele dintre noi, membrii Alianței, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaților estici, în cadrul prezenței înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarității și unității aliate. În al treilea rând, este necesară consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susțină activ acest efort”, a mai declarat Iohannis.

#2 Înlăturarea diferențelor dintre măsurile aliate privind nordul și sudului flancului estic

”Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței, la sporirea eficacității și coerenței acesteia. Prezența înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului și cele din Sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă. În plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acțiuni de întărire a rezilienței, îndeosebi de protecție a infrastructurii civile în fața agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informațional”, a transmis președintele.

#3 Relația cu Rusia: dialog bazat pe o poziție puternică de apărare

Președintele României a ținut să reamintească că Alianța Nord-Atlantică nu dorește o confruntare cu Rusia și a reiterat parametrii în care trebuie să se desfășoare relațiile cu Moscova.

”Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus Iohannis.

#4 Parteneriatul NATO-UE: organizații complementare, nu alternative

Președintele a făcut referire și consolidarea parteneriatului NATO și cu Uniunea Europeană și a precizat că în viziunea României nu se pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO.

”Întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate. Salut eforturile Secretarului General NATO în această direcție și îl asigur de sprijinul deplin al României. Am mai spus-o și o repet: chiar dacă Uniunea va face pași relevanți în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România dorește să participe încă de la început, acești pași trebuie făcuți în strictă complementaritate cu Alianța. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO – acestea sunt opțiuni complementare, și nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a precizat șeful statului.

Discursul integral al președintelui este disponibil aici.

Citiți și Secretarul general NATO vine în România. Jens Stoltenberg va vizita, alături de Klaus Iohannis, brigada multinațională NATO de la Craiova

Citiți și Președintele Adunării Parlamentare a NATO: Siguranța în Marea Neagră este crucială nu numai pentru România, ci și pentru Europa și NATO

Citiți și Șeful delegației române la AP NATO, Vergil Chiţac: Sesiunea anuală, cea mai importantă de la finalul Războiului Rece

Actuala sesiune a Adunării Parlamentare a NATO se desfășoară într-un moment important pentru Alianță, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase și diverse este în plină desfășurare.

Adunarea Parlamentară a NATO este un for care reunește membri ai parlamentelor din țările membre şi partenere ale Alianței, care se întâlnesc periodic pentru a analiza aspecte de securitate de interes comun, facilitând astfel consensul public și parlamentar în sprijinul politicilor Alianței. Forul asigură dialogul parlamentar din regiunea euro-atlantică cu privire la probleme de securitate, politice, sociale și economice, aducând un plus de transparență în viața politică a NATO. AP NATO ajută mediile parlamentare să cunoască și să înțeleagă probleme actuale de importanță majoră și contribuie la promovarea unor poziții comune în rândul parlamentarilor membri.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

Published

on

Photo By: Air Force Staff Sgt. Julian Kemper, DOD

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial. 

Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.

În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”

Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Alianța este un vechi partener apropiat al Serbiei, relatează agenția sârbă de presă, Tanjug, potrivit Agerpres.

Stoltenberg a declarat pentru cotidianul muntenegrean Vijesti că acest parteneriat se bazează pe dialog politic şi cooperare practică, respectând pe deplin politica statului sârb de neutralitate militară.

”Dialogul nostru politic se manifestă în diferite feluri. Acesta include contactele mele cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici şi interacţiunile regulate pe care le au asistentul meu adjunct pentru afaceri politice şi politica de securitate şi şeful biroului de legătură al NATO de la Belgrad cu colegi sârbi. Include de asemenea relaţii bine stabilite între comandantul KFOR şi şeful Statului Major general sârb”, a declarat Stoltenberg.

Făcând trimitere la situația din Kosovo, oficialul NATO a subliniat că ”părţile trebuie să rămână calme, să evite acţiunile unilaterale şi să se angajeze constructiv în dialogul facilitat de UE. În conformitate cu mandatul dat de ONU, misiunea KFOR urmăreşte îndeaproape situaţia şi este gata să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol”.

NATO va continua să ofere sprijin deplin dialogului facilitat de UE, a asigurat secretarul general al Alianței.

De altfel, la începutul lunii august, Jens Stoltenberg a avut discutații telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

În încercarea de a atenua tensiunile, liderii ambelor părţi, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi prim-ministrul kosovar Albin Kurti, se vor întâlni la Bruxelles pe 18 august.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© White House - Twitter

Președintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, urându-le bun-venit celor două țări în „cea mai puternică și defensivă alianță din istoria lumii.”

„Două țări mândre și independente, fiecare cu o tradiție îndelungată – o tradiție îndelungată de nealiniere, care își exercită dreptul suveran de a lua propriile decizii cu privire la securitatea lor au răspuns voinței cetățenilor lor, în urma proceselor lor democratice,  și au ales să adere la NATO. Cred că a fost și este un moment de cotitură pentru Alianță și pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai a Europei și a Statelor Unite, ci și a lumii”, a precizat președintele Joe Biden înaintea semnării acordului. 

De asemenea, acesta a precizat jurnaliștilor că a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Suediei: „Împreună, ne-am angajat că Statele Unite, Finlanda și Suedia vor continua să rămână vigilente împotriva oricăror amenințări la adresa securității noastre comune și să descurajeze orice confruntare și să înfrunte orice agresiune sau amenințare de agresiune care ar putea apărea”, a mai adăugat acesta. 

Șeful de la Casa Albă îi îndeamnă pe ceilalți aliați să își finalizeze cât mai repede posibil propriile progrese în materie de ratificare.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat semnarea instrumentele de ratificare de către Statele Unite ale Americii a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia: „Sărbătorim acest moment istoric, care subliniază angajamentul SUA față de securitatea noastră transatlantică comună.”

„Suntem mulțumiți de progresele rapide înregistrate de Finlanda și Suedia pentru a deveni aliați NATO. Există un puternic sprijin aliat și bipartizan pentru cererile de aderare ale Finlandei și Suediei și așteptăm cu nerăbdare să le aducem rapid în cea mai puternică alianță defensivă din istorie. Apreciem acțiunea rapidă a tuturor aliaților care au ratificat deja protocoalele de aderare și îi încurajăm pe toți să finalizeze procesul în curând, astfel încât Finlanda și Suedia să poată adera la Tratatul Atlanticului de Nord și să se alăture Alianței NATO”, a mai transmis Antony Blinken. 

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

Votul din SUA a avut loc după cele mai recente ratificări ale celor două protocoale de aderare de către Franţa şi Italia.

Cu SUA, 23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care și CanadaGermania, Lituania, și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 mins ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA18 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.20 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA20 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS21 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.23 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending